{"id":17081,"date":"2013-11-14T13:28:33","date_gmt":"2013-11-14T11:28:33","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=17081"},"modified":"2013-11-14T13:28:33","modified_gmt":"2013-11-14T11:28:33","slug":"spovedanie-pentru-umanisti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/spovedanie-pentru-umanisti\/","title":{"rendered":"Spovedanie pentru umanisti"},"content":{"rendered":"

Ce a fost, cum a fost,<\/em> Paul Cornea de vorba cu Daniel Cristea-Enache,\u00a0Iasi, Editura Polirom si Editura Cartea Rom\u00e2neasca, 2013, 400 pag.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 <\/p>\n

Convorbirile profesorului Paul Cornea cu afabilul sau interlocutor sunt, din punctul meu de vedere, o datorie, nu o nevoie a marturisirii. \u00cen conditii de criza \u2013 a modelelor, a credibilitatii, a interpretarii istoriei \u2013 trebuie ca magistrii sa iasa la iveala, sa-si abandoneze imaginea de sine si, trec\u00e2nd peste caracterul memorialistic inevitabil al expunerilor, sa explice anumite alegeri doctrinare. Sarcina se dovedeste primejdioasa, deoarece nimeni nu stie demarcatia \u00eentre justificarea contextuala si deculpabilizarea individuala. \u00cen acest punct, inconstientul colectiv domina rationalitatea, iar martorul se scuza pentru \u00eencercarea de obiectivare, anticip\u00e2nd reprosul publicului referitor la lipsa de inocenta a oricarui participant la sistem.<\/strong><\/em>
\nDincolo de statutul de cadru didactic exceptional (simpatia de care s-a bucurat poate fi comparata cu admiratia studentilor Facultatii de Filozofie pentru Ion Ianosi), de \u00eendrumator al unor proiecte fundamentale (seria \u201eDocumente si manuscrise literare inedite\u201c la Institutul de Istorie si Teorie Literara \u201eG. Calinescu\u201c), de cercetator neostenit (reusind sa-si schimbe, de la o v\u00e2rsta la alta, preocuparile si metodele de investigare), Paul Cornea a cunoscut dinauntru comunismul \u2013 conspirativ, antifascist, stalinist, nationalist si tranzactionist.
\nCautari<\/strong>
\nAstazi, c\u00e2nd ideologiile sunt doar o masina de macinat tar\u00e2te, mi se pare \u00eendreptatit sa ne g\u00e2ndim la seductia exercitata de acestea p\u00e2na \u00een preajma lui 1950, c\u00e2nd condamnarea fascismului si instaurarea \u201edemocratiilor populare\u201c \u00een Europa i-au dezmeticit pe multi dintre aderentii la socialism. Ma \u00eentreb daca nu cumva capcana \u00eentinsa de catre propaganda stalinista idealistilor si haituitilor pe motive rasiale consta \u00een prezentarea unui produs regional\/ national(ist), de provenienta sovietica, drept un bun politic aplicabil la nivel mondial\/ internationalist.
