{"id":16992,"date":"2013-11-07T17:07:20","date_gmt":"2013-11-07T15:07:20","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=16992"},"modified":"2013-11-07T17:10:05","modified_gmt":"2013-11-07T15:10:05","slug":"maratonul-european-de-poezie-brasov-la-feminin","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/maratonul-european-de-poezie-brasov-la-feminin\/","title":{"rendered":"Maratonul European  de Poezie Brasov \u2013 la feminin!"},"content":{"rendered":"<p>Ca la orice maraton, fie el si de poezie, pentru Maratonul European de Poezie la feminin de la Brasov au fost necesare pregatiri intense. Maratonul, care s-a derulat \u00een data de 11-12 octombrie, \u00een intervalul orar 14 ziua \u2013 2 noaptea la Aula Sergiu T. Chiriacescu, a continuat traditia Maratonului European de Poezie din 2007 de la Sibiu. Andrei Bodiu, managerul evenimentului, a marturisit \u00een deschiderea spectacolului ca ideea unui maraton de poezie exista \u00eenca din 2001, anul acesta opt\u00e2ndu-se pentru o formula inedita si provocatoare \u2013 un maraton european de poezie dedicat doar poetelor de diferite v\u00e2rste. Mai exact, 34 de autoare (de la 23 la 70 de ani) din 10 tari europene: Anglia, Olanda, Polonia, Ungaria, Slovenia, Serbia, Turcia, Spania, Republica Moldova si Rom\u00e2nia. Pe ultima suta de metri a fost inclusa \u00een plutonul de start si Tara Skurtu, o poeta americana cu nume de rezonanta rom\u00e2neasca.<br \/>\nAutoarele au citit timp de 15 minute, fiecare, poeme \u00een limba lor materna, publicul av\u00e2nd asigurata traducerea textelor.<br \/>\n<strong>\u00cen ritm halucinant<\/strong><br \/>\nNimeni nu a furat startul, Georgeta Moarcas, moderatoarea primei sectiuni, av\u00e2nd grija ca totul sa decurga conform scenariului. Cornelia Maria Savu ne-a oferit o imagine intriganta si seducatoare a lui Sisi, un mod spectaculos de a jongla \u00eentre real, oniric si mitic: \u00abfluturi \u00een plasa de matase. apoi valul c\u00e2t o catedrala de \u00eenalt matura puntea si dar\u00e2ma peste mine felia de sticla \u00eenramata. o acopera cu noroi\u00bb. Domnica Drumea a continuat, cursa \u00eentr-un registru mai putin fantasmat si mai mult asumat. Poemele sale despre singuratate si feminitate nu doar traite, ci si angajate, au dus \u00eenca de la \u00eenceputul Maratonului la un ritm halucinant: \u201eam lasat \u00een urma o casa sub asediu\/nevoia mea de a ma crucifica\/de a atinge orice m\u00e2na \u00eentinsa\u201c. A urmat Naomi Ionica, cu un imaginar fantezist, transgresat \u00een diferite planuri. Vocea sa calma a eficientizat efectul poeziei simturilor pe care a propus-o: \u201edoar ochii patati\/ ochii patati mai vad\/ aceste canale subterane\/ prin care trec linistita\/linistita \u00een fiecare zi\u201c. Sectiunea a fost \u00eencheiata de Irina Nechit (R. Moldova), ale carei poeme, de o nostalgie reverberanta si o sensibilitate autentica, au reusit sa emotioneze publicul prezent \u00een sala: \u201eplutind asa cuminte seamana cu o cruce\/ se g\u00e2ndeste ca are \u00een pod niste sc\u00e2nduri,\/ dar nici prin cap nu-i trece ca noi\/\u00eel vom duce departe si \u00eei vom lua sicriu din magazin\u201c. A urmat prima pauza de hidratare, era abia \u00eenceputul cursei si maratonul \u00eesi avea propriile sale legi.