{"id":17105,"date":"2013-11-14T13:52:18","date_gmt":"2013-11-14T11:52:18","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=17105"},"modified":"2014-06-10T13:20:04","modified_gmt":"2014-06-10T11:20:04","slug":"despre-cum-nu-trebuie-sa-arate-un-muzeu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/despre-cum-nu-trebuie-sa-arate-un-muzeu\/","title":{"rendered":"Despre cum nu trebuie sa arate un muzeu"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>Am mai avut ocazia sa discut in paginile acestei reviste despre muzeele din Macedonia. A vorbi despre Macedonia in ziua de azi inseamna, implicit, a vorbi despre politica macedoneana, pentru ca in aceasta tara totul se leaga de politica. <\/strong><\/em><br \/>\n<em><strong>Principala problema \u2013 politica, evident \u2013 a tarii este tocmai aceea legata de identitatea sa nationala. Populatia acestui stat incearca, de vreo doua sute de ani, sa afle ce este cu ea. Si-a dorit, fara indoiala, sa se gaseasca intr-un stat independent de cel al Turciei, care a stap\u00e2nit teritoriul de azi al Macedoniei pentru mai bine de jumatate de secol. Atunci c\u00e2nd zorile constiintei nationale s-au ivit mai peste tot in Europa problema macedonenilor a fost tocmai aceea ca lor le-a fost greu sa isi afle identitatea proprie. Fiind ortodocsi, isi aflau locul oriunde, alaturi de greci, s\u00e2rbi sau bulgari. Limba, insa, era extrem de apropiata de cea bulgara. De altfel, chiar si astazi, daca ii veti intreba pe unii lingvisti bulgari, veti afla ca limba macedoneana nu exista, ea fiind doar un dialect al limbii bulgare. Evident, lingvistii macedoneni nu impartasesc aceeasi opinie. Nefiind lingvist, nu am sa ma pronunt nicicum, dar trebuie sa constat ca un bulgar si un macedonean se vor intelege foarte bine, fiecare dintre ei vorbind in limba lui. E evident ca, desi exista mici deosebiri intre bulgara si macedoneana, exista extrem de multe asemanari.<\/strong><\/em><br \/>\nDar problema cea mai dificila a identitatii macedonene nu este legata de limba, ci mai degraba este legata de cultura si de istorie. Poate ca veti fi stiind deja, dar cea mai prestigioasa universitate sofiota poarta numele unui sf\u00e2nt: Clement din Ohrid. Ohridul este un oras \u2013 extrem de frumos, de altfel, si inscris in lista UNESCO a monumentelor istorice \u2013 aflat in Macedonia. Cu alte cuvinte, este ca si cum cea mai importanta universitate din Rom\u00e2nia ar purta numele regelui Stefan cel Sf\u00e2nt al Ungariei. Ar fi, intr-adevar, putin cam ciudat. Bulgarii se simt perfect indreptatiti sa pastreze numele lui Clement (sau Kliment, dupa cum se grafiaza si se pronunta, deopotriva, in bulgara si in macedoneana), consider\u00e2nd ca el a fost unul dintre parintii spirituali ai bulgarilor si ca Ohridul apartine, culturaliceste, Bulgariei. Macedonenii au, de partea lor, realitatea de azi: Ohridul este un oras din Macedonia; iar tara este plina de statui cu sf\u00e2ntul Clement.<br \/>\nDar tara este plina de statui, in general vorbind, ele fiind inchinate tuturor celor care s-au nascut pe teritoriul de azi al tarii. Intre altii, acolo s-a nascut imparatul bizantin Justinian (care se considera, probabil, inca roman, desi pentru el nu etnia era importanta, ci mai degraba religia), Maica Tereza (care, asa dupa cum se stie, etnic vorbind, era albaneza) si Mustafa Kemal Atat\u00fcrk (nimeni altul dec\u00e2t \u201etatal\u201c turcilor). A pretinde ca toti acestia erau \u2026 macedoneni, numai pentru ca s-au nascut pe teritoriul de azi al Macedoniei, inainte ca acest stat sa existe pe harta, este un pic exagerat. Si, daca este exagerat sa il consideram pe Justinian macedonean, cum am putea vorbi despre Alexandru Macedon? Cu toate astea, doar pentru ca Alexandru cel Mare poarta celebrul patronim, macedonenii il considera stramosul lor.<br \/>\nAs vrea sa spun, foarte limpede, ca nu pot fi, in nici un chip, de acord cu pozitia statului grec, care incearca sa interzica t\u00e2narului stat macedonean sa poarte acest nume. Mi se pare o prostie. Fiecare popor trebuie sa aiba dreptul sa se numeasca asa cum doreste. Nu cred ca rom\u00e2nii ar accepta, de exemplu, sa li se impuna ca Rom\u00e2nia sa se numeasca Valahia, de exemplu, sau ceva de genul \u2026 Fosta Republica Romana a Daciei. Pe de alta parte, insa, de aici p\u00e2na la a pretinde ca toti cei nascuti vreodata pe teritoriul tarii tale iti sunt stramosi este cale lunga.