\nDestainuirile lui Paul Cornea despre obligatia adeziunii, odata cu numirea guvernului bicefal, antisemit, O. Goga-A.C. Cuza \u00een 1938, la o platforma care sa lupte pentru dreptul de a trai al evreilor indica o contradictie inerenta, insurmontabila, a utopiilor secularizate. Orice falanster renunta, teoretic, la una dintre componente \u2013 etnicismul sau globalismul \u2013 pentru a o repune \u00een drepturi ca pe o necesitate, bine\u00eenteles \u201eistorica\u201c. Integr\u00e2ndu-se vremelnic \u00eentr-o grupare sionista, elevul exclus de la Liceul \u201eMihai Viteazul\u201c si \u00eenscris la Liceul \u201eCultura B\u201c a descoperit, pe la saisprezece ani, incompatibilitatea \u00eentre propriile aspiratii, transumane, si comunitate: \u201eMi-a placut din capul locului m\u00e2ndria cu care-si declinau identitatea si crezul. Aveau un program foarte strict de activitate, \u00eembin\u00e2nd munca fizica la o ferma din apropierea Bucurestiului cu \u00eenvatarea ebraicii si catehizarea ideologica, sub calauzirea unui t\u00e2nar cu ochi \u00eencinsi sub rama groasa a ochelarilor si o frunte \u00eenalta de profesor universitar (ceea ce a si devenit, cum aveam sa aflu mult mai t\u00e2rziu cu prilejul unei calatorii \u00een Israel). Idealul lor mi se parea \u00eendepartat si nebulos. Oare arabii fusesera consultati daca accepta sau nu sa traiasca alaturi de evrei \u00eentr-un stat binational? Iar jonctiunea socialismului cu nationalismul constituia oare, \u00een versiunea cam primitiva propusa de organizatie, o solutie fiabila? Deranjant era ca ei aveau certitudini, iar eu abia le cautam\u201c (pp. 25-26).
\nRefuz\u00e2nd optiunea \u00eenchistata, limitata, sectara, negasind \u00eenca aliati, adolescentul cu diploma de bacalaureat accepta, \u00een 1942, sa colaboreze cu o structura care, ca si el, avea scop \u201eantifascist\u201c (Uniunea Tineretului Comunist, p. 31). Optiunea devenea singura valida, de vreme ce partidele istorice, dizolvate de Carol al II-lea \u00een 1938, preferau diplomatia si nu luau atitudine explicita de combatere a antisemitismului. Sinceritatea lui Paul Cornea depaseste conventionalismul c\u00e2nd precizeaza ca, \u00een tinerete, si-a ales prietenii politici prin excluderea adversarilor. \u00cen pofida afirmarii elanului, negarea pericolului a detinut ponderea majora: \u201eCeea ce tin sa remarc deocamdata este ca am intrat \u00een miscarea comunista la 19 ani, din pur idealism, asum\u00e2ndu-mi riscuri serioase, de care, ce-i drept, nu eram pe deplin constient. Stiam mai bine ce refuz dec\u00e2t ce caut\u201c (p. 37-38).
\nDin c\u00e2te \u00eemi dau seama, \u00een amintirile lui Paul Cornea persista ideea ca, p\u00e2na la 23 august 1944, tara s-ar fi aflat sub ocupatie hitlerista. Daca lucrurile stateau asa, ca \u00een Franta de pilda, atunci rezistenta contra nazistilor era indiscutabila. Cele doua actiuni de sabotaj, puse la cale de U.T.C. (\u201eexplozia unei bombe artizanale \u00een apropierea comandamentului nazist dintr-o cladire situata la intersectia dintre Calea Victoriei si Bulevardul Dacia (unde acum functioneaza un cazinou) si spargerea vitrinei unui mare magazin din centrul Bucurestiului, cu un bolovan \u00eenvelit \u00eentr-o h\u00e2rtie contin\u00e2nd un mesaj antiguvernamental\u201c, p. 36), se \u00eencadreaza \u00een tipologii distincte, desi perceptia memorialistului le ofera acelasi impuls si aceeasi substanta. \u00cen editorialul sau din \u201eRom\u00e2nia literara\u201c (nr. 37, 2013), Nicolae Manolescu semnaleaza ca, \u00een cartea de convorbiri cu Florin Mugur (\u201eV\u00e2rstele ratiunii\u201c), Paul Georgescu a relatat cum pe 24 august 1944 a plecat \u00een teritoriu, alaturi de alti activisti, ca sa-i elibereze din functie pe primarii \u201efascisti\u201c. Nicolae Manolescu desluseste cliseul, coment\u00e2nd ca, la momentul respectiv, edilii locali \u201evor fi fost cel mult antonescieni\u201c.
