{"id":17103,"date":"2013-11-14T13:50:34","date_gmt":"2013-11-14T11:50:34","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=17103"},"modified":"2013-11-14T13:50:34","modified_gmt":"2013-11-14T11:50:34","slug":"litere-150","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/litere-150\/","title":{"rendered":"Litere – 150"},"content":{"rendered":"

Prin Decretul nr. 1047 din 30 octombrie\/11 noiembrie 1863 semnat de Domnitorul Alexandru Ioan Cuza se infiinta, la Bucuresti, Scoala Superioara de Litere, prima sau una dintre primele unitati constitutive ale viitoarei Universitati. Propunerea de infiintare a noii scoli era inaintata Domnului de catre poetul Dimitrie Bolintineanu care i-a urmat lui Al. Odobescu in functia de ministru al Cultelor si Instructiunii Publice. In \u201eexpunerea de motive\u201c, el argumenta ca \u201edupa punerea in lucru a Scoalei Superioare de Stiinte Matematice si Fizice, a sosit momentul de a completa si Scoala Superioara de Litere cu catedrele cele indispensabile (…) pentru formarea de profesori la invatam\u00e2ntul secundar in ramurile literaturii, filosofiei, istoriei si geografiei\u201c. Regulamentul si Programa au fost atasate Memoriului. Asemenea si conditiile de admitere la aceasta institutie.<\/strong> <\/em>
\nIn urma acestui Memoriu, Al. I. Cuza, prin Decretul nr. 1047 din 30 octombrie 1863, hotara infiintarea la \u201eAcademia din Bucuresti a unei Scoli Superioare de Litere, in scop de a forma profesori gimnaziali in ramurile limbilor clasice si moderne, ale literaturii si filosofiei, istoriei si geografiei. Regulamentul acestei Scoli se aproba si se va pune in aplicare in noiembrie a.c.\u201c(Decretul Domnesc nr. 1047 din 30 octombrie 1863, publicat in \u201eMonitorul Oficial\u201c, nr. 219 din 2 noiembrie 1863, p. 912.).
\nScoala Superioara de Litere ca si cea de Stiinte si de Legi nu au functionat prea mult timp ca institutii independente, deoarece prin Decretul Domnesc nr. 765 din 4\/16 iulie 1864 au fost reunite, constituindu-se Universitatea din Bucuresti. Ca urmare, Alma Mater Bucurestensis si-a serbat \u201eziua de nastere\u201c raport\u00e2ndu-se la aceasta data, dovada ca absolventii din 1964 ai Facultatii de Limba si Literatura Rom\u00e2na s-au considerat a fi \u201ePromotia Centenarului\u201c, dupa cum cei care au terminat studiile cu un an mai inainte si-au zis \u201ePromotia G. Calinescu\u201c, acela fiind ultimul an c\u00e2nd marele profesor, critic si istoric literar a tinut c\u00e2teva prelegeri libere la Facultatea noastra.
\nIntre 1864-1896 Facultatea s-a numit de Litere si Filosofie; din anul universitar1897-1898 si p\u00e2na in 1948 a functionat sub numele de Facultate de Filosofie si Litere. In 1948, in urma \u201ereformei\u201c invatam\u00e2ntului, din ea s-au desprins patru facultati, una din acestea numindu-se Facultatea de Filologie p\u00e2na in 1963, c\u00e2nd a fost denumita Facultatea de Limba si Literatura Rom\u00e2na p\u00e2na in 1989 c\u00e2nd s-a revenit la titulatura de Facultatea de Litere, sub care functioneaza si acum, dupa cum aflam din documentarul realizat de Adina Berciu-Draghicescu si Ovidiu Bozgan, \u201eO istorie a Universitatii din Bucuresti\u201c. 1864-2004, Bucuresti, Ed. Universitatii din Bucuresti, 2004, lucrare folosita si la redactarea volumului omagial \u201eFacultatea de Litere a Universitatii din Bucuresti. 150 de ani de invatam\u00e2nt filologic rom\u00e2nesc. 1863-2013. Traditie si valoare\u201c, volum realizat, cu stiinta istoricului si cu acribie de filolog de prof. univ. dr. Adina Berciu-Draghicescu si colaboratorul sau principal, dr. Ovidiu Bozgan, tocmai in cinstea evenimentului celebrat la inceputul lunii noiembrie.
