{"id":17019,"date":"2013-11-07T17:26:39","date_gmt":"2013-11-07T15:26:39","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=17019"},"modified":"2013-11-07T17:26:39","modified_gmt":"2013-11-07T15:26:39","slug":"calatorii-in-timp","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/calatorii-in-timp\/","title":{"rendered":"\u201eCalatorii in timp\u201c"},"content":{"rendered":"

Antuza Genescu (editor), Calatorii in timp<\/em>, Editura Nemira, 2013, 368 pagini<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 <\/p>\n

\u00cen SF-ul rom\u00e2nesc traim, s-ar zice, \u00een zodia antologiilor. Un rol extrem de important l-a avut aici Millennium Books, care \u00een ultimii ani a scos c\u00e2teva titluri de referinta: \u201eZombii: cartea mortilor vii\u201c (editor Mircea Pricajan), \u201eCele 1001 de scorneli ale Mosului Sf\u201c (editor Stefan Ghidoveanu), \u201eDincolo de noapte. 12 fete ale goticului\u201c (editor Oliviu Cr\u00e2znic), \u201eSteampunk: a doua revolutie\u201c (editor Adrian Craciun). De asemenea, Societatea Rom\u00e2na de Science Fiction si Fantasy a ajuns, prin \u201eCalatorii \u00een timp\u201c, la cel de al patrulea titlu; anterior aparusera antologiile \u201eAlte tarmuri\u201c, \u201ePangaia\u201c si \u201eVenus\u201c.<\/strong><\/em>
\n\u201eCalatorii \u00een timp\u201c, excelent editata de Antuza Genescu, are \u00een raport cu cele trei antologii SRSFF care au precedat-o avantajul de a aparea la o editura foarte vizibila pe piata. Sper ca buna colaborare dintre SRSFF si Nemira va continua, cre\u00e2ndu-se astfel o concurenta ce nu poate fi dec\u00e2t pozitiva cu polul Millennium.<\/strong><\/em><\/p>\n

Dupa cum arata si titlul, \u201eCalatorii \u00een timp\u201c are ca tema voiajul temporal. Nu insist asupra definitiilor si clasificarilor: cine doreste sa se documenteze o poate face parcurg\u00e2nd temeinicul volum \u201eParadoxurile timpului\u201c de Cornel Robu (2006) sau trecerea \u00een revista realizata de Cristian Tamas \u00een numarul 5 din CPSF (\u201eGradina potecilor temporare\u201c). E suficient sa spun ca mi se pare unul dintre cele mai dificile subgenuri SF: at\u00e2t pentru ca nu a ajuns niciodata sa-si depaseasca textul fondator (\u201eMasina timpului\u201c de H.G. Wells), desi a ivit nu putine capodopere, c\u00e2t si pentru ca o anumita recuzita superficiala a temei a fost uzata de tot felul de seriale SF. Or, daca unui serial nu i se cere prea multa teorie \u00een jurul conceptului, \u00een literatura \u2013 fie si \u00een textele scurte \u2013 lucrurile stau altfel, fiind nevoie de o elaborare mai ad\u00e2nca si mai critica.<\/p>\n

De-a lungul timpului, SF-ul rom\u00e2nesc a dat c\u00e2teva texte memorabile pe aceasta tema. \u00cei amintesc pe Camil Baciu (\u201eGradina zeilor\u201c), Vladimir Colin (\u201eDivertisment pentru vrajitoare\u201c) si pe Sebastian A. Corn (\u201eSkipper de Interzona\u201c). Apropo de Corn, regret absenta lui din antologie, dupa cum le regret pe acelea ale lui Danut Ungureanu, Costi Gurgu (daca va mai fi scriind \u00een rom\u00e2na), Radu Pavel Gheo (daca va mai fi scriind SF), Michael Haulica s.a.<\/p>\n

