{"id":17010,"date":"2013-11-07T17:21:36","date_gmt":"2013-11-07T15:21:36","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=17010"},"modified":"2013-11-07T17:21:36","modified_gmt":"2013-11-07T15:21:36","slug":"unul-dintre-cele-mai-reusite-romane-baroce-ale-literaturii-europene","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/unul-dintre-cele-mai-reusite-romane-baroce-ale-literaturii-europene\/","title":{"rendered":"\u201eUnul dintre cele mai reusite romane baroce ale literaturii europene\u201c"},"content":{"rendered":"

Interviu cu Anca Irina Ionescu<\/strong><\/p>\n

 
\n\u00centre evenimentele editoriale ale anului \u00een curs remarcam aparitia lucrarii lui Comenius, \u201eLabirintul lumii si raiul inimii\u201c, \u00een traducerea Ancai Irina Ionescu, la Editura All. Traducatoarea a avut amabilitatea sa ne raspunda la c\u00e2teva \u00eentrebari.
\nMultumita acestui text ne putem apropia de complexitatea unui mare g\u00e2nditor al veacului al XVII-lea, a carui filosofie si religiozitate sunt deseori ascunse de succesul operei sale pedagogice. Jan Amos Komensk\u00fd (1592-1670), desi mai putin cunoscut publicului cultivat, este o figura de prim rang a g\u00e2ndirii moderne, pe aceeasi treapta cu Descartes, Rousseau, Darwin sau Freud. Cea mai \u00eenalta distinctia oferita de UNESCO unui educator este Medalia Comenius, recunoastere a influentei conceptiilor sale asupra educatiei. Jean Piaget, multa vreme director al Biroului International pentru Educatie al UNESCO, vedea \u00een figura scriitorului morav un geniu protector al actiunii pedagogice: \u201eActualitatea lui Comenius nu tine de metodele sale de demonstratie, deoarece Comenius nu a stap\u00e2nit stiinta timpului sau si nu a \u00eenteles motivele care-i \u00eempingeau pe contemporanii sai sa faureasca stiinte particulare, deosebite de filosofie. Dar, printr-un paradox plin de \u00eenvataminte din punctul de vedere al istoriei stiintelor, acest metafizician care visa la o cunoastere totala a contribuit, scriind o Mare Didactica si tratatele ei speciale, la crearea unei stiinte a educatiei si a unei teorii didactice privite ca discipline autonome. Putem spune ca e fara \u00eendoiala principalul sau titlu de glorie…\u201c
\nMult timp dominant, portretul datorat lui Piaget \u00eencepe sa fie contestat \u00een filosofie, mai \u00eent\u00e2i de Jan Patocka si, prin influenta acestuia, de c\u00e2tiva mari istorici ai filosofiei, \u00eentre care Jean-Fran\u00e7ois Matt\u00e9i: \u201eTrebuie denuntata recuperarea, fara rost, a tezelor filosofului ceh de catre unele curente ale pedagogiei moderne care fac o lectura selectiva. Patocka a demonstrat dincolo de orice tagada \u00een \u00abComenius si sufletul deschis\u00bb (\u00abComenius und die offene Seele\u00bb) c\u00e2t de mult l-a tradat pe Comenius pedocentrismul contemporan, care sare peste toate pasajele metafizice ale operei lui consacrate destinelor ultime ale omului. Au facut astfel din Comenius un \u00eensotitor al lui Philippe Meirieu (figura importanta a politicilor pedagogice si ecologiste din Franta zilelor noastre \u2013 nota CCGPM) \u00een \u00eentemeierea constructivismului, pun\u00e2nd \u00een umbra si st\u00e2lcind sensul \u00eenvataturii sale.\u201c<\/p>\n