<br \/>\nA doua sectiune a fost moderata de Adrian Lacatus, cel care a invitat-o pe Livia Rosca sa-si lectureze poemele \u2013 poezii ale imaginilor discrete si ale universului rustic: \u201eaici lucreaza tot satul\/ O data pe luna\/doua zile \u00eencontinuu\/ mama da salariile oamenilor\/ eu\/ alaturi \u00eentr-o lada de fructe\/ precum cele trimise cu mere la export\u201c. A urmat o prezenta importanta a poeziei poloneze contemporane \u2013 Marta Podgornik, pronuntia sa slavona si citirea unor poeme \u00een engleza au dat si mai mult sens acestui Maraton European de Poezie: \u201epilotul mig-ului \u00eenvinge-n lupta atunci c\u00e2nd singur zboara\/scrisul nu lasa loc nici pentru sot nici pentru partea familiala\u201c. Simona Popescu \u2013 o poeta cu voce inconfundabila, dupa cum i s-a adresat moderatorul sectiunii, a \u00eencercat c\u00e2teva ruperi de ritm, deambul\u00e2nd poetic prin propria sa biografie, dar si prin istoria recenta rom\u00e2neasca: \u201e20. Prietenii sunt buni si dusmanii rai\/ masura ordine si armonie\/ care va trada\/care se va metamorfoza\/ care va fi scos de la inima ta?\/ 21. Mi-e mila de neputinta poeziei\/ O lam\u00e2ie stoarsa \u00een fata tribului satul. Ca un maratonist experimentat, Iolanda Malamen a \u201econservat cursa\u201c, poezia sa av\u00e2nd caracterul luxuriant al poeziei clasice: Nu s-a stins viata falnicei Viene,\/ nici luminile ei\/ si nici c\u00e2ntarile ei\/ ce t\u00e2snesc din viscerele unor \u00eengeri de bronz\u201c. Svetlana C\u00e2rstean, cea care a venit cu hibridul \u201efloare de menghina\u201c, a impus un ritm plin de nerv, o poezie plina de \u00eentrebari retorice: \u201eC\u00e2ti ani ai? Daca asta m-ai \u00eentreba ce-as raspunde? 15?\u201c.<br \/>\n<strong>Cu pedala pe acceleratie<\/strong><br \/>\nRodica Ilie, moderatorul celei de-a treia sectiuni, a opinat ca dupa doua pauze era nevoie iarasi de o accelerare. Poezia Elizei Macadan, o poezie a urgentei, cu un limbaj expresiv si cu un discurs penetrant a animat iarasi cursa: \u201eucigasi nascuti, nu facuti\/ asta nu e muzica si nici poezie\/e vibratia caderii \u00een gol\/natura sta bot \u00een bot cu anomalia genetica\u201c. Eliza Macadan a atacat pe interior, am putea spune. Ivitata din Slovenia \u2013 Barbara Pogacnik \u2013 a blocat culoarul. Poezia sa coerenta, o poezie a legaturilor, a propus un imaginar mitic \u00eentre cotidian si originea lumii, \u00eentre ludic si oniric: \u201eTe iau din propriile-ti siluete de umbra,\/ te usuc printre tulpinile margaretelor cu pistile-ntunecate.\/ \u00ceti iau ochii \u00eencrezatori si crengile genelor de-abia \u00eenverzite,\/ Rege Ubu\u201c. Dupa acest moment de \u00eencordare a urmat Ioana Nicolaie, cu un imaginar poetic duios si dur, duios si crud \u00een acelasi timp. Elemente pe care poeta a reusit sa le \u00eempleteasca tandru si armonios: \u201e\u00cen boala esti singur.\/ Inima \u00eentotdeauna te lasa. \/Pielea uneori devine desert.\/ Ochii pusi pe harta\/Nu ram\u00e2n pasnici \u00een cap\u201c. Sectiunea a fost \u00eencheiata de Cosmina Morosan, cu poeme ale cautarii si ale sincopelor \u00een cotidian: \u201ec\u00e2teodata pornesti \u00een detectarea unui obiect pe care sa-l m\u00e2ng\u00e2i\/ toata ziua \u00een buzunar\/ te uiti dupa tipi care te-ar fi tuns \u00een 1630\/ 23.00\/ si numeri placutele colorate p\u00e2na c\u00e2nd\/ doar un casetofon \u00eeti apasa g\u00e2ndirea\u201c.