{"id":17109,"date":"2013-11-14T13:55:37","date_gmt":"2013-11-14T11:55:37","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=17109"},"modified":"2013-11-14T13:55:37","modified_gmt":"2013-11-14T11:55:37","slug":"stanga-tare-stanga-moale","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/stanga-tare-stanga-moale\/","title":{"rendered":"Stanga tare, stanga moale"},"content":{"rendered":"

I<\/strong>
\nUn banc pe care-l tot spune Slavoj Zizek suna astfel: in Rusia medievala stap\u00e2nita de mongoli, un razboinic mongol se opreste in fata unui taran care mergea cu nevasta pe un drum desfundat de tara. Descalec\u00e2nd, mongolul ii spune scurt taranului ca o sa violeze femeia, ordon\u00e2ndu-i sa aiba grija ca in timpul actului pretioasele-i testicule sa nu atinga pam\u00e2ntul, murdarindu-se astfel de praf. Zis si facut. La sf\u00e2rsit, razboinicul incaleca si se tot duce. In urma lui, taranul incepe sa topaie de bucurie. Nevasta-sa, proaspat violata, il intreaba: \u201eAi innebunit, de ce te bucuri?\u201c. La care taranul raspunde: \u201ePai n-ai vazut? Testiculele mongolului s-au tavalit prin tar\u00e2na!\u201c
\nSpun\u00e2nd bancul ca pe o alegorie a st\u00e2ngii calarite de capitalism, Zizek critica solutia estetica aleasa de taran, suger\u00e2nd ca taranul ar trebui sa-i taie de-a dreptul testiculele mongolului: aceasta ar fi solutia cu adevarat politica.
\nII<\/strong>
\nIntr-un text care serveste de prefata volumului lui Vasile Ernu \u201eSunt un om de st\u00e2nga\u201c (Editura Cartier), filozoful maghiar G.M. Tam\u00e1s realizeaza o apologie a st\u00e2ngii ca rezistenta a celor slabi impotriva celor puternici. Dar nu doar at\u00e2t, caci ar fi fost banal.<\/p>\n

Iata cuvintele lui\u00a0 G.M. Tam\u00e1s:
\n\u201eTriumful si gloria sunt intruchiparile dominatiei, deci expresii glaciale ale asupririi, ale exploatarii, ale inegalitatii, ale mizeriei umane, unde omenirea smerita serveste ca fundal cenusiu pentru splendoarea abstracta, o sfera unde se concentreaza cunostintele, actiunea, proiectele pentru viitor, perfectiunea formala, inteligenta curajoasa si visatoare. Capitalul este mult mai frumos dec\u00e2t omenirea. Si nu numai ca e mai frumos, dar e si mai variat, mai bogat, mai interesant. In cosmosul capitalului, diferenta e suprema. T\u00e2nar, avut, hetero, mascul, alb, arian, invatat, sanatos, activ, acceptat, popular, recunoscut, agreat, omul capitalului are initiativa, avantajul strategic (existential, estetic, militar si politienesc) \u2013 opus celor batr\u00e2ni, saraci, LGBTQIIA, femei, negri, semiti, inculti, bolnavi, lenesi, respinsi, umiliti, neapetisanti, neiubiti, fara putere, deci fara fort\u00e3 narativa, fara scenariu: cine ar vrea citeasca un roman despre cei din urma?
\nNoi suntem plicticosi, noi, oameni de st\u00e2nga. Opozitia fundamentala a puterii inseamna a se opune succesului. Fiindca succes, reusita, c\u00e2stig, distinctie sunt egale puterii, iar puterea nu este nimic altceva, dec\u00e2t o distributie inegala, antiegalitara si moral neutra a fericirii.
\nNietzsche avea dreptate: st\u00e2nga \u2013 in formularea sa: crestinismul, democratia si socialismul \u2013 este dusmanul or\u00e2nduirii agonistice, a ordinii libertatii pentru cei puternici, energici si talentati, libertate care poate fi sustinuta numai de sclavie, o situatie descrisa de termenul \u00abcultura\u00bb. Cultura este intemeiata pe sclavie \u2013 foarte clar si perfect adevarat. St\u00e2nga uraste aceasta fericire si aceasta cultura. Supraomule, noi, barbarii, iti declaram razboi\u201c.<\/p>\n

Problema lui G.M. Tam\u00e1s pare sa nici nu mai fie existenta capitalismului, ci existenta comparativului de superioritate. Muncitorii umbla rupti in coate si cu pantofii rupti? Nu-i nimic, vom dispretui pantofii de lac. Oile sunt m\u00e2ncate de lupi? Nu-i nimic, desfiintam biologia si prin asta, nemaiav\u00e2nd nume, nici un\u00a0 \u201elup\u201c nu va mai m\u00e2nca nici o \u201eoaie\u201c. Poluarea ne arde plam\u00e2nii? Nu-i nimic, incepem sa detestam aerul \u201ecurat\u201c. Copiii din sate n-ajung la scoli? Nu-i nimic, incetam sa mai vorbim despre \u201ecultura\u201c. Exista nefericire pe lume? Nu-i nimic, jos fericirea!
\nSa facem urmatorul experiment mental, pe urmele lui H.G. Wells din \u201eMasina timpului\u201c: intr-o lume viitoare, inegalitatea sociala a creat doua specii de om. Una, numita a BOGATILOR, cu o medie de v\u00e2rsta de 100 de ani, stralucind de sanatate, fericire, cultura; cealalta, numita a SARACILOR, cu o medie de v\u00e2rsta de 40 de ani, sfrijita, cocosata, pipernicita, analfabeta, cu organele m\u00e2ncate de boli al caror nume nu-l cunosc si al caror leac nu-l pot plati. Mi-e teama ca in logica lui G.M. Tam\u00e1s, problema diferentei dintre BOGATI si SARACI nu sta in flagranta inechitate, ci in faptul ca modelul de succes intemeiat pe sanatate, fericire si nivel cultural i-ar putea contamina pe SARACI p\u00e2na acolo inc\u00e2t sa si-l doreasca si ei.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

I Un banc pe care-l tot spune Slavoj Zizek suna astfel: in Rusia medievala stap\u00e2nita de mongoli, un razboinic mongol se opreste in fata unui taran care mergea cu nevasta pe un drum desfundat de tara. Descalec\u00e2nd, mongolul ii spune scurt taranului ca o sa violeze femeia, ordon\u00e2ndu-i sa aiba grija ca in timpul actului… Cite\u0219te mai mult »Stanga tare, stanga moale<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[9734,9735,2211,9733,131],"class_list":["post-17109","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-masina-timpului","tag-sunt-un-om-de-stanga","tag-g-m-tamas","tag-h-g-wells","tag-vasile-ernu"],"views":2089,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17109","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17109"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17109\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17109"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17109"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17109"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}