Pentru a studia si a deslusi o memorialistica at\u00e2t de bogata ca a lui Sextil Puscariu (1877-1948) pot fi adoptate c\u00e2teva directii exploratorii, indreptatite si previzibile in linearitatea sau simplitatea investigatiei morale, sociale, politice sau culturale. Proiectia autobiografica, prezenta in orice literatura confesiva, evidentiaza energia formatoare si constructia de sine a unui filolog rom\u00e2n in primele decenii ale secolului XX. Fundalul individual il reprezinta epicul subiectiv sau povestea vietii, in particularitatile ei de destin, sustinut de o anumita vointa, impiedicat de anumite obstacole si aureolat de succesul profesional in cariera notorie a unui intelectual implicat in viata unei natiuni. Universul amintirilor nu se poate constitui fara raportarea la societate, fara o situare in istorie si actualitate. De aici decurg virtutile cautate in memorialistica oricarui scriitor: marturia de epoca, naratiunea evenimentelor, mari sau mici (deci valoarea documentara) si portretele protagonistilor in actiune (adica valoarea literara a marturiei). Nu in ultimul r\u00e2nd, o productiva cale de abordare a memorialisticii lui Sextil Puscariu ar fi detalierea ideilor care anima personalitatea si a ideilor care anima epoca, alcatuind un tablou ideologic revelator. Pentru toate aceste modalitati de a glosa o literatura confesiva extrem de generoasa in oferte de interpretare ar fi nevoie de configurarea unei subiectivitati specifice, adica a unei perspective sau a unui punct de vedere. Cu alte cuvinte, ar trebui sa raspundem la intrebarea: care este timpul si locul de privire in care se situeaza Sextil Puscariu in memoriile sale? Raspunsul cere o adecvare in functie de secventa memorialistica dintr-o vasta epopee confesiva, cum este aceea a lui Sextil Puscariu.
\nValoarea istorica a unei personalitati
\nFilologul a fost constient destul de devreme de valoarea marturiei pe care o poate depune si autentifica. Dupa Marea Unire, in care a fost intens implicat mai ales la Cernauti, in Bucovina, dar si dupa participarea decisiva la intemeierea Universitatii din Cluj, Sextil Puscariu avea ce povesti. Traiectul biografic marcheaza destinul unui intelectual pregatit sa se angajeze in prefacerea unei natiuni. Filologul avea sentimentul inaltei datorii si al unei nobile responsabilitati.
\nRecapitularea, oric\u00e2t de sumara, a unor date biografice e absolut necesara. Memorialistica le invaluie intr-o retrospectiva aproximativa pe alocuri. Nascut la Brasov in 1877, fiu de preot (Iosif Puscariu) si cu un unchi de profesie istoric (Ioan Puscariu), format la scoala germana, care ii da disciplina g\u00e2ndirii si constiinciozitatea faptelor, educat intr-o atmosfera culturala rom\u00e2neasca, de unde imprumuta fervoarea ideii nationale si entuziasmul idealului de unitate, Sextil Puscariu isi va desav\u00e2rsi uimitor de rapid formatia de filolog prin studii succesive la Leipzig (1895-1899), unde il are ca profesor pe Gustav Weigand si unde obtine doctoratul, la Paris (1899-1901), unde il are ca profesor, printre altii, pe Gaston Paris, si incheie la Viena (1901-1906), ca discipol al lui Wilhelm Meyer-L\u00fcbke, unde isi incepe cariera universitara. E un parcurs exceptional, o ucenicie pe l\u00e2nga somitatile filologice ale vremii, o consacrare timpurie in domeniu, recunoscuta prin calitatea de membru corespondent al Academiei Rom\u00e2ne dob\u00e2ndita in 1905 (la 28 de ani!), devenind membru activ in 1914 (la 37 de ani!). Ca dovada a celei mai inalte increderi profesionale, Academia Rom\u00e2na il solicita inca din 1905 pentru continuarea\u00a0 \u201eDictionarului limbii rom\u00e2ne \u201e, preluat de la B. P. Hasdeu si Al. Philippide, opera incheiata abia azi, prin contributia generatiilor urmatoare de filologi. Prestigiul de profesor universitar se consolideaza la Universitatea din Cernauti (1906-1918), unde participa la infaptuirea actului Unirii, ca organizator direct, mesager activ catre Basarabia si Transilvania, militant convingator in\u00a0 \u201eGlasul Bucovinei \u201e (1918-1919). Misiunea si imprejurarile istorice il cheama in 1919 la Cluj, ca primul rector al Universitatii Daciei Superioare, care ia nastere aici. In orasul de pe Somes se va stabili, realiz\u00e2ndu-si unul dintre cele mai importante proiecte ale tineretii: Muzeul Limbii Rom\u00e2ne, intemeiat in 1919. Ca revista care sa reflecte cercetarea filologica infiinteaza buletinul\u00a0 \u201eDacoromania\u201c (1920-1948). Tot aici initiaza\u00a0 \u201eAtlasul lingvistic rom\u00e2n \u201e, opera la care vor trudi mai multe generatii. Evolutia profesionala nu absoarbe intreaga biografie a lui Sextil Puscariu. Tocmai in aceasta consta exceptionalitatea destinului sau. Filologul este implicat profund in constructia unei natiuni, deopotriva in proiectul ei politic de unitate nationala si in proiectul ei cultural si educational. De aceea este indreptatit sa vorbim de valoarea istorica a personalitatii lui Sextil Puscariu. Memoriile sale stau marturie despre complexitatea unei biografii.