\nDin aceeasi sursa aflam ca \u201eLegea Instructiunii Publice din 1864 instituia masura ca facultatile sa-si elaboreze Regulamente de functionare care sa prevada organizarea studiilor.\u201c Conform actului normativ din 1864, in Facultatea de Litere si Filosofie se studiau disciplinele: psihologia, logica, metafizica; istoria filosofiei, filosofia morala si estetica; istoria universala critica; filosofia istoriei; literatura latina si elena; istoria literaturii antice si moderne; pedagogia si didactica. In 1865 s-a mai adaugat Istoria rom\u00e2nilor si a literaturii rom\u00e2ne.
\nPrima femeie licentiata in litere a absolvit in 1883, in stiinte in 1887, in medicina (doctor) in 1890. Dupa 1900 numarul lor a inceput sa creasca, mai ales la Facultatea de Litere si Filosofie. In general, intre 1901 si 1914 procentul studentelor a crescut de la 5,8% la 14%.
\nPrimii doctori ai noii universitati au fost Ion Petrovici in filosofie in 1905, Constantin Giurescu in istorie in 1909, Constanta Marinescu in filologie moderna in 1913 si George V\u00e2lsan in geografie in 1913 (Cf. Marin Popescu-Spineni, \u201eContributiuni la istoria invatam\u00e2ntului superior. Facultatea de Litere si Filosofie din Bucuresti\u201c, p. 39) \u2013 ceea ce inseamna, pentru aceste doua din urma date, inca um prilej de sarbatoare, la 100 de ani.
\nLa Facultatea de Litere si Filosofie existau, inainte de Primul Razboi Mondial, 20 de catedre cu 18 seminarii si institute dispuse astfel: 1. Catedra de Etica, Estetica si Sociologie \u2013 Ilie Radulescu-Pogoneanu; 2. Catedra de Istoria si Enciclopedia Filosofiei \u2013 P. P. Negulescu; 3. Catedra de Pedagogie si Istoria Pedagogiei \u2013 Constantin Dimitrescu-Iasi, directorul Seminarului Pedagogic Universitar; 4. Catedra de Logica, Psihologie si Teoria Cunoasterii \u2013 Constantin Radulescu-Motru, creatorul Laboratorului de Psihologie Experimentala in 1906; 5. Catedra de Filologie Greaca \u2013 Dimitrie Burileanu; 6. Catedra de Filologie Latina \u2013 Dimitrie Evolceanu; 7. Catedra de Filologie Romanica cu privire speciala la filologia rom\u00e2na \u2013 Ovid Densusianu; 8. Catedra de Istoria Literaturii Rom\u00e2ne \u2013 Ioan Bianu, primul profesor al Universitatii din Bucuresti de aceasta specialitate de la infiintarea acestei catedre in 1901; 9. Catedra de Literatura Rom\u00e2na \u2013 Mihail Dragomirescu, conferentiar Eugen Lovinescu; 10. Catedra de Limba si Literatura Franceza \u2013 Charles Drouhet (nascut la B\u00e2rlad in 1879); 11. Catedra de Limba si Literatura Germana \u2013 din 1908 Simion M\u00e2ndrescu, fondatorul germanisticii rom\u00e2nesti; 12. Catedra de Limba si Literatura Italiana (creata in 1913) \u2013 Ramiro Ortiz; 13. Catedra de Arheologie \u2013 George Murnu; 14. Catedra de Istorica Antica si Epigrafie \u2013 Vasile P\u00e2rvan, din 1910 directorul Muzeului National de Antichitati, integrat catedrei; 15. Catedra de Istoria Civilizatiei Bizantine \u2013 Constantin Litzica; 16. Catedra de Istoria Evului Mediu si Modern \u2013 detinuta din 1894 de Nicolae Iorga, directorul Institutului Sud-Est European; 17. Catedra de Istoria Rom\u00e2nilor \u2013 Dimitrie Onciul, directorul general al Arhivelor Statului intre 1900-1923; 18. Catedra de Limbi Slavice \u2013 titular din 1892, Ioan Bogdan; 19. Catedra de Istoria Artelor \u2013 Alexandru Tzigara-Samurcas; 20. Catedra de Geografie \u2013 Simion Mehedinti. Totalul studentilor inscrisi la Facultatea de Litere si Filosofie era de 486.
\nCei 150 de ani de invatam\u00e2nt filologic rom\u00e2nesc cu greu pot fi condensati chiar si intr-o cercetare monografica de mari dimensiuni, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t Literele au stat impreuna cu filosofia, cu istoria, cu geografia, cu sociologia, cu bibliologia, inc\u00e2t toate personalitatile fondatoare ale disciplinelor umaniste se regasesc pe parcursul acestui secol si jumatate sarbatorit acum, de la Odobescu si Hasdeu la Nicolae Iorga si G. Calinescu, de la Ion Bianu si Simion Mehedinti la Alexandru Rosetti si Iorgu Iordan, la care se pot adauga multi, multi altii.
