{"id":17012,"date":"2013-11-07T17:23:07","date_gmt":"2013-11-07T15:23:07","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=17012"},"modified":"2013-11-07T17:23:33","modified_gmt":"2013-11-07T15:23:33","slug":"atentie-la-detalii-atentie-la-nuane-dezbaterea-informatorii-securitatii-comuniste","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/atentie-la-detalii-atentie-la-nuane-dezbaterea-informatorii-securitatii-comuniste\/","title":{"rendered":"\u201eAtentie la detalii, atentie la nuante\u201c. Dezbaterea \u201eInformatorii Securitatii Comuniste\u201c"},"content":{"rendered":"

Apar \u00een ultimul timp tot mai multe initiative de punere \u00een ordine a societatii actuale sau de clarificare a unor aspecte ale trecutului. Punctul lor comun este finantarea independenta, organizatorii prelu\u00e2nd ceea ce, de multe ori, ar trebui sa intre \u00een atributiile institutiilor publice. Un astfel de proiect este dezbaterea organizata pe 17 octombrie 2013 de Centrul de Studii \u00een Istorie Contemporana, av\u00e2nd ca tema \u201eInformatorii Securitatii Comuniste\u201c. Conferinta a avut loc \u00een Amfiteatrul \u201eI. Heliade-Radulescu\u201c al Bibliotecii Academiei Rom\u00e2ne, fiind unul dintre evenimentele pe care Centrul le organizeaza \u00een parteneriat cu Fundatia Konrad Adenauer.<\/strong> <\/em>
\nCea de-a treia dintr-o serie \u00eenceputa \u00een martie a. c., dezbaterea i-a avut ca invitati pe Sorin Lavric (\u00een rolul de moderator), Clara Mares \u2013 cercetatoare la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si a Memoriei Exilului Rom\u00e2nesc si autoarea unor studii despre Nicolae Steinhardt si I.D. S\u00e2rbu, Germina Nag\u00e2t \u2013 director al Departamentului de Investigatii de la CNSAS, Dan C. Mihailescu si Alex. Stefanescu.
\nDupa cuv\u00e2ntul de deschidere al organizatorilor (Alin Muresan \u2013 presedintele CSIC, Alina Urs \u2013 director de proiecte) si dupa ce Sorin Lavric a realizat o scurta prezentare a invitatilor \u2013 \u201eprofesionisti dublati de caracter\u201c, cum i-a numit Alin Muresan \u2013 au \u00eenceput discutiile. Ordinea vorbitorilor s-a pastrat de-a lungul serii, aduc\u00e2nd coerenta discursurilor, favorabila at\u00e2t invitatilor, c\u00e2t si publicului, care a putut urmari interventiile fiecaruia si pregati eventuale \u00eentrebari sau observatii.
\n\u201e\u00centelegerea unui sistem bestial\u201c<\/strong>
\nPrima \u00eentrebare adresata celor patru conferentiari a vizat importanta contextului colaborarii cu Securitatea. Germina Nag\u00e2t a oferit cel dint\u00e2i raspuns. Plec\u00e2nd de la premisa ca rolul contextului este decisiv \u00een cercetarea activitatii de informator, a invocat cadrul legislativ, preciz\u00e2nd ca sunt exonerate cazurile anchetelor si cazul tinerilor sub 16 ani, ele neput\u00e2nd deveni capete de acuzatii nici \u00een cadrul CNSAS-ul, nici \u00een cadrul instantelor judecatoresti. Desi confirma marea varietate a situatiilor si a reactiilor unui individ recrutat de Securitate, Germina Nag\u00e2t evidentiaza trei astfel de tipare (devenite mai degraba un instrument al institutiilor care se ocupa de cercetarea acestora). Recrutarea standard se realiza pe baza sentimentelor patriotice pe care persoana le manifesta. A doua modalitate de racolare (si cea mai dificil de studiat si clasat, din cauza implicatiilor sensibile) este cea prin constr\u00e2ngere, ofiterii apel\u00e2nd la familie, mediu social, detalii personale ca la elemente de santaj. Cea de-a treia forma este \u201erecrutarea sub legenda\u201c, presupun\u00e2nd construirea unui context fals, a unei povesti prin care individul este pacalit si transformat \u00een agent de urmarire.
\nMerg\u00e2nd pe aceeasi directie a considerarii contextului esential \u00een conturarea profilului informatorilor, Clara Mares a semnalat necesitatea sa tinem cont de conditiile vietii de zi cu zi \u00een comunism, dominate de teroarea spatiului locativ, de cea a Oficiului Bratelor de Munca, de santajele din \u00eenchisoare sau de lipsurile nenumarate, de la cele materiale la cele spirituale si intelectuale. Hotar\u00e2toare pentru acea epoca au fost si doua mituri colective. Unul este cel legat de venirea americanilor (si, implicit, de \u00eencrederea ca puterile occidentale vor interveni \u00een politica Rusiei, pe motivul \u00eencalcarii unor principii morale), iar cel de-al doilea consta \u00een mefienta ca sistemul comunist va rezista, neav\u00e2nd o baza solida.
