{"id":17065,"date":"2013-11-14T13:14:12","date_gmt":"2013-11-14T11:14:12","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=17065"},"modified":"2013-11-14T13:14:12","modified_gmt":"2013-11-14T11:14:12","slug":"romania-supravietuire-si-afirmare-prin-diplomatie-in-anii-razboiului-rece","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/romania-supravietuire-si-afirmare-prin-diplomatie-in-anii-razboiului-rece\/","title":{"rendered":"\u201eRomania. Supravietuire si afirmare prin diplomatie in anii Razboiului Rece\u201c"},"content":{"rendered":"<blockquote><p>In evaluarea trecutului memoria colectiva poate sa fie impinsa in postulate intepenite. Depasirea lor este o necesitate impusa de istorie. Francezii dezbat de ceva vreme mostenirea colonialismului. Reevaluarea nu este usoara, mentalitatea fixata in timp suporta greu asaltul adevarului istoric. Desi cucerirea coloniilor nu a urmarit construirea de scoli si spitale, cum afirma ironic un participant la discutii, Franta adopta, in 2005, o lege prin care li se pretinde profesorilor de istorie sa asigure \u201eo lectura pozitiva\u201c a colonialismului. Japonezii isi venereaza trecutul colonial fara sa-i gaseasca vreun cusur. Rusii considera ca tot ceea ce au cucerit tarii le apartine iar ceea ce cotropea armata sovietica li se cuvenea. Americanii sunt convinsi ca interesele lor nationale se afla peste tot in lume. Ungurii si-au construit un \u201esindrom Trianon\u201c asimil\u00e2nd destramarea Imperiului austro-ungar cu o catastrofa istorica statala si uit\u00e2nd ca au beneficiat de luminile imperiului de opereta al lui Iosif al II-lea doar c\u00e2teva decenii. In Rom\u00e2nia razboiul cu comunismul nu s-a terminat, rascolirea memoriei pare sa indice suspiciunea ca pericolul totalitarismului nu a trecut. Ca notiune, totalitarismul a aparut in dezbaterile din timpul razboiului care urmareau realizarea, p\u00e2na la asimilare, a unor analogii intre fascism si comunism. Cu toate ca istoria nu-l confirma, conceptul este inca operant. Ocultarea istoriei este o arma redutabila, dar arhivele sunt adversari tacuti ai falsificarilor. Ca deziderat al istoriei, doar recursul la documente restabileste adevarul. \u201eCeea ce este teribil in privinta adevarului, scria moralistul francez Jean-Gabriel Fredet, este faptul ca daca il cauti il gasesti\u201c.<br \/>\nIn cronica trecuta am prezentat primele doua volume ale proiectului editorial \u201eRom\u00e2nia. Supravietuire si afirmare prin diplomatie in anii razboiului\u201c. Astazi oferim, fara comentarii, extrase din aceste doua volume. Lasam cititorilor libertatea de a interpreta ideile si declaratiile dupa propria preferinta.<\/p><\/blockquote>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>Dosar de lectura<\/strong><br \/>\n\u201eChurchill afirma ca sunt doua tari de care Anglia este interesata in mod special. In primul r\u00e2nd Grecia. El, Churchill, nu este nelinistit, in mod special din pricina Rom\u00e2niei. Intr-o foarte mare masura, Rom\u00e2nia este problema rusilor, iar acordul cu Rom\u00e2nia, care a fost propus de catre Guvernul Sovietic, a evidentiat intelepciunea politica a Guvernului Sovietic\u201c. (Stenograma conversatiei tov. Stalin cu Churchill, 9 octombrie 1944, ora 22.00, in \u201eAcordul de procentaj Churchill-Stalin in documentele sovietice de Laurentiu Constantiniu, vol I, p. 77).<br \/>\n\u201eRom\u00e2nia si celelalte state ale Europei Centrale si Sud-Estice devin o importanta miza a rivalitatii dintre cei doi poli ai vietii internationale \u2013 Statele Unite ale Americii, secondate de Marea Britanie, si Uniunea Sovietica. O rivalitate in cadrul careia interesele celor doi poli de putere nu erau afectate intr-o asemenea masura inc\u00e2t sa fie excluse compromisuri, mai ales ca acestea se realizau, de regula, pe seama altor state\u201c. (Stefan Lache, \u201eTratatul de pace intre puterile aliate si asociate si Rom\u00e2nia: clauze injuste si impovaratoare\u201c, vol I, p. 233).