Anca Irina Ionescu este profesor de Limbi si Literaturi Slave \u00een Cadrul Universitatii Bucuresti. Dintr-o opera impresionata de traducator spicuim c\u00e2tiva autori transpusi \u00een rom\u00e2na: Jan Neruda, Boris Pasternak, Jakub Arbes, William Faulkner sau Fran\u00e7ois Mauriac.
\n\u201eCentrul pentru Cercetarea G\u00e2ndirii Politice Moderne\u201c este o asociatie stiintifica reunind \u00een jurul studierii textelor filosofiei politice din secolele XVI-XVIII cercetatori din Cluj, Budapesta si Paris. \u00cen acest cadrul, autorul interviului, \u00eempreuna cu Veronica Lazar si Laura Ilinescu, organizeaza lunar seminarii publice \u00een care sunt studiate textele fondatoare ale modernitatii politice si receptia lor contemporana.
\nhttp:\/\/gandireapolmod.overblog.com\/<\/p>\n

Claudiu Gaiu: Anul acesta ne-ati oferit prima traducere din opera ceha a lui Comenius. Mai aveam \u00een rom\u00e2na o lucrare a acestui autor, \u201eDidactica magna\u201c, lucrare latina, mult mai citata si promovata de Piaget ca fundament al pedagogiei moderne. Dar accentul pus pe lucrarile pedagogice ale lui Comenius pun \u00een umbra alte aspecte ale g\u00e2ndirii sale, poate la fel de importante, metafizice, religioase, politice. Ce recuperam prin \u201eLabirintul lumii si raiul inimii\u201c?
\nAnca Irina Ionescu: \u201eLabirintul lumii si raiul inimii\u201c este unul dintre cele mai reusite romane baroce ale literaturii europene. Este o opera de fictiune, dar, \u00een acelasi timp, expresia g\u00e2ndirii lui Comenius, omul care a suferit enorm toata viata, dar a stiut sa \u00eendure cu stoicism si profunda smerenie crestina toate loviturile vietii. Daca celelalte lucrari ale lui apartin literaturii didactice si au fost elaborate mai ales \u00een latina, aceasta face parte din beletristica ceha, care se poate m\u00e2ndri ca a dat Europei unul dintre cele mai bune romane ale epocii baroce. Vom gasi expuse aici alegoric, dar foarte limpede, principalele sale convingeri metafizice, religioase si politice, ba chiar si astronomice, daca ne g\u00e2ndim la teoria heliocentrica sustinuta de Copernic pe care el nu o admite.<\/p>\n

C.G.: Cu ce probleme se confrunta traducatorul \u00een fata unei scrieri literare cehe din prima jumatate a veacului al XVII-lea? Ce raport are Comenius cu limbile vernaculare?
\nA.I.I.: Poate parea paradoxal, dar limba ceha folosita de Comenius nu este chiar at\u00e2t de departe de limba ceha literara a zilelor noastre cum s-ar putea crede, datorita \u00eemprejurarilor istorice \u00een care s-a format aceasta. Dupa lupta de la Muntele Alb din 1620, \u00een care cehii au fost \u00eenfr\u00e2nti de Habsburgi, statul ceh a disparut timp de 300 de ani de pe harta Europei, iar limba ceha a fost strict interzisa si izgonita cu \u00eenversunare din toate sferele vietii societatii \u2013 \u00eenvatam\u00e2nt, stiinta, administratie, armata, bresle ale mestesugarilor etc., astfel ca, la sf\u00e2rsitul secolului al XVIII-lea, c\u00e2nd intelectualitatea ceha vorbitoare de germana a \u00eenceput sa-si re\u00eenvie limba nationala, a pornit de la forma ei din secolul al XVI-lea, consemnata \u00een versiunea integrala tiparita a Bibliei (asa-numita Biblie de la Kralice, 1579). Pentru traducatorul din zilele noastre, limba lui Comenius are un farmec specific si o sonoritate cu totul aparte, data si de atentia si grija cu care scriitorul baroc \u00eesi alegea cuvintele. Exista o excelenta traducere \u00een engleza datorita lui Metthew Spinka, alta \u00een franceza (ceva mai \u201eprelucrata\u201c), precum si o varianta \u00een ceha moderna, realizata pentru a-l apropia de marele carturar de tinerii cititori de astazi.<\/p>\n

