{"id":16968,"date":"2013-11-07T16:44:34","date_gmt":"2013-11-07T14:44:34","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=16968"},"modified":"2013-11-07T16:44:34","modified_gmt":"2013-11-07T14:44:34","slug":"de-ce-iubim-femeile-bovarisme","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/de-ce-iubim-femeile-bovarisme\/","title":{"rendered":"De ce iubim femeile: bovarisme"},"content":{"rendered":"

Nina Coman, Ghinga pe intelesul tuturor<\/em>, Editura Charmides, Bistrita, 2013, 76 p.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 <\/p>\n

Colectia \u201eClandestin\u201c de la Charmides (un fel de nisa exclusiv pentru \u201edelicatese\u201c literare a editurii), dupa ce a publicat placheta \u201eIntimitate\u201c a poetei Angela Marinescu, produce o noua surpriza. Daca in 2012 aparea volumul de debut al Teodorei Coman, \u201eC\u00e2rtita de mansard\u201c, in 2013 heteronimul Nina Coman (al cui, nu stiu sigur, dar vom face o mica \u201eancheta hermeneutica\u201c imediat), publica la editura Charmides \u201eGhinga pe intelesul tuturor\u201c, un volum care a st\u00e2rnit deja c\u00e2teva discutii despre autorul (autoarea) lor. Ioana Bradea publica pe site-ul bistriteanul.ro un articol in care descria situatia aceasta confuza astfel: \u201eAr fi trecut aproape neobservata, daca nu ar fi avut indrazneala sa-si intituleze volumul \u00abGhinga pe intelesul tuturor\u00bb! Este vorba despre o profesoara din Bistrita care a tiparit recent, la Editura Charmides, o carte de poezii care face trimiteri clare catre o alta carte devenita intre timp celebra \u2013 Ghinga, a lui Dan Coman!\u201c. Jocul acesta \u2013 desi initial mi-a parut ca incearca sa insceneze amabil o mica gluma literara \u2013 a capatat rapid proportii. Si dilema este urmatoarea: daca avem in fata un debutant, s-ar putea sa fie unul din cele mai solide debuturi ale anului, iar daca Nina Coman este heteronimul creat de Dan Coman (de fapt, deocamdata un pseudonim, in lipsa unei biografii proprii, construit doar prin schimbarea opticii poetice), avem in fata cel mai mai bun proiect de bovarism din ultimii ani.
\nSi, cum literatura rom\u00e2na se afla intr-o zodie a intuitiei slabe c\u00e2nd vine vorba de heteronime (inca de la Lovinescu, desigur), a risca un verdict in cazul Ninei Coman poate fi o afacere perdanta. Mai ales ca, in 2012, in cazul Teodorei Coman, putea fi facuta aceeasi discutie: daca volumul de debut al autoarei se numea \u201eC\u00e2rtita de mansarda\u201c si al lui Coman \u201eAnul c\u00e2rtitei galbene\u201c, acum Nina Coman produce acelasi joc in titlu. Dan Coman, pe l\u00e2nga patronul numelui, pare sa fie si poetul preferat al celor doua autoare. Si, pentru ca nu ma pot indoi de existenta concreta a Teodorei Coman, acceptarea posibilitatii de existenta a acestei poete reale este, pascalian, o varianta buna in rationamentul critic. Insa, desi improbabila din cauza omogenitatii volumului, nici varianta colaborarii mai multor autori nu este de neglijat.