<br \/>\n\u00cen urmatoarea sectiune, managerul evenimentului \u2013 Andrei Bodiu, si-a asumat si postura de moderator, postura pe care o \u00eendeplineste mai mereu \u00een timpul lansarilor de carte de la Brasov. Sectiunea a fost deschisa de Tara Skurtu, o poeta atenta la detalii, cu o poezie \u201e\u00eenfipta\u201c, specifica spatiului american. A urmat Eva Gherlach (Olanda), cu o g\u00e2ndire matura si o retorica incisiva, cu poeme care fotografiaza\/decupeaza nostalgic si extrem de penetrant ideea de existenta: \u201eTot ce-i \u00eentreg noi nu vedem, e\/ prea mare pentru noi, nepotrivit, nu-ncape-n\/ capul nostru\u201c. Se pare, \u00eensa, ca \u00eencercarea poetei din tara digurilor de a evada din pluton nu a avut girul celorlate \u201emaratoniste\u201c. Magda C\u00e2rneci a marturisit ca, daca cu ceva vreme \u00een urma ar fi fost invitata la un festival de poezie pentru poete, ar fi refuzat. Invitatia i s-ar fi parut un act de misoginism: \u201e\u00centre timp, am \u00eenceput sa traim \u00eentr-o societate relativ normala, iar invitatia la prezentul eveniment am acceptat-o cu deosebita placere. Poezia Magdei C\u00e2rneci \u2013 o poezie despre a fi martor\/observator al propriei evolutii: Vreau sa-mi anticipez transformarea\/ ma abstrag furios din cotidian\/un taifun informatic curata autostrazile perceptive\/ Ma conectez la priza multipla a subconstientului meu\/vreau sa proiectez o aurora boreala pentru un secol\/ Ea \u00eencepe sa rasara tacut \u00een mijlocul pieptului\/ ca un mugure de lotus roz, virtual\/ \u00eentr-un lac cu lapte cosmic si tandru\u201c. Penultima poeta a sectiunii a fost Ioana Ieronim \u2013 o poeta cu o extraordinara capacitate de a jalona printre varii registre stilististice, de a atinge noi forme poetice. Aceasta capacitate fiind, dupa Andrei Bodiu, semnul unei vitalitati poetice deosebite. \u201eUn ochi deasupra apei\/ celalalt dedesupt,\/ un ochi la orizont\/celalalt sub aripa,\/ un ochi privind goana lumii\/ celalalt\/\u00eentors \u00een iubirea fara de timp\u201c. Si, pentru ca ne-am aflat la un maraton de poezie si rigorile au putut fi putin \u00eencalcate, iar oaspetii trebuiau sa se simta bine, a urmat masa de seara. Discutiile au fost, bine\u00eenteles, captivante, \u00eensa noi ne vom \u00eendrepta spre urmatoarea sectiune, acolo unde Xavier Pauli Montoliu a intrat scurt si la obiect \u00een rolul de moderator. Spre seara si publicul din Sala Mare a Aulei Universitatii Transilvania din Brasov a devenit mai numeros, semn ca poezia poate ajunge o emblema culturala a Brasovului.<br \/>\nCarmen Elisabeth Puchianu ne-a propus o poezie matura si t\u00e2nara deopotriva. Ironia si sensibilitatea din versurile sale, bine dozate, ne-au amintit (daca mai era nevoie) ca pentru a duce la capat un maraton \u00eeti trebuie si forta si inteligenta: \u201eAfise anunta o\/ lectura publica. Afise anunta ca se cumpara par.\/ Par putin pentru bani multi.\/ Despre asta\/voi citi o povestire\u201c. Sonia Moll (Spania) a avut un discurs poetic profund, desprins dintr-o singuratate inexorabila: \u201eMi-am cercetat p\u00e2nza sufletului\/si-am gasit-o \u00eentesata de gauri.\/ Fiecare gaura,\/ o absenta.\/ Mama,\/ ai putea azi veni dupa mine?