C.G.: Aparuta cu c\u00e2tiva ani \u00eenaintea \u201eDiscursului asupra metodei\u201c (1637) a lui Descartes, \u201eLabirintul lumii si raiul inimii\u201c (prima editie, 1631) pleaca de la aceeasi constatare a dezordinii politice, slabelor rezultate ale stiintei, nerodniciei disputelor filosofice si religioase, dar autorul sau nu pare sa o apuce, precum contemporanul sau francez, pe calea revolutiei savante moderne. Unde sa-l plasam \u00een raport cu miscarile intelectuale ale epocii sale?
\nA.I.I.: Comenius a fost un reprezentant de frunte al Bisericii Nationale Cehe \u2013 Uniunea Fratilor Cehi, persecutat si alungat din tara din acest motiv. Nu este adeptul revolutiei stiintifice si savante, nu crede \u00een teoria heliocentrica a lui Copernic, lumea este pentru el zadarnicie si amagire. De aceea devine introvertit si \u00eesi sfatuieste cititorii sa caute alinarea \u00een inima lor si \u00een adevarata credinta \u00een Dumnezeu, cea care se afla numai acolo, nu \u00een biserici si nici \u00een predicile prelatilor.<\/p>\n

C.G.: La chiar jumatatea parcursului Calatorului, personajul cartii, \u00een \u201elabirintul lumii\u201c, el e la un pas de adevarata credinta, dar este pacalit de \u00eensotitorul sau, Amagirea. Gasim totusi aici o critica a institutiei preotilor, a icoanelor, o critica morala a vietii crestinilor si lacomiei episcopilor. Care este locul lui Comenius printre intelectualii protestanti? Ce raport are Comenius cu precursorul sau Jan Hus?
\nA.I.I.: Legatura lui Comenius cu Jan Hus este permanenta. Toti cehii au fost puternic marcati de ideologia lui Hus, astfel ca astazi aproximativ 60-70% din populatia Cehiei se declara \u201efara credinta religioasa\u201c. Contrareforma desfasurata cu agresivitate pe teritoriul tarii, asa cum spune si Milan Kundera \u201ea umplut tara de m\u00e2nastiri si catedrale baroce, dar nu a reusit sa-i mai aduca pe cehi \u00eenapoi, la religie\u201c. Critica institutiei bisericesti din lucrarea lui Comenius este continuarea directa a g\u00e2ndirii lui Jan Hus, care, \u00een cartea sa \u201eCartile despre simonie\u201c, condamna extrem de aspru comertul cu cele sfinte, din care Biserica Catolica \u00eesi asigura o sursa de venituri uriase, profit\u00e2nd de credulitatea oamenilor naivi. C\u00e2t de puternic i-a suparat Hus pe capii bisericii ne dovedeste si faptul ca \u00eempotriva husitilor au fost organizate patru cruciade \u2013 desi cehii nu erau eretici, ci, dimpotriva, credeau cu putere \u00een cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu si \u00een Biblie. Iar Comenius fusese episcop al bisericii cehe, care se \u00eentemeia pe g\u00e2ndirea lui Hus. De remarcat ca aceasta biserica a fost interzisa \u00een Cehia p\u00e2na \u00een 1781, c\u00e2nd a fost promulgat asa-numitul Patent al tolerantei, care accepta \u00een Imperiul Habsburgic si alte religii dec\u00e2t cea catolica.<\/p>\n

