{"id":17067,"date":"2013-11-14T13:16:13","date_gmt":"2013-11-14T11:16:13","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=17067"},"modified":"2013-11-14T13:16:13","modified_gmt":"2013-11-14T11:16:13","slug":"lampedusa-ori-imoralismul-occidental","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/lampedusa-ori-imoralismul-occidental\/","title":{"rendered":"Lampedusa ori imoralismul occidental"},"content":{"rendered":"

Emotia care i-a cuprins dintr-odata pe responsabilii UE si l-a facut pe presedintele Comisiei Europene Manuel Barroso sa se deplaseze p\u00e2na la Lampedusa, alaturi de ministrul italian de Interne este de \u00eenteles, caci e vorba de mai bine de 500 de morti prin \u00eenec \u00een patru zile, fara a-i mai pune la socoteala pe cei sucombati \u00een largul coastelor Maltei. De atunci s-a instalat o anume confuzie si se vorbeste de \u00eenmultirea patrulelor de supraveghere a coastelor si de dublarea lor prin supervizarea aeriana a str\u00e2mtorii Sicilia. S-ar salva astfel, de buna seama, mai multe vieti umane, e o initiativa binevenita, \u00eensa rezolva ea oare problema de fond? Cu siguranta nu. Cum zicea bunica mea \u2013 frectie la un picior de lemn.<\/strong><\/em>
\nCe se \u00eent\u00e2mpla, de fapt? O intensificare nemai\u00eent\u00e2lnita a fluxului migrator venit din Africa si din Orientul Mijlociu? E drept ca la vest de Magreb, \u00een ultimul deceniu, fluxurile dinspre Maroc au sporit \u00eentr-at\u00e2t \u00eenc\u00e2t autoritatile spaniole au trebuit sa instaleze o dubla bariera de s\u00e2rma ghimpata la Ceuta. Or, nici tipatul de buha, nici lacrimile de crocodil ale responsabililor politici europeni, nici cele ale ONG-urilor aflate \u00een rol de bocitoare oficiale, cu placebo-urile lor compasionale, nu pun degetul pe rana daca evita sa puncteze natura sistemica a acestor valuri de emigrari masive.<\/strong><\/em>
\nPentru a le \u00eentelege, trebuie \u2013 asa cum se cere c\u00e2nd avem de-a face cu grave probleme socio-demografice \u2013 sa ne \u00eentoarcem la politica sau mai degraba la economia politica si, \u00een primul r\u00e2nd, la bunul-simt. Sa plecam de la o constatare simpla: Africa neagra s-a cufundat de c\u00e2teva decenii bune \u00eentr-o atmosfera neocoloniala marcata de razboaie civile orchestrate sau radicalizate de puteri externe, care actioneaza asupra unor societati extrem de destructurate sub efectele mondializarii productive si financiare, societati traditionale ale caror legaturi sociale deja afectate de colonizare, s-au rupt \u2013\u00a0 dupa cum arata giganticele bidonvilles din jurul oraselor.<\/strong><\/em>
\nAcestor cauze strict economice le trebuie adaugate strategiile de destabilizare politica a unor guverne care, odinioara, si-au putut mentine o vreme independenta, control\u00e2nd populatii eterogene \u00eentr-o maniera uneori destul de brutala, dar asigur\u00e2ndu-le totusi un nivel de trai decent, un sistem sanitar si o educatie de calitate, cum s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een Libia, \u00een Siria, \u00een Somalia sub Siad Barre, \u00een Irak-ul lui Saddam Hussein, \u00een Mali-ul de altadata sau \u00een Republica Centrafricana. Sigur, exista si tari \u00een care m\u00e2na de fier a puterii nu e compensata de un nivel acceptabil al vietii, ca \u00een Gabon-ul familiei Bongo, de exemplu; sunt si tari, ca Tunisia si Marocul, unde, daca exista un \u00eenvatam\u00e2nt de foarte buna calitate, care produce \u00een fiecare ani absolventi de valoare (\u00een special \u00een domeniile tehnice), acesta trebuie sa faca fata unei constr\u00e2ngeri economice care-i condamna pe tineri la o sub-proletarizare de cea mai joasa conditie.