\nExprim\u00e2ndu-si admiratia catre cei care, \u00een ciuda acestor contexte, nu au acceptat colaborarea, Clara Mares i-a predat cuv\u00e2ntul lui Dan C. Mihailescu. \u00cen stilul caracteristic, criticul literar a povestit o experienta personala privind relatia cu Securitatea. Nici el nu a fost ocolit de urmariri, de nume de cod (\u201eMihai\u201c) sau de \u00eencercari de racolare, pe care le-a evitat prin \u201enatura mea de flecar m-a scutit sa devin informator\u201c. Miz\u00e2nd pe importanta contextului, Dan C. Mihailescu a admis ca acceptarea colaborarii se poate realiza constient, invidia sau carierismul av\u00e2nd o greutate foarte mare. Totusi, a fost de parere ca, exist\u00e2nd un numar extrem de mare de elemente santajabile la care ofiterii apelau, nu se poate da un verdict general, pentru a judeca si apoi, eventual, a ierta fiind nevoie de \u201e\u00eentelegerea unui sistem bestial\u201c.
\nFac\u00e2nd o trecere subtila de la anecdotic la un ton mai serios, Alex. Stefanescu a \u00eentarit \u00eendemnul de a lua \u00een calcul contextul, marturisind c\u00e2teva concluzii proprii. Una dintre ele viza parerea ca tinerii de acum nu cunosc fata reala a comunismului si nu \u00eenteleg reperele dupa care functiona lumea \u201eEpocii de Aur\u201c. Criticul a dat ca exemplu nedumerirea unor interlocutori nascuti foarte aproape de Revolutie fata de lipsa de revolta activa a celor care au trait \u00een comunism, fata de conformismul acestora, nepricep\u00e2nd, ca o miscare civica solidara era imposibila \u00eentr-un \u201estat al fricii nedefinite\u201c. Chiar daca a \u00eencercat o \u201edisculpare\u201c a tinerilor (\u00een numar mare) prezenti la \u00eent\u00e2lnire, Alex. Stefanescu a lansat o problema sensibila, pe care nu a nuantat-o, ram\u00e2n\u00e2nd astfel deschisa catre o discutie separata privind validitatea unei astfel de opinii si eventualele cauze si solutii pentru aceasta situatie.
\n\u201eCe \u00eenseamna a ti se<\/strong>
\n \u00eent\u00e2mpla ceva?\u201c<\/strong>
\nSorin Lavric a lansat a doua \u00eentrebare, legata de relevanta continutului notelor informative sau a informatiilor livrate de colaboratorii Securitatii pentru stabilirea profilului unui informator. Germina Nag\u00e2t a clarificat faptul ca sub incidenta acuzatiei de colaborare cu Securitatea intra toti cei care au oferit note informative, indiferent daca acestea erau incriminatorii sau neutre. Continutul rapoartelor de informare joaca un rol important, dar ele nu pot fi \u00eempartite \u00een bune sau rele, pentru ca nu se pot cuantifica \u00een mod obiectiv consecintele pe care o informatie le-ar fi avut. Pentru ca nu se poate raspunde cu certitudine la \u00eentrebarea \u201ece \u00eenseamna a ti se \u00eent\u00e2mpla ceva\u201c (\u00een sensul repercusiunilor actelor de informare), orice document informativ constituie, \u00een conceptia Germinei Nag\u00e2t, o culpa morala.
\n\u00cen acord cu antevorbitoarea sa, Clara Mares a anulat premisa \u201enotelor informative inocente\u201c, d\u00e2nd ca exemplu episodul \u00een care lui Nicolae Steinhardt i s-au instalat microfoane \u00een apartament \u00een urma scurgerii unei informatii despre o vizita la medic. La fel cum a punctat cu ceva timp \u00eenainte si Alex. Stefanescu, Clara Mares a insistat asupra ideii ca informatorii sunt de multe ori priviti ca tapi ispasitori ai regimului comunist, uit\u00e2ndu-se ca \u201esi lichelele sunt victime\u201c (ca si ei erau la r\u00e2ndul lor urmariti si verificati) si ca \u00een spatele acestui sistem criminal se afla ofiterii de Securitate, urmati \u00eendeaproape de sefii institutiilor-cheie si de Nicolae Ceausescu.