O observatie critica: toate textele din antologia editata de Antuza Genescu iau \u00een serios ideea de calatorie \u00een timp, literal si \u00een toate sensurile. N-ar fi stricat poate prezenta unui text a la Fredric Brown\/ Robert Sheckley, \u00een care toata afacerea sa fie luata \u00een tarbaca, sau a unuia \u00een care posibilitatea voiajului temporal sa fie desfiintata \u2013 asa cum a facut Lem cu contactul extraterestru \u00een \u201eGlasul Domnului\u201c sau cu romanul politist \u00een \u201eInvestigatia\u201c si \u201eCatarul\u201c. De asemenea, coordonatele lumilor fictionale sunt preponderent anglo-saxone. Cu exceptia lui Cristian-Mihail Teodorescu si \u00eentr-o oarecare a masura a lui Daniel Haiduc, autorii din antologie evita decorurile rom\u00e2nesti. Probabil ca o fac si din teama de a nu cadea peste chestiuni rizibile precum mult ridiculizatul cosmodrom din Slobozia; dar nu trebuie totusi neglijat filonul autohton, la rigoare \u00een cheie magica \u2013 la urma urmei, \u201eTinerete fara batr\u00e2nete si viata fara de moarte\u201c ram\u00e2ne o capodopera si ar putea fi o sursa pentru rescrieri.
\n\u00cen continuare, un top personal al povestirilor din \u201eCalatorii \u00een timp\u201c.
\n10. Sergiu Somesan, \u201eUltimul reportaj\u201c: textul cel mai scurt din antologie si cel mai banal. Conceptului (calatorii \u00een timp produse cu ajutorul unui drog extraterestru) i se ataseaza o poveste frugala \u2013 mai mult o anecdota.
\n9. George Lazar, \u201eCronogeneza\u201c: partea de speculatie este foarte OK, paradoxurile functioneaza, remixul mitologic apare bine integrat \u2013 dar toate acestea nu m-au consolat pentru lipsa povestii propriu-zise.
\n8. Liviu Radu, \u201e\u00centre cer si pam\u00e2nt\u201c: Liviu Radu este cel mai bun autor prezent \u00een volum (\u00een opinia mea, l-a depasit de mult si cu mult pe legendarul Vladimir Colin), dar povestirea, dincolo de atmosfera bine desenata \u00een ceata victoriana, nu-i mare lucru. Conceptul si sf\u00e2rsitul par executate \u00een graba.
\n7. Aurel Carasel, \u201eFactorul Omega\u201c: desi teoria e cam \u00eenc\u00e2lcita, mi-a placut atmosfera melancolic-depresiva. Aduce vag cu o povestire pe care am citit-o \u00een culegerea \u201ePovestiri ciberrobotice\u201c \u2013 \u201eSeptembrie avea treizeci de zile\u201c de R.F. Young. Asemanarea nu este de altfel \u00eent\u00e2mplatoare, pentru ca \u201eFactorul Omega\u201c face trimitere la un personaj din nuvela lui Young. Domnisoara Jones \u2013 cine ar putea sa o uite?
\n6. Mircea Liviu Goga, \u201ePoporul pierdut\u201c: text agreabil, mix de conspirationism si mumbo-jumbo sapiential asiatic. Are suspans, dar \u00een acelasi timp evolueaza un pic prea previzibil.
\n5. Ioana Visan, \u201ePunct de rendez-vous la +3000\u201c: alaturi de \u201eParis, 1941\u201c, este povestirea cea mai entertaining. Unele lucruri puteau fi evitate\/ editate: de pilda, e greu de crezut ca voiajul temporal ar putea fi folosit vreodata pentru ca o bunica sa fie avertizata sa nu arda placinta. Pur si simplu nu ar fi o afacere eficienta \u00een niciuna dintre lumile posibile.
\n4. Silviu Genescu, \u201eIncidentul zero\u201c: poveste cu spioni high-tech, excelent condusa & scrisa. Genescu este unul dintre scriitorii mei preferati; din pacate, publica at\u00e2t de putin\u2026
\n3. Daniel Haiduc, \u201eDimineata cu interferente\u201c: surpriza volumului \u2013 un debutant absolut. Povestea e mai mult despre lumile alternative ale multiversului dec\u00e2t despre calatorii \u00een timp. Mi-au placut stilul si atmosfera. Anunta un scriitor \u2013 sper sa confirme.
\n2. Cristian-Mihail Teodorescu, \u201eTransparenti si semiconductori\u201c: o povestire textualista produsa prin asamblarea unei autofictiuni av\u00e2ndu-l ca personaj pe \u201eCristian-Mihail Teodorescu\u201c si a unei povesti sucite despre dragostea dintre un pitic si o uriasa. Ambele secvente mi-au placut; desi coagularea lor lasa cumva de dorit, p\u00e2na la urma lucrurile se leaga elegant si satisfacator \u00eentr-o cheie metafictionala.
\n1. Stefana Cristina Czeller, \u201eParis, 1941\u201c: conceptul e simplut (calatorii de documentare \u00een trecut), dar povestea (ucronie cu nazisti ocultisti si membri ai Rezistentei), de la personaje p\u00e2na la atmosfera, este de neratat. Nu mai citisem nimic de autoare, dar acum sigur am sa caut tot ce a publicat \u2013 \u00een primul r\u00e2nd romanul \u201eCerneala si s\u00e2nge\u201c, editat de Millennium Books.<\/p>\n

\u00cen fine, sper ca editorii rom\u00e2ni vor continua sa produca antologii tematice cu autori rom\u00e2ni. Pe l\u00e2nga considerentele economice (o astfel de antologie costa mai putin dec\u00e2t traducerea anuarelor Dozois, de pilda) sau valorice (SF-ul rom\u00e2nesc traverseaza probabil momentul sau cel mai fast: niciodata \u00een totusi scurta lui istorie nu a aliniat autori de valoarea celor care au scos carti \u00een ultimii 10-15 ani), se poate observa ca volumele colective creeaza emulatie, obliga scriitorii sa iasa din rutina sau din temele preferate pentru a se adapta unei comenzi externe, \u00eei antreneaza pe autori \u00een ritualurile reci-profesioniste ale pietei de carte. Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, antologiile amplifica sentimentul de comunitate literara. De asemenea, dirijeaza si focalizeaza tendintele (asa cum a facut-o, la vremea lui, celebrul volum \u201eMotocentauri pe Acoperisul Lumii\u201c), acceler\u00e2nd procese si trag\u00e2nd viitorul mai aproape: e si asta o forma de calatorie \u00een timp.<\/p>\n

\nTextul a fost publicat si pe platforma www.srsff.ro, \u00een numarul 6 al <\/em><\/strong>
\n\u201eRevistei Societatii Rom\u00e2ne de Science Fiction si Fantasy\u201c<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Antuza Genescu (editor), Calatorii in timp, Editura Nemira, 2013, 368 pagini   \u00cen SF-ul rom\u00e2nesc traim, s-ar zice, \u00een zodia antologiilor. Un rol extrem de important l-a avut aici Millennium Books, care \u00een ultimii ani a scos c\u00e2teva titluri de referinta: \u201eZombii: cartea mortilor vii\u201c (editor Mircea Pricajan), \u201eCele 1001 de scorneli ale Mosului Sf\u201c… Cite\u0219te mai mult »\u201eCalatorii in timp\u201c<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[9659,9660],"class_list":["post-17019","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-antuza-genescu-editor","tag-calatorii-in-timp"],"views":1292,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17019","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17019"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17019\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17019"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17019"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17019"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}