\nThe Making of \u201eGhinga\u201c<\/strong>
\nVolumul este extrem de accesibil pentru radiografierea atenta a gesturilor insignifiante. Dupa ce a eliminat orice ar putea construi un imaginar stufos si sufocant, Nina Coman scrie (asemeni Teodorei Coman sau Anei Dragu) pe un suport existential comun: viata de zi cu zi si instalarea rutinei, cu repercusiunile firesti \u2013 depresie, izolare, angoasa. Insa, spre deosebire de Teodora Coman, Nina Coman nu viziteaza at\u00e2t de des registrele corporale, viscerale, ci construieste \u2013 in apropierea volumului \u201ePazitoarea\u201c \u2013 o poveste personala si de familie prelucrata poetic. Astfel, la femme \u00e0 quarante ans, sotie de poet cunoscut, cu care are doi copii si care \u2013 important! \u2013 pleaca in strainatate la lecturi, las\u00e2nd-o singura se marturiseste. Eul poetic fixat in volumul \u201eGhinga pe intelesul tuturor\u201c este un making of \u201eGhinga\u201c in absentia. Pentru ca, exercitiu de bovarism sau nu, volumul vorbeste despre ce s-a int\u00e2mplat cu restul oamenilor c\u00e2nd poetul (ca sa nu trivializam mentionez ca ne referim la sotul protagonistei) isi scria volumele: \u201ela inceput am cautat sa stau in fereastra, fara\/ lumina, b\u00e2nd vin demisec de la o sticla in sus.\/ apoi a venit primavara si a venit\/ vara si trecerea la bere\/ s-a facut cu lumina aprinsa, citind\/ sa nu dorm cita vreme dormi\/ tu, sa nu ma pl\u00e2ng\/ niciodata.\/ sa citesc \u2013\/ singura mea indeletnicire erotica\u201c. Iata, acest final de strofa, urm\u00e2nd versurilor scrise in registrul lui Ion Muresan (\u201eapoi a venit primavara si a venit\/ vara si trecerea la bere\/ s-a facut cu lumina aprinsa, citind\u201c), este aproape un manifest existential: mai departe, intreg volumul va vorbi despre placere in cele mai ciudate coduri \u2013 \u201edoar din c\u00e2nd in c\u00e2nd si fara nici un motiv\/ singura pentru doua zile,\/ dar mai int\u00e2i placerea\u201c, \u201ese insereaza, cerul e minunat.\/ prin pantalonul gros,\/ cu sexul umezit de emotie\/ fac necontenit semne in gol\u201c.
\nAlte momente importante in toata aceasta confesiune (si meditatie cu accente de elegie spre mijlocul volumului, mai ales in poemul \u201evara\u201c) sunt universul intim, familial si raportarea la etapele biologice ale vietii: \u201evoi zugravi bucataria. imi voi face timp\/ sa corectez teancurile de lucrari.\/ voi imbatr\u00e2ni. dar mai-nainte\/ as ram\u00e2ne o vreme asa,\/ m-as odihni.\/ el nu ma aude. se opreste doar sa r\u00e2da\/ si sa-mi faca semne. hai,\/ hai,\/ nu te opri\u201c. De aici si motto-ul cartii, din Gellu Naum, vorbind despre treaba din curte si abstractiz\u00e2nd in final versurile cu \u201esi-mi amintesc o jalnica\/ dorinta de-a lasa urme\u201c. Si, pentru ca am vorbit despre poemul \u201evara\u201c, un poem construit in spirit de lied, iata c\u00e2teva din cele mai bune fragmente ale volumului: \u201eva fi o vara foarte lunga, curtea\/ napadita de copii,\/ santier in camerele de sus.\/ de-a lungul satului nici un loc\/ in care sa bei un dublu expresso,\/ ma voi g\u00e2ndi degeaba la cele ce-au fost\/ nu mai departe de-un an.\/ voi umbla-n picioarele goale\/ de-a lungul gadinii,\/ far-a citi.\/ vara e pentru corpul bronzat in\/ familie si pentru copii. (…) noaptea o sa privesc muntii de pe balcon.\/ voi fuma singura,\/ voi avea reverii\/ aici vara e lunga\/ si bucuria-i inc\u00e2nta doar pe copii\u201c. Astfel de momente acopera neajunsurile stilistice specifice volumului \u201eGhinga\u201c, din 2005: metafora goala (absurdul ineficient), stridentele in imaginar. Prin aceasta metoda, versuri ca acestea: \u201ec\u00e2t o felie de p\u00e2ine e acum forta\/ care ma face sa r\u00e2d in hohote\u201c, care, dupa cum poate fi observat usor, nu spun nimic si nu lucreaza poetic nimic, sunt inghitite pur si simplu de proiectul vast al volumului. Discursul amoros, autoanaliza erotica, proiectiile senzoriale extrem de lucide sunt caracteristicile principale ale tonului Ninei Coman: \u201efrumusetea lui este frumusetea\/ barbatului casatorit\u201c.