\nSi Dan C. Mihailescu a infirmat existenta notelor informative inocente, oper\u00e2nd o distinctie \u00eentre informatori si colaboratori, \u00eentruc\u00e2t, spune el, \u00een acele timpuri, colaborarea cu institutiile statului era inevitabila, orice pozitie de conducere de mai mica sau mai mare importanta fiind \u00een stricta atentie a organelor de securitate. \u00cen contul \u00eentrebarii despre importanta continutului notelor informative, Alex. Stefanescu a atins o chestiune stilistica, amintind ca declaratiile luate la sediul Securitatii nu erau neaparat redactate de victima \u00eensasi, ci de ofiteri, \u00een limba de lemn a perioadei.
\n\u201ePovestea Securitatii<\/strong>
\n nu e la trecut\u201c<\/strong>
\nDupa o repriza scurta de \u00eentrebari personale (si destul de delicate) pe care Sorin Lavric le-a adresat Clarei Mares si Germinei Nag\u00e2t, ultima parte a dezbaterii propriu-zise a fost concentrata \u00een jurul rolului pe care l-au jucat ofiterii de Securitate \u00een tot esafodajul informativ. Fiecare invitat a subliniat aportul esential al acestora si pozitia lor determinanta \u00een procesul de racolare si activare a informatorilor.
\nDan C. Mihailescu a vorbit despre similitudinile existente la nivelul terorii \u00eentre perioada Dej si cea care a urmat Tezelor din Iulie. Alex. Stefanescu a mentionat ceea ce considera el a fi esenta comunismului \u2013 \u201einstigarea nemultumitilor asupra c\u00e2stigatorilor\u201c. Clara Mares a punctat importanta recunoasterii publice a culpei trecutului, d\u00e2nd ca exemplu \u00eent\u00e2lnirea emotionanta pe care a avut-o cu Alexandru Paleologu, acesta marturisindu-i \u00eenca de la \u00eenceput identitatea sa din dosarele Securitatii. Germina Nag\u00e2t a atins trei puncte \u00een concluzia sa; mai \u00eent\u00e2i a formulat un \u00eendemn care a constituit reperul ordonator al \u00eentregii dezbateri \u2013 \u201eatentie la detalii, atentie la nuante\u201c. Apoi a sugerat un subiect care ar putea continua discutiile din seara zilei de 17 octombrie, accentu\u00e2nd importanta constientizarii actuale a drepturilor civile si a raporturilor stabilite cu institutiile statului, fiind convinsa ca \u201epovestea Securitatii nu e la trecut\u201c. A treia idee s-a oprit la maniera defectuoasa \u00een care se aduc \u00een atentia publica evenimentele si protagonistii sistemului comunist, insist\u00e2ndu-se pe elementul spectaculos al unui trecut ce ar trebui privit cu un ochi rece si obiectiv pentru a-l putea \u00eentelege si a putea explica urmarile lui, azi \u00eenca prezente, asa cum, de altfel, s-a amintit si pe parcursul discutiei. \u00cen alte cuvinte, nu de tabloidizari avem nevoie, ci de un dialog cu cartile si documentele pe masa, un dialog liber, asa cum sugera, \u00eenca de la \u00eenceputul \u00eent\u00e2lnirii, Alin Muresan.
\nDupa mai bine de doua ore de discutii, \u00eencheiate nu \u00eenainte de a da cuv\u00e2ntul si celor din sala, ridic\u00e2ndu-se c\u00e2teva \u00eentrebari si observatii, publicul a putut pleca cu o serie de idei precise despre problematica informatorilor din perioada comunista. Cuv\u00e2ntul-pivot a fost \u201enuanta\u201c, discursurile celor patru invitati converg\u00e2nd spre faptul ca, pentru a putea contura un profil al colaboratorilor Securitatii care au semnat note informative, este necesara studierea atenta a contextului \u00een care s-a produs recrutarea, continutul notelor si apoi accentuarea rolului esential pe care l-au avut ofiterii de Securitate si \u00eentreg aparatul institutional \u00een orchestrarea terorii si subminarea demnitatii umane. Astfel ca \u00eent\u00e2lnirea organizata de CSIC a fost o contributie semnificativa la punerea \u00een ordine a unui aspect important al trecutului nostru recent. n<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Apar \u00een ultimul timp tot mai multe initiative de punere \u00een ordine a societatii actuale sau de clarificare a unor aspecte ale trecutului. Punctul lor comun este finantarea independenta, organizatorii prelu\u00e2nd ceea ce, de multe ori, ar trebui sa intre \u00een atributiile institutiilor publice. Un astfel de proiect este dezbaterea organizata pe 17 octombrie 2013… Cite\u0219te mai mult »\u201eAtentie la detalii, atentie la nuante\u201c. Dezbaterea \u201eInformatorii Securitatii Comuniste\u201c<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-17012","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic"],"views":2633,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17012","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17012"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17012\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17012"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17012"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17012"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}