\nUn academician rom\u00e2n in
\nserviciul armatei austro-ungare
\nLipseste, din relatarea anterioara, un episod important al vietii lui Sextil Puscariu din primele doua decenii ale secolului XX. El completeaza biografia profesionala si intelectuala cu o dimensiune dramatica. La izbucnirea Primului Razboi Mondial, Sextil Puscariu se afla in Rom\u00e2nia. Cum era cetatean austro-ungar, s-a prezentat constiincios pentru inrolare. Insusi regele Ferdinand intervine pe l\u00e2nga Curtea de la Viena pentru ca Sextil Puscariu, devenit membru activ al Academiei Rom\u00e2ne, sa nu fie mobilizat sau sa fie menajat, dar mesajul nu isi atinge scopul. Academicianul rom\u00e2n isi face datoria fata de statul austro-ungar. Ce argument despre valoarea istorica a unei personalitati poate fi mai puternic dec\u00e2t interventia unui rege pentru protectia ei pe l\u00e2nga autoritatea altui stat, intr-o situatie de razboi (e adevarat ca in 1914 Rom\u00e2nia era neutra, dar asta nu schimba cu nimic puterea argumentului).
\nEste mobilizat pe frontul italian si participa pe toata durata razboiului (1914-1918) la serviciul de aprovizionare cu munitie din spatele frontului, ceea ce-i da perioade de ragaz in care poate scrie. Aproape incredibil, lucreaza la un volum de studii istro-rom\u00e2ne si face observatii filologice despre\u00a0 \u201eCartea de invatatura \u201e a lui Coresi, din 1581. In acesti ani, ia nastere ideea de a-si scrie memoriile. Acesta e primul lor timp si primul lor loc de privire. Iata un raspuns partial (numai partial!) la intrebarea de la inceputul acestei reevaluari a memorialisticii lui Sextil Puscariu. Cu acest impuls, cu aceasta teama ca intr-o clipa se poate pierde tot trecutul sau, va redacta dupa razboi prima parte a memoriilor sale, cea despre copilarie si adolescenta, in volumul\u00a0 \u201eBrasovul de altadata\u201c, aparut postum, abia in 1977. Pe timpul razboiului isi scrie constiincios jurnalul de front, iar ulterior va insera fragmente din corespondenta cu sotia, intr-o compozitie studiata ce imbina jurnalul cu epistolarul.
\nEditarea trunchiata a memoriilor; necesitatea unei reeditari
\nAdevaratul inceput al retrospectivei memorialistice l-ar reprezenta insa o investigatie arhivistica a originilor din volumul\u00a0 \u201eSpita unui neam din Ardeal \u201e (aparut in 1998!), debutul unei trilogii ce s-a completat cu povestea anilor 1896-1906, la rascrucea a doua secole, din volumul\u00a0 \u201eCalare pe doua veacuri \u201e \u2013 si acesta editat tot postum, in 1968 (mai devreme cu trei decenii dec\u00e2t primul volum). Un neam de carturari avea, pe buna dreptate, orgoliul unei traditii, prin cel mai de vaza reprezentant al sau.
\nDupa cum se poate constata, editarile memorialisticii lui Sextil Puscariu, desfasurate in trei decenii ale posteritatii t\u00e2rzii a scriitorului, sunt derutante si destul de greu iti poti face din ele o imagine de ansamblu, a fluxului biografic si a constructiei premeditate a confesiunii.\u00a0 \u201eSpita unui neam din Ardeal\u201c,\u00a0 \u201eBrasovul de altadata\u201c si\u00a0 \u201eCalare pe doua veacuri\u201c, in aceasta ordine cronologica a timpului povestit, alcatuiesc prima trilogie a memorialisticii lui Sextil Puscariu, in intentia explicita a autorului.