\nTranscriem, spre edificare, Cf. Ovidiu Bozgan, \u201eUniversitatea din Bucuresti. 1864-1990\u201c, p. 38-39, reluat in capitolul \u201eGaleria Profesorilor\u201c din volumul omagial lista profesorilor care si-au desfasurat activitatea la Facultatea de Litere si Filosofie in perioada interbelica si p\u00e2na in 1945: Dimitrie Onciul, Ioan Ursu, Vasile P\u00e2rvan, Ioan Bianu, Dimitrie Gusti, Tudor Vianu, Traian Herseni, Gheorghe Vladescu-Racoasa, Mircea Vulcanescu, Henri H. Stahl, Mircea Florian, Anton Dimitriu, Ion Petrovici, Georghe V\u00e2lsan, Gheorghe Gh. Antonescu, Iosif I. Gabrea, Constantin Narly, Traian Braileanu, Constantin Radulescu-Motru, P. P. Negulescu, Dimitrie Marmeliuc, Nicolae I. Herescu, Dionisie Pippidi, Alexandru Rosetti, Ovid Densusianu, Ioan A. Candrea, Dimitrie Caracostea, Alexandru Leca Morariu, Barbu Theodorescu, Nicolae Cartojan, Stefan Ciobanu, Nicolae Georgescu-Tistu, Mihail Ralea, Basil Munteanu, Victor Morariu, Iuliu Valaori, Dimitrie Evolceanu, Ramiro Ortiz, Alexandru Marcu, Ioan Andriesescu, Scarlat Lambrino, Teofil Sauciuc-Saveanu, George Oprescu, Nicolae Iorga, Gheorghe I. Bratianu, Constantin C. Giurescu, Ion I. Nistor, Nicolae Banescu, Vasile Grecu, Petre P. Panaitescu, Ion Hudita, Victor Papacostea, Dragos Protopopescu, Nicolae Petrescu, Anton Golopentia, Gheorghe Zapan, Ioan C. Petrescu, Theodor Capidan, Tache Papahagi, Ioan Andriesescu, I. D. Stefanescu, Petru Cancel, Grigore Nandris, Simion M\u00e2ndrescu, George Murnu, Ion Radulescu-Pogoneanu, Simion Mehedinti, Demostene Russo, Charles Drouhet, Vintila Mihailescu, Radu Vulpe, Dan Simonescu.
\nDramatica a fost soarta profesorilor (si studentilor) Facultatii de Litere\/Filologie in deceniile de dupa Razboi \u2013 epurari, arestari, condamnari, imposturi, nedreptati, dupa cum nu lipsita de zv\u00e2rcoliri a fost istoria recenta, de la sf\u00e2rsitul lui decembrie 1989 p\u00e2na astazi.
\nMaica binecuv\u00e2ntata pentru generatii de scriitori, critici si istorici literari, lingvisti, filologi, editori, academicieni, folcloristi, etnologi, sociologi, oameni de presa, de radio si de televiziune, oameni politici, diplomati, inalti demnitari, polemisti, revolutionari si, in primul r\u00e2nd si deasupra tuturor, de profesori, de dascali de limba si literatura rom\u00e2na si de limbi straine, de formatori, de educatori -indatorirea cea dint\u00e2i, sf\u00e2nta, a oricarei universitatii pe care, ca parte a Batr\u00e2nei Doamne, Facultatea de Litere si-a asumat-o si a implinit-o cu devotament de-a lungul acestui secol si jumatate de existenta glorioasa.
\nVivat, Crescat, Floreat!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Prin Decretul nr. 1047 din 30 octombrie\/11 noiembrie 1863 semnat de Domnitorul Alexandru Ioan Cuza se infiinta, la Bucuresti, Scoala Superioara de Litere, prima sau una dintre primele unitati constitutive ale viitoarei Universitati. Propunerea de infiintare a noii scoli era inaintata Domnului de catre poetul Dimitrie Bolintineanu care i-a urmat lui Al. Odobescu in functia… Cite\u0219te mai mult »Litere – 150<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[9730],"class_list":["post-17103","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-facultatea-de-litere-bucuresti"],"views":1372,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17103","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17103"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17103\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17103"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17103"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17103"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}