C.G.: Cunoastem destul de putin ce se \u00eent\u00e2mpla \u00een viata intelectuala a tarilor slave din centrul Europei. \u00cen linii mari, cum a fost recuperat si receptat Comenius \u00een Cehia \u00een secolele XIX-XX?
\nA.I.I.: Cehii au o trista si \u00eendelungata experienta a exilului intelectual si a rasp\u00e2ndirii literaturii interzise. Daca termenul de \u201esamizdat\u201c a fost inventat abia \u00een anii 40 ai secolului al XX-lea de poetul rus Nikolai Glazkov, \u00een ceea ce \u00eei priveste pe cehi, realitatea a existat \u00eenca mult \u00eenainte, iar Comenius a fost unul din primii ei reprezentanti. Lucrarile lui Comenius s-au pastrat \u00een mai multe biblioteci europene fie \u00een manuscris, fie \u00een primele variante tiparite \u00een timpul vietii lui, iar \u00een secolul al XIX-lea a \u00eenceput o activitate foarte intensa de reeditare a lor. A aparut chiar si o disciplina stiintifica \u00een cadrul Institutului de Filozofie al Academiei de Stiinte a Republicii Cehe, intitulata comeniologie, al carei \u00eentemeietor a fost Jan Kvacala (1862-1934). O editie critica completa a operelor lui Comenius \u00een 23 de volume a aparut \u00een Cehia \u00eentre 1969-1992, dar diverse lucrari ale lui au fost editate individual \u00eenca de la sf\u00e2rsitul secolului al XIX-lea.
\nDemn de remarcat este si faptul ca opera lui Comenius a fost cunoscuta si \u00een Rom\u00e2nia tot din secolul al XIX-lea. Despre Comenius si \u201eDidactica Magna\u201c cititorii rom\u00e2ni au putut lua cunostinta din lucrarile \u201eIoane Amosu Comneanu\u201c (\u00een \u201eAmicul scoalei\u201c, Sibiu, an 1862, pag. 177, 185, 194, 205, 217, 293, 303) si Ungureanu P., \u201eI. A. Comenius si principiile lui pedagogice\u201c (\u00een \u201eFoaia scolastica\u201c, an 1883, nr. 21 si 22). Prima traducere integrala a lucrarii a aparut \u00een 1893: Ioan Amos Comenius, \u201eDidactica Magna\u201c, tradusa si \u00eensotita de o precuv\u00e2ntare si introducere de Petru G\u00e2rboviceanu, Bucuresti, Tipografia si fonderia de litere Thoma Basilescu, 1893 (retiparita dupe Revista Pedagogica \u201eLumina pentru toti\u201c); lucrarea a fost retiparita de mai multe ori: 1904, 1910, 1921 etc. O excelenta editie a fost publicata cu ocazia comemorarii a 300 de ani de la moartea lui Comenius de Iosif Antohi: J. A. Komensk\u00fd \u2013 Comenius, \u201eDidactica Magna\u201c, traducere, note, comentarii si studiu de prof. univ. dr. Iosif Antohi, Bucuresti, 1970. Interesul pentru lucrarile marelui pedagog a continuat si astfel a aparut \u201eScoala materna. Informatorium \u0161koly matersk\u00e9. Colectia pedagogilor rom\u00e2ni si straini sub conducerea dlui C. Narly, profesor universitar\u201c, traducere din limba ceha de dr. Milan P. Sesan, lector de limba ceha la Universitatea Regele Carol II din Cernauti, Editura \u201eCultura Rom\u00e2neasca\u201c, Bucuresti, f.a. Mai multe fragmente din alte opere didactice ale lui Comenius pot fi consultate \u00een J. A. Komensk\u00fd, Texte alese, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1958.
\nO excelenta editie a lucrarii \u201eDidactica Magna\u201c a fost publicata cu ocazia comemorarii a 300 de ani de la moartea lui Comenius de Iosif Antohi: J. A. Komensk\u00fd \u2013 Comenius, \u201eDidactica Magna\u201c, traducere, note, comentarii si studiu de prof. univ. dr. Iosif Antohi, Bucuresti, 1970.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Interviu cu Anca Irina Ionescu   \u00centre evenimentele editoriale ale anului \u00een curs remarcam aparitia lucrarii lui Comenius, \u201eLabirintul lumii si raiul inimii\u201c, \u00een traducerea Ancai Irina Ionescu, la Editura All. Traducatoarea a avut amabilitatea sa ne raspunda la c\u00e2teva \u00eentrebari. Multumita acestui text ne putem apropia de complexitatea unui mare g\u00e2nditor al veacului al… Cite\u0219te mai mult »\u201eUnul dintre cele mai reusite romane baroce ale literaturii europene\u201c<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[9657],"class_list":["post-17010","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-interviu-cu-anca-irina-ionescu"],"views":1420,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17010","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17010"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17010\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17010"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17010"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17010"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}