<br \/>\n\u201eIncetarea din viata a lui Stalin, la 5 martie 1953, nu a fost de natura sa genereze vreo modificare substantiala in atitudinea liderilor de la Bucuresti fata de Moscova&#8230; Cu toate acestea, in cadrul unei sedinte a Biroului Politic al CC al PMR, desfasurata la 23 octombrie 1953, a fost examinat mandatul delegatiei rom\u00e2ne care urma sa se deplaseze la Moscova pentru a participa la lucrarile sesiunii Comisiei permanente de colaborare economica intre RPR si URSS. Discutia care a avut loc cu aceasta ocazie evidentiaza nemultumirea partii rom\u00e2ne in legatura cu modul de functionare si eficienta sovromurilor. Este notabila sublinierea facuta de Gheorghiu-Dej potrivit careia aceste societati \u00abse opun jurisdictiei statului pe teritoriul caruia se gasesc\u00bb, ca \u00abaceasta este lege si ar fi o greseala daca ar fi altfel\u00bb.\u201c (Vasile Buga, \u201eRelatiile politice rom\u00e2no-sovietice, 1953-1958\u201c, vol. I, p. 309).<br \/>\n\u201eUna dintre cele mai inteligente si, in acelasi timp, perfide metode utilizate de sovietici pentru a patrunde si a controla de pe pozitii cheie viata economica a tarilor din Europa de Est, foste aliate ale Germaniei in cel de Al Doilea Razboi Mondial, a fost aceea a companiilor mixte create sub pretextul \u00abreparatiilor germane\u00bb si al \u00abajutorului fratesc\u00bb. Primele astfel de societati si-au facut aparitia in urma acordurilor de colaborare economica semnate de aceste tari cu Uniunea Sovietica in 1945\u201c. (Alina Ilinca, \u201eSocietatile mixte sovieto-rom\u00e2ne in economia Rom\u00e2niei, 1949-1969\u201c, vol. I, p. 389).<br \/>\n\u201eConsider\u00e2nd ca avea sanse de reusita, Gh. Gheorghiu-Dej a avut o discutie cu N.S. Hrusciov la care a aratat ca adversarii Uniunii Sovietice apreciaza ca regimul socialist in Rom\u00e2nia se mentine numai datorita tancurilor sovietice; liderul rom\u00e2n a sugerat ca ar fi bine sa se demonstreze lumii capitaliste ca socialismul se bazeaza pe \u00abincrederea poporului\u00bb.\u201c (Ioan Scurtu, \u201e1958. Retragerea trupelor sovietice de ocupatie din Rom\u00e2nia\u201c, vol.I, p. 439).<br \/>\n\u201eImediat dupa incheierea retragerii trupelor din Rom\u00e2nia, la sf\u00e2rsitul anului 1958, Moscova a realizat ca pierde principala p\u00e2rghie de control asupra acestui stat-satelit. Se orienteaza la fel de rapid, proiecteaza si declanseaza actiuni complexe pentru discreditarea Rom\u00e2niei in relatiile externe. Isi asociaza la aceste manifestari celelalte state-satelit din Europa de Est care ii ram\u00e2n loiale \u2013 Ungaria, Bulgaria, R.D. Germana, Polonia si chiar Cehoslovacia, pentru a declansa ceea ce istoricul american Larry L. Watts numeste \u00abrazboiul clandestin al Blocului sovietic cu Rom\u00e2nia \u00bb\u201c (Alexandru Ghisa, \u201eZece ani de criza est-europeana: 1955-1965. De la colapsul ungar la Declaratia de independenta a Rom\u00e2niei fata de Moscova\u201c, vol. II, p. 331).<br \/>\n\u201e&#8230;in decembrie 1962, cu ocazia sesiunii de la Bucuresti a Comitetului Executiv al CAER, chiar din prima zi s-a ridicat problema organului unic de planificare. Reprezentantul rom\u00e2n a folosit un subterfugiu pentru a scoate problema de pe ordinea de zi, arat\u00e2nd ca PRM nu-si clarificase inca pozitia in acest sens\u201c. (Dan Catanus, \u201eDivergentele rom\u00e2no-sovietic din CAER si consecintele lor asupra politicii externe a Rom\u00e2niei, 1962-1963\u201c, vol. I, p. 541).<br \/>\n\u201e\u2026seful diplomatiei rom\u00e2nesti (Corneliu Manescu, n.n.) i-a declarat omologului sau american, Dean Rusk, ca Rom\u00e2nia nu a fost consultata de sovietici in problema instalarii rachetelor (in Cuba, n.n.), ca in cazul unui conflict declansat de alte actiuni asemanatoare celor din Cuba, tara sa va ram\u00e2ne neutra\u201c. (Mihai Retegan, \u201eDe la criza Caraibelor la Declaratia din aprilie 1964\u201c, vol II. pp. 160-161).