\nExista, \u00een sf\u00e2rsit, toate acele lupte de joasa intensitate la nivel planetar, dar de o intensitate semnificativa \u00een ce priveste pierderile umane locale, razboaie civile generate deopotriva de cecitatea lacomiilor autohtone si a intereselor occidentale (razboaiele civile din Republica Democratica Congo pentru acapararea terenurilor cu minereuri rare necesare fabricarii de componente electronice sunt un bun exemplu), razboaie ce destabilizeaza aceste state noi si fragile, a caror tendinta moderna de centralizare e mai mereu amenintata de forta centripeta a tensiunilor tribale, etnice si religioase arhaice remanente. Caci ne aflam \u00een fata unor societati \u00een care infiltrarea extrem de rapida a modernitatii tehno-financiare a produs distrugeri de o violenta pe care cetateanul occidental ordinar n-o poate imagina, mai ales ca el n-a mai cunoscut o asemenea experienta de la sf\u00e2rsitul secolului al XIX-lea.<\/p>\n

Trebuie de asemenea subliniat ca oamenii care se \u00eembarca pe aceste ambarcatiuni de \u00eencropeala, \u00eenselati de niscai vaporeni cu g\u00e2nduri necurate, nu sunt cei mai saraci dintre saraci. Pentru traversarea Mediteranei trebuie platite c\u00e2teva mii de euro; altii, care nu pot aduna sumele necesare, sunt constr\u00e2nsi sa ram\u00e2na \u00een tara.
\nCine poarta, deci, raspunderea pentru aceste naufragii ucigase? Navigatorii fara scrupule, care \u00eendeasa oameni \u00een vase aflate deja \u00een stare avansata de degradare? O fi si vina lor, dar ei nu sunt dec\u00e2t ultima veriga din lantul acestei drame. Sa mai fie vina statelor care nu controleaza plecarile din porturile lor? Sigur, dar \u00een acest caz Occidentul n-ar fi trebuit sa destabilizeze tari ai caror conducatori \u00eesi controlau destul de sever frontierele: eliminarea abjecta a lui Gaddhafi, pseudorevolutia tunisiana si sosirea la putere a unor frati musulmani incompetenti, jocurile tulburi ale Statelor Unite pentru rasturnarea lui Mubarack, \u00een Egipt, si last but not least, \u00eentretinerea unui razboi civil de o barbarie fara seaman \u00een Siria \u2013 toate acestea au avut ca efect aproape instantaneu relaxarea oricarui control al fluxurilor migratorii, at\u00e2t a celor venite din Africa sub-sahariana (Mali, Republica Centrafricana, Niger), c\u00e2t si a celor sosite dintr-un Orient Mijlociu destabilizat: Irak, Siria, si uneori chiar din Afganistan.
\nAceasta politica occidentala nu vizeaza dec\u00e2t recolonizarea zonelor bogate \u00een petrol sau \u00een minerale rare, care trebuie grabnic apucate la cel mai mic pret, pentru ca apoi sa fie transformate \u00eentr-o marfa de cea mai mare valoare. Bunul-simt te \u00eendeamna deci sa observi ca Africa si Orientul Mijlociu sunt \u00eentr-at\u00e2t de pradate si de marcate de razboaie incredibil de crude \u00eenc\u00e2t multi oameni prefera sa paraseasca continentul pe sc\u00e2ndurile nesigure ale unei barci dec\u00e2t sa cada \u00een m\u00e2inile fortelor militare sau paramilitare si sa sufere torturi, mutilari, amputari, eviscerari sau decapitari (vezi filmul \u201eBlood Diamonds\u201c). Se uita ca acum nu mai e vorba de acei boat peoples din regimurile comuniste ale Asiei de Sud-Est, care-si cautau refugiu pe coastele noastre, ci de supusii neo-colonizati ai democratiilor occidentale, ai unor democratii conduse de insi de st\u00e2nga sau de dreapta ce nu mai contenesc sa \u00eenalte osanale democratiei si drepturilor omului!
\nCu o perspectiva corecta, putem acum aprecia ca decolonizarea n-a fost, cu exceptia Africii de Sud, dec\u00e2t o cruda iluzie, mai mult, o tragedie, un truc pervers al Istoriei. \u00cen prezent, parte din violenta directa de acolo nu mai e opera zbirilor cu pielea alba, ci a intermediarilor locali ai puterilor occidentale \u2013 burgheziile compradores si instrumentele lor de represiune.
\nGuvernele africane nu fac dec\u00e2t sa mentina ordinea dorita de marile companii multinationale, care uneori administreaza o \u00eentreaga tara, \u00eempartindu-si contracte si exploatari avantajoase. Cele c\u00e2teva state care \u00eencearca sa puna pe roate o economie postcoloniala \u00een favoarea populatiei lor si o ameliorare a situatiei au fost, pe termen mai lung sau mai scurt, macinate de lovituri de stat, de razboaie civile at\u00e2tate si finantate de Europa si de Statele Unite. Un adevar banal \u00een cazul R.D. Congo, cu tragicul sf\u00e2rsit al lui Patrice Lumumba, \u00een cazul socialistului Nkrumah (mort \u00een exil, la Bucuresti, \u00een 1972), din Ghana, al lui Thomas Sankara din Burkina Faso; la fel s-a \u00eent\u00e2mplat cu invazia din Irak, cu distrugerea Libiei si acum a Siriei (nevr\u00e2nd sa afirm prin asta ca respectivele guverne erau democratice \u00een sens occidental, ci mai degraba \u00een sensul prusac al termenului).