\u201c. Andra Rotaru a lecturat poeme ale simturilor: \u201ese m\u00e2njeste cu unt, textura intra \u00een ridurile carnii; dureaza p\u00e2na ce porii stimulati\/ se desfac si mai mult,\/ p\u00e2na ce din p\u00e2ntecele lor t\u00e2sneste carne noua,\/ avida,\/ p\u00e2na ce torsul se contopeste\/ cu organele\u201c. Tonul sau grav ne obliga sa ne verificam palmele. Totul este \u00een regula! Continuam. Poemele vizuale ale lui Judy Kendall (Anglia) ne-au scos din ritmul de p\u00e2na atunci al \u201ecursei\u201c si ne-au introdus \u00eentr-un univers tangibil, aflat parca la o palma distanta: \u201eceata se ridica \u00een sf\u00e2rsit\/ stravechea creasta ram\u00e2ne undeva sub noi\/adunata\/ \u00een pliuri de matase\u201c. Adela Greceanu ne-a facut sa ne simtim niste \u201eprovinciali ai limbajului si ai discursului poetic\u201c, poemele sale recalibr\u00e2nd tema regasirii sinelui, pe care multi dintre noi o credeau consumata: \u201e\u00cemi lipseste cu desav\u00e2rsire talentul de a fi femeie.\/ Sunt o provinciala vizavi de dragoste.\/ Folosesc mai mereu cuvintele altora\/ c\u00eend trebuie sa vorbesc,\/ din fericire destul de rar\u201c.<br \/>\n<strong>Spectacol cu Dragos Varga si Caius Dobrescu<\/strong><br \/>\nModeratorii penultimei sectiuni \u2013 Caius Dobrescu si Dragos Varga \u2013 au facut pur si simplu spectacol. Dragos Varga a prezentat fiecare invitata, fac\u00e2nd remarci calde si, uneori, pline de haz, iar Caius Dobrescu si-a deconspirat partenerul de moderare, cel care, a ales sa-si ascunda sensibilitatea \u201e\u00een spatele unui look de baiat dur\u201c. Ruxandra Cesereanu ne-a prezentat c\u00e2teva poeme ale (auto) izolarii si ale linistii obtinute \u00een urma acestei chirurgii poetice \u201ela marginea mea sta un calugar\/ sta la marginea cu taciuni si cu gura lipita de oase\/ cel de acum e un calugar mort\/c\u00e2ndva a fugit prin gradini s-a ascuns\/ a privit zidul s-a facut calugar si asa a ramas zidit\/ apoi a murit iar acum sta la marginea mea\/ fiindca nevoia mea e acest calugar mort\u201c. Poemele Iuliei Militaru au estompat delimitarea dintre oniric si real. \u00cen fond, scrise at\u00e2t de bine si dupa o cursa at\u00e2t de lunga, chiar ca era dificil sa mai facem o delimitare a planurilor: \u201ePe \u00eentuneric \u00eei atinse coapsa. Moale si subtire. Dar tot nu se opri.\/ Fiecare oftat \u00eei zv\u00e2cnea \u00een vintre. O str\u00e2nse iar, cu ultimele puteri.\/ Parca s-a mai potolit un pic.\/ Parca si durerea lui\/s-a mai potolit\u201c. Judit Agnes Kiss (Ungaria) a lecturat c\u00e2teva dintre poemele sale pline de sarcasm si (auto) ironie, un discurs anarhic la adresa propriei existente: \u201eUn tip care dimineata pute, iar seara este murdar\/ Asta-i mai rau, dec\u00e2t un accident mortal.\/ \u00ceti smulg priza din peretele meu.\/ Omule cara-ti lucrurile p\u00e2na m\u00e2ine seara,\/ Te-am sters definitiv cu un SHIFT DELETE\u201c. Cristina Ispas a citit din poemele sale \u2013 o poezie a alteritatii: \u201etipul de l\u00e2nga mine arata ca un motan\/ \u00een puloverul lui de l\u00e2na \u00een dungi\/ si pare foarte sincer c\u00e2nd \u00eemi spune ceva\/ numai ca eu, nu stiu de ce, nu par sa fiu de acord cu el\/ \u00eel las oricum sa ma \u00eembratiseze vesel, ca pe o cunostinta veche,\/ \u00eenainte sa plec\/ dincolo de usa\/ ma \u00eenmoi bine \u00een geaca \u00een fular sub caciula si \u00een noapte\u201c. Am aflat si ca \u201esocietatea umana se va descurca ok, numai daca va reusi sa-si faca o idee mai buna despre viitor\u201c. Yaprak \u00d6z (Turcia) ne-a pus pe g\u00e2nduri cu poemele sale meditative, niste poeme ale asteptarii: \u201euterul mamei\/ c\u00e2ntecul de leagan al bulelor albastre\/ apa c\u00e2nta\/\u00een acelasi pat a dormit si neica\/ \u00een acelasi pat a crescut si pomul\/\u00een acelasi pat a curs s\u00e2ngele si r\u00e2ul\u201c.