\nPartea cea mai interesanta a memoriilor puscariene (nu este numai parerea mea) este insa aceea corespunzatoare retrospectivei anilor 1914-1930, cuprinsa in volumul de\u00a0 \u201eMemorii\u201c, aparut in 1978 la Editura Minerva, in ingrijirea Magdalenei Vulpe si cu prefata istoricului Ion Bulei (aproape 900 de pagini, impreuna cu notele). Si pentru aceasta perioada (Razboiul, Unirea, constructia Rom\u00e2niei reintregite) Sextil Puscariu g\u00e2ndea o trilogie, din care insa nu a apucat sa finalizeze dec\u00e2t primele doua parti:\u00a0 \u201eRazboiul din 1914-1918\u201c si\u00a0 \u201eIn Rom\u00e2nia Mare\u201c.
\nVolumul editat in 1978 este desfigurat de crosete aproape la fiecare pagina, cenzura intervenind peste tot unde era vorba de Basarabia si de rusi, iar istoria Primului Razboi Mondial si istoria Marii Uniri nu se pot scrie fara referinte la Basarabia si la reactia rusa. Se pare ca volumul a fost retras din librarii la scurta vreme dupa aparitie. Unele biblioteci mari nici nu-l au. Eu l-am cumparat in ultimul meu an de studentie, l-am citit atunci cu o dubla curiozitate: pentru o personalitate ce si-a pus fertil si definitiv amprenta asupra Clujului universitar si academic, dar si pentru aureola de lectura clandestina a unei carti interzise.
\nUn simpozion academic: pentru o reevaluare integrala a operei
\nAm facut o noua lectura in vara anului 2013, in vederea participarii cu o comunicare la Zilele\u00a0 \u201eSextil Puscariu\u201c, editia I, 12-13 septembrie 2013, organizate de Institutul de Lingvistica si Istorie Literara\u00a0 \u201eSextil Puscariu\u201c, Filiala din Cluj-Napoca a Academiei Rom\u00e2ne. Relectura de azi a facut mai dureroase crosetele intr-un text mutilat de cenzura si mi-a creat sentimentul urgentei unei reeditari stiintifice, cu textul integral. Am inteles, din promisiunea lui Eugen Pavel, directorul Institutului academic de la Cluj, ca exista initiativa unei serii de\u00a0 \u201eOpere\u201c Sextil Puscariu, ceea ce ar fi foarte bine. Dar cum memorialisticii ii va veni r\u00e2ndul dupa editarea operei stiintifice, de lingvist, filolog si istoric literar a lui Sextil Puscariu, speranta de a vedea textul integral al memoriilor si organizat conform vointei autorului nu se va implini prea cur\u00e2nd.
\nSimpozionul a adunat c\u00e2teva zeci de cercetatori, din toate zonele si de toate v\u00e2rstele, de la Marius Sala la Adrian Tudurachi, de la Eugen Pavel la Doris Mironescu, de la Ion Pop, Rodica Marian, Nicolae Mocanu si Mircea Borcila la Oana Boc, Antonio Patras, Laura Pavel, Magda W\u00e4chter si Magda Raduta, de la Gis\u00e8le Vanhese, Federica Cugno si Giovanni Maglioco la Ioan Bolovan, Alexandru Gafton, Alin Mihai Gherman, Vasile Fratila, Calin Teutisan, Alex Ciorogar si multi altii. Comunicarile au vizat viata si opera lui Sextil Puscariu, aspecte si teme din cele mai variate domenii: lingvistica, dialectologie, istoria limbii, lexicologie, istorie si critica literara, stilistica, literatura veche, literatura moderna, etimologie, dictionare, stiintele limbajului etc.
\nAm ramas cu o convingere ferma: Sextil Puscariu ar fi, nu am nici o indoiala, un subiect extrem de interesant pentru o reexaminare (at\u00e2t a biografiei, c\u00e2t si a operei) din perspectiva noii istorii literare. Voi arata de ce. Ce s-a scris p\u00e2na acum e fragmentar sau lacunar. Eseul monografic al lui Mircea Vaida, din 1972, priveste numai criticul si istoricul literar, iar, pe deasupra, de atunci au aparut multe texte inedite si informatii noi. Nu avem nici o monografie pe deplin cuprinzatoare a personalitatii si, mai ales, nu avem o monografie care sa valorifice si sa interpreteze adecvat, intr-un spirit nou, intregul corpus memorialistic. Dar mai sunt si alte motive.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Pentru a studia si a deslusi o memorialistica at\u00e2t de bogata ca a lui Sextil Puscariu (1877-1948) pot fi adoptate c\u00e2teva directii exploratorii, indreptatite si previzibile in linearitatea sau simplitatea investigatiei morale, sociale, politice sau culturale. Proiectia autobiografica, prezenta in orice literatura confesiva, evidentiaza energia formatoare si constructia de sine a unui filolog rom\u00e2n in… Cite\u0219te mai mult »Sextil Puscariu: 1. O biografie de reevaluat<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[9611],"class_list":["post-16962","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-sextil-puscariu"],"views":2408,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16962","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16962"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16962\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16962"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16962"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16962"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}