\nDeclaratii<\/strong>
\nLectia cea mai severa primita de Paul Cornea din partea comunismului vizeaza disjunctia \u00eentre declaratiile de intentie si modul \u00een care discursul reflecta spatiul public si se rasfr\u00e2nge \u00een societate. Particulariz\u00e2nd, legislatia si presa preluau sau recuperau dimensiunea resentimentara, transform\u00e2nd ura \u00een principiu ordonator. Segregarea maniheista \u00eei excludea pe specialistii din stiinta si arta, daca nu aveau raspunderea politica potrivita: \u201e\u00cen genere, ca unul care suferise de pe urma rasismului, eram extrem de sensibil la judecatile categoriale: \u00een loc sa examineze responsabilitatea ori vinovatia fiecarui individ, se pronuntau judecati globale, \u00een functie de clasa, aidoma nazistilor care le aplicau \u00een functie de rasa: orice element burghez ori legat de burghezie era socotit dusmanos si \u00eenlaturat fara mila, desi putea fi, ca \u00een at\u00e2tea cazuri, un apolitic, capabil profesional ori chiar orientat spre st\u00e2nga\u201c (p. 273).
\nAjuns la concluzia ca nationalismul si comunismul sunt frati siamezi, umanistul Paul Cornea renunta la politica militanta. \u00censa abia acum descifreaza retorica oficiala, descoperind ca \u00eendoielile studentesti despre compatibilitatea lui cu proletariatul \u2013 asa-numita \u201eclasa conducatoare\u201c \u2013 nu corespund realitatii. Ca si Ion Ianosi (\u201eInternationala mea: cronica unei vieti\u201c), observa ca omul proiectat de comunism este micul burghez, intelectualul primind cu de-a sila \u201esarcini de partid\u201c, \u201eonorat\u201c cu posturi administrative, functionar birocrat, \u00eempiedicat sau \u00eencurcat sa-si \u00eemplineasca vocatia, obligat sa traga sfori chiar si \u00een scopuri nobile. Viata profesionala a \u00eent\u00e2rziat \u00eentre Directia Teatrelor, Directia Editurilor si Studioul Cinematografic Bucuresti (1952-1965), perioada \u00een care si-a \u00eenvatat rolul politic, practicat, dar ignorat, timp de un deceniu (1942-1952). Exasperat de ierarhiile impersonale, de entitatile abstracte si de etichetele unanime, Paul Cornea a re\u00eenvatat capriciile omenescului: \u201ePrivita de foarte aproape, nu de la puritatea marilor abstractii ideologice, asa-zisa unitate monolitica a partidului se construia pe o structura disipativa, contin\u00e2nd nenumarate spete, varietati, nuante, particularizari. Or, editorii lucrau pe cazuri, nu pe principii, aveau sarcina de a tipari carti, iar fiecare carte se \u00eenfatisa \u00een coordonate proprii, \u00eentr-un univers specific, impun\u00e2nd de fiecare data o alta negociere cu cenzorii, mai mult sau mai putin s\u00e2c\u00e2itoare, \u00een functie de felul \u00abei\u00bb si de felul \u00ablor\u00bb\u201c (p. 211).
\nCartea lui Paul Cornea este un imperativ adresat filologilor sa se ocupe de profesie si, totodata, o eliberare de spectrul care \u00eenca b\u00e2ntuie Europa.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ce a fost, cum a fost, Paul Cornea de vorba cu Daniel Cristea-Enache,\u00a0Iasi, Editura Polirom si Editura Cartea Rom\u00e2neasca, 2013, 400 pag.   Convorbirile profesorului Paul Cornea cu afabilul sau interlocutor sunt, din punctul meu de vedere, o datorie, nu o nevoie a marturisirii. \u00cen conditii de criza \u2013 a modelelor, a credibilitatii, a interpretarii… Cite\u0219te mai mult »Spovedanie pentru umanisti<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[9695,9696,9697],"class_list":["post-17081","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-ce-a-fost","tag-cum-a-fost","tag-paul-cornea-de-vorba-cu-daniel-cristea-enache"],"views":1715,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17081","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17081"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17081\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17081"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17081"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17081"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}