<br \/>\nSi asa am intrat pe ultima turnanta. Claudiu Komartin si Radu Vancu au tinut sub observatie culoarele. Era sectiunea \u00een care le puteam vedea pe cele mai tinere doua \u201emaratoniste\u201c \u2013 Medeea Iancu si Sabina Comsa. Medeea Iancu a propus c\u00e2teva poeme \u00een care se \u00eent\u00e2lnesc problematici ce stau sub semnul suspiciunii. O poezie ermetica \u00een care se \u00eentrezareste viziunea cinematografica a tinerei poete: \u201esi casa din plastic colorat se rastoarna,\/ casa aluneca \u00een celalalt colt al camionului\/ si calutul se opreste, clipeste de c\u00e2teva ori\/ si \u00eengenuncheaza\u201c. A urmat Jasmina Topic, cea care ocupa o pozitie speciala \u00een poezia din spatiul ex-iugoslav si ale carei texte pot fi considerate si niste poeme ale clivajului interior: \u201eJuc\u00e2ndu-ma \u00eendelung, \u00een lumea mea, asa cum o fac copiii,\/ m-am apucat sa pun lum\u00e2nari prin obiecte si prin sentimente. \/Lum\u00e2narile alea zvelte, si altele care erau de gasit\/ la ora asta. Trec cu tacerea expectativa vreunui eveniment.\/ ca sa pot crede cu si mai multa tarie\u201c. Ana Dragu si-a citit poemele \u00een care eul ajunge sa se (de) dubleze \u00een cautarea dragostei (de maraton, banuim noi): \u201euite c-ai crescut mare\/nu mai ascundem cutitele pentru ca fiecare\/ stie ce are de facut\/ e nevoie de muzica\/de autoaparare\/de ochi obisnuiti sa pl\u00e2nga pe \u00eentuneric\/ adio voi, sampoane, fara lacrimi\u201c. Radu Vancu a marturisit ca, dupa prezentarile facute de Claudiu Komartin, lui nu-i ram\u00e2ne dec\u00e2t sa \u00eentareasca cele spuse de partenerul sau de moderare. Teodora Coman a fost prezentata ca fiind deja o certitudine, nu doar o speranta a poeziei. Poemele sale, de o sensibilitate aparte, au confirmat ca judecata de valoare anterior enuntata \u00eesi avea rostul: \u201enu trebuie sa stai lipit de mine sa ma-nveti apropierea\/ e ca si cum mi-ai face respiratie gura la gura\/ pe viu\u201c. Cursa a fost \u00eencheiata de Sabina Comsa, cea care cu un ton sarcastic si ironic a reusit sa-i ridice iarasi la rangul de vedete pe tataie si mamaie: \u201eTataie si mamaie au decis sa faca sex \u00een parcul din spatele blocului. Au trimis invitatii la nepotii din-afara; comandate special, portocalii cu marginile franjurate, cu simbolul vechii republici ce instiga la dezvoltare multilaterala si o poza facuta odata de nea Nae securistu&#8217; la prima lor \u00eent\u00e2lnire\u201c.<br \/>\nUn final str\u00e2ns de cursa. A fost nevoie de fotofinis, chiar daca ne-am aflat la un maraton. Probabil ca timpul va fi cel mai bun arbitru.<br \/>\nAndrei Bodiu a multumit, \u00eenca o data, invitatelor din strainatate \u2013 Judy Kendall (Anglia), Eva Gerlach (Olanda), Marta Podgornik (Polonia), Judith Agnes Kiss (Ungaria), Barbara Pogacnik (Slovenia), Yaprak \u00d6z (Turcia) Sonia Moll (Spania), Jasmina Topic (Serbia), Tara Skurtu (S.U.A), Irina Nechit (Republica Moldova), dar si moderatorilor evenimentului: Adrian Lacatus, Xavi Pauli Montoliu (Spania), Radu Vancu, Caludiu Komartin, Gerogeta Moarcas, Rodica Ilie, Caius Dobrescu.