{"id":17091,"date":"2013-11-14T13:37:56","date_gmt":"2013-11-14T11:37:56","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=17091"},"modified":"2013-11-14T13:37:56","modified_gmt":"2013-11-14T11:37:56","slug":"la-filarmonica-din-bacau-sarbatorirea-basului-theodore-coresi","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/la-filarmonica-din-bacau-sarbatorirea-basului-theodore-coresi\/","title":{"rendered":"La Filarmonica din Bacau, sarbatorirea basului THEODORE CORESI"},"content":{"rendered":"

Saizeci de ani de viata si treizeci de importanta cariera a implinit reputatul bas Theodore Coresi, care a atras atentia inca de pe bancile Conservatorului bucurestean pentru calitatea deosebita a vocii, simtul artistic si talentul actoricesc. Confirmarile au venit una dupa alta. Mai int\u00e2i prin concursurile internationale de canto la care a c\u00e2stigat premii in serie, la Geneva, Verviers, in Bulgaria, la Vercelli, Barcelona si Viena \u2013 faimoasa competitie \u201eBelvedere\u201c. Apoi prin contractele internationale care nu au int\u00e2rziat sa apara, in paralel cu activitatea din tara. Pe scenele de opera si pe podiumurile de concert. Instruirea lui Theodore Coresi a fost solida, profesorii sai numindu-se Agnes Ivan, Arta Florescu, faimosii Giuseppe Taddei si Boris Christoff si, indeosebi, distinsa maestra Georgeta Stoleriu al carei prim absolvent de clasa de canto a fost in 1983.
\nIn spectacole lirice la Opera de Stat si Opera de Camera din Viena, Teatrul S\u00e3o Carlos din Lisabona, Opera din Leipzig, Compania de Opera Canadiana din Toronto, Opera din Praga, Teatrul Massimo din Palermo, Op\u00e9ra Royal de Wallonie din Li\u00e8ge, la Bergen, Klagenfurt, Las Palmas, Wexford etc., in concerte in sali celebre precum Musikverein si Konzerthaus din Viena, Coresi a desfasurat o prodigioasa activitate intr-o multitudine de roluri de cea mai diversa factura, cu o versatilitate stilistica de invidiat. A c\u00e2ntat muzica baroca, clasica, romantica si contemporana, in companii ilustre de parteneri, dirijori si orchestre. O singura cifra mi se pare concludenta in a ilustra bogatia aparitiilor artistului pe scenele internationale si nationale: a interpretat rolul Don Basilio din \u201eBarbierul din Sevilla\u201c rossinian de peste 600 de ori.
\nSpirit enciclopedic, dr. Theodore Coresi a urmat intre 1998 si 2003 Facultatea de Teologie, fiind hirotonit diacon de insusi IPS Nicolae, mitropolitul Banatului.
\nAstazi, artistul isi continua prolifica activitate pe diversele planuri, interpretativ, pedagogic si managerial, ca profesor de canto la Universitatile din Oradea si Pitesti, la propriul studio vienez, ca titular de clase de maiestrie la Viena, in Italia, Norvegia, Canada, Rom\u00e2nia, ca director al Vienna Opera Company si al Agentiei de impresariat ArtCor cu sediul in capitala Austriei sau ca organizator al deja traditionalului Concurs International de Canto Vox Artis, ale carui ultime editii anuale au avut loc la Sibiu.
\nSonuri divine cu <\/strong>
\nGeorgeta Stoleriu<\/strong>
\nRecent, Filarmonica \u201eMihail Jora\u201c din Bacau a cinstit cele doua celebrari si numele lui Theodore Coresi printr-un concert \u2013 spectacol desfasurat in Sala Ateneu, sub genericul \u201ePortret de artist la aniversare\u201c. Conceptia, prezentarea si regia au revenit Cristinei Cotescu de la Opera Nationala Bucuresti. Dupa filmul autobiografic al sarbatoritului, publicul a putut urmari un moment unic, emotionant, in premiera absoluta rom\u00e2neasca. Intruc\u00e2t Theodore Coresi a c\u00e2ntat la Castel Gandolfo in prezenta Papei Ioan Paul al II-lea, a fost difuzata vocea de neuitat a Sanctitatii Sale recit\u00e2nd o proprie poezie dedicata Sfintei Maria. A fost momentul potrivit ca, imediat, soprana Georgeta Stoleriu sa ridice glasul sau de puritatea cristalului intr-un imn dedicat Divinitatii, \u201eAve Maria\u201c de Giulio Caccini, in acompaniamentul de orga al Ozanei Kalmuski.