<br \/>\n\u201eSedinta din 30 august 1963 a Biroului Politic al CC al PMR a luat, printre altele, in discutie si problema activitatii serviciilor de informatii sovietice in Rom\u00e2nia, la care Gheorghiu-Dej se referise si in convorbirile cu Nikita Hrusciov. Nicolae Ceausescu a informat in cadrul sedintei ca \u00abssovieticiit au continuat sa recruteze dintre cetatenii rom\u00e2ni pentru agentura sovietica pentru a-i folosi in tara si afara\u00bb\u201c. (Vasile Buga, \u201eO vara fierbinte in relatiile rom\u00e2no-sovietice. Convorbirile de la Moscova din iulie 1964\u201c, vol. II, p. 219).<br \/>\n\u201eIn convorbirea particulara avuta cu ambasadorul Rom\u00e2niei (la receptia ocazionata de Ziua nationala, 23 August 1968, imediat dupa invazia Cehoslovaciei, n.n.), Zhou Enlai (primul-ministru al R.P. Chineze, n.n.) a recomandat rom\u00e2nilor sa reziste, asigur\u00e2ndu-i ca le va furniza si tunuri la nevoie. Declaratia chineza, careia i s-a alaturat imediat si avertismentul formulat public de presedintele SUA, Lyndon Johnson, a avut un efect pozitiv asupra starii de spirit a rom\u00e2nilor, care intre timp isi adoptasera propriile masuri de aparare\u201c (Romulus Ioan Budura, \u201ePolitica independenta a Rom\u00e2niei si relatiile rom\u00e2no-chineze. Repere semnificative\u201c, vol. II, p.89).<br \/>\n\u201eNicolae Ceausescu: Pornind de la aceste considerente (combaterea tendintelor anexioniste ale Israelului, n.n.), cred ca ar trebui ca dv. sa elaborati un program concret de masuri pentru intensificarea actiunilor politice si diplomatice in vederea grabirii unei solutii politice a acestui conflict&#8230; Oric\u00e2nd puteti conta ca vom face tot ce ne sta in putinta pentru a va ajuta in lupta dumneavoastra. Doresc inca odata sa mentionez, in afara de toate acestea, ca posibilitatea unor tratative secrete nu trebuie exclusa, daca nu acum, cel putin in perspectiva.<br \/>\nAnwar Al Sadat: Am incredere deplina in dumneavoastra (&#8230;) Daca Israelul, prin dumneavoastra, ca prieten in care eu am incredere deplina si in care stiu ca si ei au deplina incredere, ne spune clar ce vrea, este bine\u201c. (Aurel Turbaceanu, \u201eCairo 1972. Dialog rom\u00e2no-egiptean la nivel inalt cu efecte benefice pe termen lung\u201c, vol. II. p. 396)<br \/>\n\u201eRelatiile politico-diplomatice dintre Rom\u00e2nia si Israel au cunoscut o perioada de efervescenta intre 1974-1978, ani in care s-au rezolvat majoritatea litigiilor existente anterior intre cele doua state, in principal in problema emigrarii evreilor rom\u00e2ni in Israel. De asemenea, relatiile Rom\u00e2niei cu statele arabe din zona: Egiptul, Siria, Libanul, Irakul precum si cu Organizatia pentru Eliberarea Palestinei au fost numeroase si valoroase calitativ\u201c. (Cristina Paiusan-Nuica, \u201eDiplomatia rom\u00e2na si Orientul Mijlociu in perioada 1974-1978\u201c, vol. II, p. 404).<br \/>\n\u201eCharles de Gaulle: \u00abDintre toate tarile aflate in Centrul si Rasaritul Europei, Rom\u00e2nia prezinta pentru Franta o deosebita importanta. Acest lucru se datoreaza sentimentelor de prietenie si afinitatilor de tot felul. Franta recunoaste ca Rom\u00e2nia si-a rec\u00e2stigat, intr-un mod foarte merituos, initiativa pe plan international. Faptul ca Rom\u00e2nia si-a rec\u00e2stigat libertatea de actiune, independenta politica si economica reprezinta un lucru foarte bun pentru Rom\u00e2nia si, totodata, pentru Franta&#8230; Cred sincer ca pentru Rom\u00e2nia era o necesitate sa aiba un regim de felul celui pe care il are in momentul de fata. Un astfel de regim este imposibil de conceput in Franta sau Anglia, de pilda. In Austria, desi au fost trupe sovietice, rusii nu au putut introduce un regim pe placul lor. Numai in Prusia (R. D. Germana, n.n.) au reusit sa faca acest lucru, insa 25 de ani nu-i o perioada prea lunga in ansamblul istoriei si vom vedea ce se va int\u00e2mpla in viitor\u00bb&#8230;<br \/>\n\u00abRazboiul Rece a adus rom\u00e2nilor o alta fractura. In conditiile ocupatiei sovietice, o parte din diplomatii si politicienii rom\u00e2ni surprinsi in Occident la sf\u00e2rsitul razboiului nu se mai intorc in Rom\u00e2nia&#8230;Rom\u00e2nia era rupta in doua parti, este adevarat cu totul inegale, dar parti ale aceluiasi intreg. O drama a destinului nostru\u00bb\u201c. (G. Apostoiu, \u201eRelatiile politice rom\u00e2no-franceze. Vizita presedintelui Frantei Charles de Gaulle in Rom\u00e2nia, un eveniment istoric in plin Razboi Rece\u201c , vol. II, pp. 643 si 665).