<br \/>\nAcestea fiind spuse, cred ca a sosit timpul sa vorbesc si despre muzeu, despre un anumit muzeu: cel al Luptei Macedonene pentru Statalitate si Independenta. Acesta este numele intreg al institutiei, care include de fapt doua muzee: Muzeul Organizatiei Revolutionare Macedonene si Muzeul Victimelor Regimului Comunist. Adevarul este ca, firul expozitional fiind unul singur, vizitatorul nu are cum sa isi dea seama c\u00e2nd trece dintr-o expozitie in alta ori, altfel spus, dintr-un muzeu in altul. Trebuie sa precizez ca muzeul se afla amplasat intr-o cladire din centrul capitalei, Skopje, intr-o cladire special construita pentru el, foarte recent. Muzeul a fost inaugurat in 2012, in apropierea cladirii Muzeului Holocaustului si a noului Teatru National. Cu alte cuvinte, face parte din noul centru civic si cultural al capitalei.<br \/>\nToate acestea ar fi bune si frumoase, dar problema reala sta in ceea ce expune de fapt muzeul. Fondul principal de obiecte expuse este format din statui din ceara si din tablouri pictate recent, care infatiseaza diverse momente din istoria Macedoniei, pentru care nu s-au pastrat fotografii sau imagini artistice de epoca. Din c\u00e2nd in c\u00e2nd, mai pot fi vazute si arme sau tiparituri, dar acestea nu formeaza nici pe departe cea mai importanta parte a patrimoniului muzeal. Statuile de ceara au fost realizate in Ucraina, iar tablourile \u2013 in general de dimensiuni foarte mari \u2013 sunt operele unor artisti contemporani din Ucraina, Rusia, Bulgaria, Serbia si, evident, Macedonia.<br \/>\nDin c\u00e2nd in c\u00e2nd \u2013 si asta este o inovatie recenta in muzeu, care dateaza de aproximativ sase luni (asadar, la aproape un an de la deschiderea muzeului) \u2013 in expozitie, l\u00e2nga statuile din ceara se afla c\u00e2te o t\u00e2nara sau un t\u00e2nar care c\u00e2nta ceva legat de un moment istoric din lupta macedonenilor pentru independenta. Probabil ca este primul muzeu din lume care a introdus, pe aceasta cale, patrimoniul imaterial in expozitia permanenta. Din cauza faptului ca tinerii artisti incep sa c\u00e2nte sau sa vorbeasca doar dupa ce ghidul muzeului a terminat explicatia si spune ceva de genul \u201esi acum sa ascultam un c\u00e2ntec dedicat acestui erou national\u201c, muzeul nici nu se poate vizita fara ghid; artistii nu ar sti c\u00e2nd trebuie sa inceapa sa interpreteze ce au de spus ori de c\u00e2ntat.<br \/>\nDin discutiile pe care le-am avut cu mai multi profesionisti macedoneni, acestia cu recunoscut ca muzeul in cauza nu prea arata a muzeu (parerea mea fiind ca nu este, in nici un fel, un muzeu). Cu toate astea, practic toata tara a vizitat deja muzeul, care se pare ca are un mare succes. Problema reala este ca nimeni nu stie cum sa numeasca aceasta alcatuire, altfel dec\u00e2t \u2026 muzeu. Eu cred ca este doar o institutie de propaganda nationala, in care sunt puse in valoare si bunuri de patrimoniu material si imaterial, fara ca acestea sa constituie cea mai importanta parte a expunerii. Cu alte cuvinte, mi se pare limpede ca nu asa trebuie sa arate un muzeu. Ram\u00e2ne ca prietenii macedoneni sa decida, totusi, ce nume ar trebui sa poarte alcatuirea in cauza. Orice idee este binevenita.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Am mai avut ocazia sa discut in paginile acestei reviste despre muzeele din Macedonia. A vorbi despre Macedonia in ziua de azi inseamna, implicit, a vorbi despre politica macedoneana, pentru ca in aceasta tara totul se leaga de politica. Principala problema \u2013 politica, evident \u2013 a tarii este tocmai aceea legata de identitatea sa nationala.&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/despre-cum-nu-trebuie-sa-arate-un-muzeu\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Despre cum nu trebuie sa arate un muzeu<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[9731,9732],"class_list":["post-17105","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-muzeele-din-macedonia","tag-orasul-ohrid"],"views":1652,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17105","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17105"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17105\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17105"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17105"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17105"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}