\nClipa inaltatoare de piosenie si reculegere. Georgeta Stoleriu este o maiastra voce ale carei sonuri flautate par cobor\u00e2te din eter, din sferele supreme ale transcendentalului. Venita din asceza, ruga fierbinte a capatat emotie launtrica, propagata iradiant prin arta sopranei. Specialista de referinta in muzica veche, renascentista, baroca, Georgeta Stoleriu a impresionat si acum prin forta comunicarii, prin limpezimea expresiei.
\nExista un filon in c\u00e2ntul sopranei care o conexeaza de o alta mare artista, regretata Iolanda Marculescu. Mi-o amintesc in talmaciri de acum peste 45 de ani. Asocierea nu este deloc int\u00e2mplatoare. Soprana Iolanda Marculescu a fost profesoara, inspiratoarea, mentora Georgetei Stoleriu in transmiterea unei arte pe care, la r\u00e2ndul ei, nu a incetat s-o impartaseasca studentilor de ieri si de azi. Cel putin din unghi tehnic si al intelegerii stilistice, Theodore Coresi este un produs de lux. Faptul a fost relevat chiar pe scena Salii Ateneu de catre Georgeta Stoleriu care, in semn de pretuire, i-a inm\u00e2nat sarbatoritului primul exemplar al volumului \u201eDiva imperiului muzicii. Iolanda Marculescu si epoca sa\u201c scris de Ileana Ursu, noua aparitie la Editura Muzicala. Sunt convins ca Theodore Coresi il va conserva ca pe un dar de pret, oferit intr-o seara de suflet.
\nPe podium, familia Coresi<\/strong>
\nConcertul a cuprins in buna parte arii de opera sustinute de c\u00e2ntareti tineri, elevi ai studioului condus de Theodore Coresi, carora li s-a adaugat soprana Catarina Lal Coresi, pentru trei talmaciri diferite ca stil, spre a-i pune in evidenta versatilitatea si muzicalitatea: ariile \u201eDich teure Halle\u201c din \u201eTannh\u00e4user\u201c de Wagner, \u201eRitorna vincitor\u201c din \u201eAida\u201c de Verdi si \u201eSevillana\u201c din \u201eDon C\u00e9sar de Bazan\u201c de Massenet. De la agilitatile acute si p\u00e2na la notele grave cu sonoritati \u201ede piept\u201c, cu stralucire metalica si spectaculozitate, vocea Catarinei Lal Coresi a adus si ea omagiul sau sotului celebrat.
\nSopranele Simona Ciobanu (originara din Bacau), Ingrid Vermeulen, Eunsil Kang, Kersti Ala Murr, ca si frumoasa mezzosoprana Iva Mrvo\u0161 (cu timbralitate fabuloasa) au c\u00e2ntat arii de Mozart, Verdi, Donizetti, Puccini, Wagner, Cilea.
\nIn dorinta de a face tranzitia catre minunatele balade din repetoriul rus si ebraic c\u00e2ntate de Theodore Coresi, \u201eOci ciorniie\u201c, \u201eNastasia\u201c si \u201eHava naghila\u201c, muzica lui \u00c1stor Piazzolla a rasunat in interpretarea acordeonistului Jaak Lutsoja, solo in \u201eAdi\u00f3s Nonino\u201c si in duet cu Kersti Ala Murr in \u201eLos p\u00e1jaros perdidos\u201c. Valsul \u201eTanzen, m\u00f6cht ich\u201c din opereta \u201eSilvia\u201c de K\u00e1lm\u00e1n, oferit ca bis in interpretarea tuturor, a consfintit o serata insufletitoare, desfasurata cu concursul Orchestrei Filarmonicii \u201eMihail Jora\u201c din Bacau, aflata sub bagheta lui Stanislav Ushev din Bulgaria.
\nNu pot incheia fara sa notez un fapt. Peste vocea si fiinta lui Theodore Coresi nu au trecut anii. Totul a aparut intact in caldura si prospetimea glasului, in amploarea si profunzimea sunetului, in spiritul si suculenta expresiei, in poetica naratiunii. Tot asa in continuare!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Saizeci de ani de viata si treizeci de importanta cariera a implinit reputatul bas Theodore Coresi, care a atras atentia inca de pe bancile Conservatorului bucurestean pentru calitatea deosebita a vocii, simtul artistic si talentul actoricesc. Confirmarile au venit una dupa alta. Mai int\u00e2i prin concursurile internationale de canto la care a c\u00e2stigat premii in… Cite\u0219te mai mult »La Filarmonica din Bacau, sarbatorirea basului THEODORE CORESI<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[66],"tags":[9707,9708],"class_list":["post-17091","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media","tag-filarmonica-din-bacau","tag-tenorul-theodore-coresi"],"views":1384,"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17091","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17091"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17091\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17091"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17091"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17091"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}