<br \/>\n\u201eCei doi Presedinti au afirmat in mod solemn ca relatiile dintre Republica Socialista Rom\u00e2nia si Statele Unite ale Americii se bazeaza pe telurile si principiile Cartei Natiunilor Unite si, conform acestora, pe principii, legate intre ele ca: dreptul fiecarui stat la existenta, independenta si suveranitate; egalitatea in drepturi a tuturor statelor, indiferent de marime, nivel de dezvoltare si sistem politic, economic si social; dreptul fiecarui stat de a-si alege si dezvolta liber sistemul sau politic, social, economic si cultural; abtinerea de la amenintarea cu forta sau folosirea fortei viol\u00e2nd Carta Natiunilor Unite, respectarea integritatii teritoriale si inviolabilitatea frontierelor; neinterventia, directa sau indirecta, sub nici un motiv in afacerile interne ale oricarui stat; indatorirea statelor de a solutiona diferendele lor internationale prin mijloace pasnice; cooperarea in diverse domenii ale relatiilor internationale, in scopul promovarii pacii si securitatii internationale si a progresului economic si social\u201c. (Declaratia comuna a presedintelui Consiliului de Stat al R.S.R., Nicolae Ceausescu, si a presedintelui Statelor Unite ale Americii, Richard Nixon, din Constantin Moraru, \u201eEvolutia relatiilor rom\u00e2no-americane. Importanta int\u00e2lnirilor la nivel inalt\u201c, vol. II. p. 638).<br \/>\n\u201eNixon afirma \u2013 cel putin in acel moment \u2013 ca nu doreste ca Rom\u00e2nia sa fie pusa \u00abintr-o situatie delicata sau daunatoare in relatiile cu vecinii sai\u00bb si a dat ca exemplu o serie de speculatii care s-au facut in momentele pregatitoare ale vizitei, \u00abin sensul ca URSS nu ar fi agreat aceasta vizita\u00bb. Era in aceste declaratii si mult tact diplomatic din partea presedintelui american pentru ca altfel \u2013 este un lucru de notorietate \u2013 scopul ultim al actiunilor externe americane era acela de a incuraja dizidentele in cadrul blocului statelor socialiste\u201c. (Gabriel Stelian Manea, \u201eO lovitura de imagine pentru Nicolae Ceausescu. Vizita presedintelui Richard Nixon la Bucuresti, 2-3 august 1969\u201c). Ipoteza este sustinuta de Henry Kissinger. In 1975, intr-o discutie privata cu un grup de evrei americani pe tema \u201ecalauzei\u201c, Kissinger a spus: \u201enoi incercam sa despartim (split) Rom\u00e2nia de Uniunea Sovietica\u201c (G.S. Manea ibid, cf. \u201eConversation with Kissinger\u201c, in \u201eJournal of Palestine Studies\u201c, vol. 10. nr. 3, 1981, p. 194).<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>In evaluarea trecutului memoria colectiva poate sa fie impinsa in postulate intepenite. Depasirea lor este o necesitate impusa de istorie. Francezii dezbat de ceva vreme mostenirea colonialismului. Reevaluarea nu este usoara, mentalitatea fixata in timp suporta greu asaltul adevarului istoric. Desi cucerirea coloniilor nu a urmarit construirea de scoli si spitale, cum afirma ironic un&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/romania-supravietuire-si-afirmare-prin-diplomatie-in-anii-razboiului-rece\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">\u201eRomania. Supravietuire si afirmare prin diplomatie in anii Razboiului Rece\u201c<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-17065","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica"],"views":1252,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17065","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17065"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17065\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17065"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17065"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17065"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}