<br \/>\nOrganizatorul principal al manifestarii s-a confesat ca si-ar dori ca Maratonul sa devina o emblema a orasului, si cu ajutorul Primariei sa reuseasca sa transforme evenimentul \u00eentr-un reper cultural al Brasovului \u2013 \u201eAs vrea sa aiba c\u00e2t mai multe editii de acum \u00eencolo. Mi-as dori sa avem parte de un impact real la public si sa aducem oamenii aproape de aceasta arta extraordinara. Cred ca o forma prin care brasovenii pot fi atrasi din nou catre poezie, catre literatura \u00een general, este prezenta autorului, lectura autorului \u00een fata unui public\u201c.<br \/>\nManagerul evenimentului a multumit artistului Adrian Timar si \u00eentregii sale echipe de masteranzi si doctoranzi care au contribuit la buna desfasurare a Maratonului si la aparitia antologiei si CD-ului evenimentului si a mentionat ca Bienala Europeana de Poezie este ultima secventa a proiectului Excelenta Culturala Academica Brasoveana (care a mai cuprins si Colocviul National Universitar de Literatura Rom\u00e2na Contemporana (editia X, aprilie 2013) si Conferinta Internationala de Literatura comparata si Studii culturale (editia a doua, iunie 2013), finantat de Primaria Municipiului Brasov.<br \/>\nAndrei Bodiu a (re) amintit si pierderea grea pe care au suferit-o Literele Brasovene \u00een aceasta vara \u2013 trecerea \u00een nefiinta a poetului si profesorului Alexandru Musina. La final, un poem de Alexandru Musina:<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<blockquote><p><strong>\u00cen loc de postfata<\/strong><br \/>\nNu trece timpul. Sau trece? Mai<br \/>\nconteaza?<br \/>\nOricum, deasupra Maternitatii<br \/>\nC\u00e2nd ne-am nascut nu stralucea nici o raza.<br \/>\nAi diavolului, nu. Nici ai divinitatii.<\/p>\n<p>Doar ai clipei: \u00eencapatoare<br \/>\nCa o valiza, ca o cisterna, ca un muzeu.<br \/>\nDar nu-ti fie teama, nimeni nu moare!<br \/>\nNici macar eu,<\/p>\n<p>Mai fragil si ghinionist ca un cristal<br \/>\nLovit cu cotul, din neatentie, pe o taraba<br \/>\nSau pe un raft din Magazinul Universal.<\/p>\n<p>Doar trecem, lichid v\u00e2scos, fara graba<br \/>\nsi cumva indiferent,<br \/>\nDintr-un recipient \u00een alt recipient.<\/p><\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Ca la orice maraton, fie el si de poezie, pentru Maratonul European de Poezie la feminin de la Brasov au fost necesare pregatiri intense. Maratonul, care s-a derulat \u00een data de 11-12 octombrie, \u00een intervalul orar 14 ziua \u2013 2 noaptea la Aula Sergiu T. Chiriacescu, a continuat traditia Maratonului European de Poezie din 2007&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/maratonul-european-de-poezie-brasov-la-feminin\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Maratonul European  de Poezie Brasov \u2013 la feminin!<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[9647,9645,3462,9646,76,9643,5892,9642,9644],"class_list":["post-16992","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-adela-greceanu","tag-andrei-bodiu","tag-caius-dobrescu","tag-carmen-elisabeth-puchianu","tag-cornelia-maria-savu","tag-eliza-macadan","tag-magda-carneci","tag-maratonul-european-de-poezie","tag-rodica-ilie"],"views":1419,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16992","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16992"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16992\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16992"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16992"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16992"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}