\n\u00cen noul context al radicalizarii neocolonialismului, daca oamenii pleaca e pentru ca viata se arata acolo insuportabila pentru cei mai multi dintre ei. Asta \u00eenseamna ca trebuie pusa sub lupa \u00eentreaga economie africana si parte din cea a Orientului Mijlociu, ca ea trebuie reformata si dezvoltata \u00een folosul populatiilor locale, si nu al firmelor occidentale care-si satisfac lacheii locali prin firimiturile cazute de la masa lor. Or, un asemenea proiect nu se \u00eentrevede prea cur\u00e2nd, c\u00e2ta vreme se poate constata, de pilda, ca interventia Frantei \u00een Mali si acum \u00een Republica Centrafricana \u2013 sub pretextul luptei \u00eempotriva grupurilor teroriste islamiste (si ne putem \u00eentreba de ce face asta c\u00e2ta vreme tot ea sustine grupuri de aceeasi speta \u00een Siria?) \u2013 nu vizeaza dec\u00e2t mentinerea privilegiilor exorbitante acordate concesiunilor minelor de uraniu pentru compania franceza Areva, prin alte parti, \u00een Libia, de exemplu, fiind vorba de concesiuni petrolifere.
\nCei care au crezut, ca niste naivi (printre ei si multi etnologi si sociologi africani), ca sf\u00e2rsitul dominatiei coloniale clasice \u00een Africa trebuia sa deschida zorii \u201efericirii\u201c asupra popoarelor africane proaspat devenite independente s-au hranit din iluziile superficiale rasp\u00e2ndite de o unei st\u00e2nga de salon sau universitara, uit\u00e2nd ca nicio politica de independenta si de demnitate nationala nu poate scapa controlului strict al fostelor puteri coloniale devenite imperiale.
\nSupuse economic constr\u00e2ngerii unei monede comune (francul CFA), administrat\u00e3 de o fosta putere coloniala, sau \u201erelatiilor privilegiate\u201c cu Banca Angliei, \u00eenrobite de acorduri militare si de cooperare asa-zis defensiva, proaspetele tari independente, la conducerea carora s-au cocotat fara exceptie doar elite impuse de puterile coloniale, elite avide de consum si deci de \u00eemprumuturi facute cu mari compromisuri economice, aceste state s-au aratat pe deplin dispuse sa puna la bataie bogatiile propriilor teritorii, sporind astfel beneficiile multinationalelor, care \u2013 banala realitate \u2013 nu fac dec\u00e2t sa le ruineze si sa le saraceasca populatia: cel mai bun exemplu e Nigeria, a carei imensa rezerva petroliera gerata de compania Total a aruncat \u00een mizerie milioane de cetateni (mai \u00eenainte Razboiul lui Biafra, astazi razboiul de independenta din Delta, toate legate de dividendele din afacerile cu petrol, unde grupurile locale sunt, \u00een functie de moment si de interesele geopoliticii mondiale, sustinute de una sau de alta dintre fostele puteri coloniale).
\nPoliticienii UE \u00eesi pot, deci, sterge lacrimile ipocrite, pot vorbi de o reforma a dreptului de azil, pot pleda pentru o gazduire mai umana \u2013 dar astea nu sunt dec\u00e2t solutii placebo. Ce trebuie facut de fapt, si toata lumea o stie \u2013 secretul lui Polichinelle, vezi bine \u2013, e sa fie schimbata politica economica\u2026 Dar asta e un program care nu figureaza pe ordinea de zi a imperialismului si, la drept vorbind, n-a figurat niciodata.<\/p>\n

\n

Traducere din franceza de <\/strong><\/em>
\nTeodora Dumitru<\/strong><\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Emotia care i-a cuprins dintr-odata pe responsabilii UE si l-a facut pe presedintele Comisiei Europene Manuel Barroso sa se deplaseze p\u00e2na la Lampedusa, alaturi de ministrul italian de Interne este de \u00eenteles, caci e vorba de mai bine de 500 de morti prin \u00eenec \u00een patru zile, fara a-i mai pune la socoteala pe cei… Cite\u0219te mai mult »Lampedusa ori imoralismul occidental<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[9685,9683,9682,9684],"class_list":["post-17067","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-imigranti-maroc","tag-lampedusa","tag-manuel-barroso","tag-migratia-din-africa"],"views":1543,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17067","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17067"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17067\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17067"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17067"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17067"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}