\nProblematici existentiale<\/strong>
\nSpre final, poemul in opt parti \u201enoile comenzi\u201c si \u201ein gradina\u201c sunt incheierea potrivita, insa incontinenta generala, amestecul ciudat al momentelor si chiar al poemelor si prudenta impiedica volumul sa fie unul cu adevarat puternic. Elegiac, nostalgic, dar viu prin prezenta angoasei erotice, tonul general al poeziei se domoleste insa pe masura ce intra tot mai ad\u00e2nc in aceste problematici existentiale. Dragostea, astfel, ram\u00e2ne o chestiune declarativa si abstracta, senzorialul si hedonicul pierz\u00e2ndu-si multe din atributiile importante pentru a face loc confortului si apropierii: \u201epentru a iesi din dragoste nu exista\/ dec\u00e2t metode didactice (…) pe deasupra gradinii,\/ el va veni cu tigara aprinsa si-mi va z\u00e2mbi\/\/ va fi dragoste bine g\u00e2ndita, ca\/ fratii ne vom iubi.\/\/ locul placerii nicic\u00e2nd nu va mai fi\u201c. G\u00e2ndit ca un proiect unitar, \u201eGhinga pe intelesul tuturor\u201c este unul din volumele ultimilor ani care vorbesc despre conceptele actuale de erotism, interioritate si comuniune. Acest \u201epe intelesul tuturor\u201c din titlu inseamna, de fapt, radicalizarea scriiturii impotriva neo-expresionismului si a supraconstructului naumian si accentuarea unei lirici meditative si de observatie, elimin\u00e2nd artificiul textual.
\nTransform\u00e2nd cotidianul intr-o sedinta de terapie care sf\u00e2rseste in pasaje lirice, Nina Coman reuseste, \u201ebovariz\u00e2nd\u201c sau nu \u2013 si, de aceea, in fond, nici nu mai e deocamdata importanta discutia despre heteronime \u2013 sa scrie un volum mai \u201ecurat\u201c dec\u00e2t l-ar fi scris Dan Coman. Nivelarea poetica \u2013 a se intelege niciun risc \u2013 face insa ca \u201eGhinga pe intelesul tuturor\u201c sa fie un volum confesiv bun, insa insuficient de puternic pentru a prinde un loc in topurile ultimilor ani. Sper doar ca aerul acesta \u201eincognito\u201c si pretentios sa nu creasca inutil si pe premise false valoarea literara reala a proiectului.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Nina Coman, Ghinga pe intelesul tuturor, Editura Charmides, Bistrita, 2013, 76 p.   Colectia \u201eClandestin\u201c de la Charmides (un fel de nisa exclusiv pentru \u201edelicatese\u201c literare a editurii), dupa ce a publicat placheta \u201eIntimitate\u201c a poetei Angela Marinescu, produce o noua surpriza. Daca in 2012 aparea volumul de debut al Teodorei Coman, \u201eC\u00e2rtita de mansard\u201c,… Cite\u0219te mai mult »De ce iubim femeile: bovarisme<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_feature_clip_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2},"jetpack_post_was_ever_published":false},"categories":[8],"tags":[9621,9620],"class_list":["post-16968","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-ghinga-pe-intelesul-tuturor","tag-nina-coman"],"views":1233,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16968","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16968"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16968\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16968"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16968"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16968"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}