{"id":16956,"date":"2013-11-07T16:31:25","date_gmt":"2013-11-07T14:31:25","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=16956"},"modified":"2013-11-07T16:31:25","modified_gmt":"2013-11-07T14:31:25","slug":"in-cautarea-unui-ethos-european-in-plina-criza","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/in-cautarea-unui-ethos-european-in-plina-criza\/","title":{"rendered":"In cautarea unui ethos european in plina criza"},"content":{"rendered":"

De un bun numar de ani, nu mai putini de o duzina, un grup de intelectuali din zona francofona a continentului se reunesc in Rom\u00e2nia pentru \u201ea reg\u00e2ndi problemele europene\u201c. S-au publicat deja lucrarile respective, intr-o serie ce se bucura de un real interes in lume. De cur\u00e2nd, a avut loc inca o sesiune, cu tenta pronuntat educativa, sub titlul: \u201eComment enseigner l’histoire et les litt\u00e9ratures pour former l’homme europ\u00e9en?\u201c<\/strong><\/em><\/p>\n

Un dublu demers institutional sta la originea manifestarii: Fundatia Nationala pentru Stiinta si Arta (FNSA) si Academia Rom\u00e2na (AR), institutii afine, a caror conlucrare s-a dovedit plina de roade in ultimul deceniu. Acad. Eugen Simion si acad. Maya Simionescu, personalitati cu inalte raspunderi in ambele asezaminte, au gasit formula \u201emiraculoasa\u201c de a pune in opera, fiecare in domeniul sau de competenta, un proiect de colaborare interacademica, \u201ePenser l’Europe\u201c, ajuns acum la a XII-a editie, cu sprijinul altor academii de profil din arealul francofon: Institut de France (reprezentat mereu, dar nu numai, de ferventul literat Thierry de Montbrial); Acad\u00e9mie Royale de Langue et de Litt\u00e9rature Fran\u00e7aise de Belgique; Acad\u00e9mie Royale de Science Economiques et Financi\u00e8res de l’Espagne; Acad\u00e9mie Royale des Docteurs de Barcelone.
\nLucrarile din sesiunile precedente au aparut, la timpul sau, sub chiar titlul manifestarii insesi, \u201ePenser l’Europe\u201c, constituind un reper ineluctabil pentru cei care se intereseaza de toposul respectiv, sub un aspect sau altul. Dominanta se vadeste ideea de identitate europeana, obsesiva in acest cadru, ca si in numeroase cercuri intelectuale, mai peste tot, pe batr\u00e2nul continent.
\nAnul acesta, tema aleasa pentru noua runda, in str\u00e2nsa relatie cu cele dinainte, a avut ca titlu o interogatie curenta in diverse zone ale continentului: \u201eComment enseigner l’histoire et les litt\u00e9ratures pour former l’homme europ\u00e9en?\u201c Sa se observe ca, in aceasta formulare, istoria apare la singular, pe c\u00e2nd literatura comporta un firesc plural, ca modalitate de expresie a fiecarei comunitati creatoare, a oricarei natiuni. Istoria insasi se declina la plural, daca putem spune asa, de c\u00e2teva decenii mai ales, ca in celebra serie tematica \u201eHistoires\u201c, condusa de Pierre Chaunu. Faptul ca la reuniunea europenizanta de la Bucuresti (4-6 octombrie 2013) s-a preferat singularul, \u201eHistoire\u201c, nu trebuie sa intrige, fiindca in momentul de fata exista un pericol real de anihilare a natiunii ca fenomen organic, produs de-a lungul timpului si socotit capabil (cel putin in viziunea unor sociologi ca A. de Tocqueville sau D. Gusti) sa asigure, in viitorul previzibil, un echilibru natural in lume. A revenit in discutie, adusa din alt veac, o reflectie rabelaisiana dupa care constiinta e mereu un imperativ: \u201eScience sans conscience n’est que ruine de l\u2019\u00e2me\u201c(1).
\nIn mod fericit, noua reuniune interacademica s-a deschis cu prezentarea a doua carti, de un interes aparte, \u201eEugen Simion 80\u201c (Tracus Arte, 2013) si \u201ePenser l’Europe \/ A g\u00e2ndi Europa\u201c de Thierry de Montbrial (FNSA, 2013)(2), intr-un cadru solemn, oferit de Banca Nationala a Rom\u00e2niei. Inca mai solemn a fost, la Ambasada Frantei, momentul conferirii ordinului \u201eLegiunea de Onoare\u201c Doamnei acad. Maya Simionescu, al carei cuv\u00e2nt de multumire a produs o excelenta impresie.
\nIntre surprizele placute ale reuniunii, mentionez si volumul de \u201ememorii\u201c sui generis semnat de Serge Fauchereau, \u201eTinerii din Mareuil\u201c, tradus de Cristina Balinte si comentat de Eugen Simion, cu nespusa simpatie (MNLR\/FNSA, 2013), volum pe care prefatatorul a binevoit sa mi-l ofere, cunosc\u00e2nd pesemne interesul meu pentru asemenea texte.
\nSimpozionul ca atare a avut loc in zilele de 4 si 5 octombrie, la Academia Rom\u00e2na, in Aula Magna, cea vegheata, in venerabila rotonda, de portretele fondatorilor si de bustul bine plasat al Poetului National. Cuv\u00e2ntul de deschidere l-a rostit, ca de obicei, acad. Eugen Simion, schit\u00e2nd sintetic ideile de baza ale noii reuniuni. Un cuv\u00e2nt de salut a adaugat apoi E.S. Philippe Gustin, ambasadorul Frantei, cu note de apreciere pozitiva la adresa eforturilor rom\u00e2nesti de integrare europeana. Vorbe amicale, de reala simpatie si comprehensiune, au rostit apoi oaspetii din spatiul iberic, nu fara a-si marturisi nelinisti legate de actuala criza.
\nPrima runda de \u201einterventii\u201c a debutat cu o expunere dezinvolta, totusi precisa, academica, a vienezului M. Metzeltin: \u201eCum sa predam istoria literaturii pentru a forma omul european?\u201c In fond, desi formulata diferit, tema noului simpozion exprima preocuparea continua, obsesiva, a intregii serii \u201ePenser l’Europe\u201c. J.H. Soutou a tratat, in linii mari, chestiunea educatiei superioare in diverse zone culturale de pe continent. S-a ajuns oare la un \u201econcert european\u201c autentic?
\nLa r\u00e2ndul meu, dupa un grupaj tematic, relativ coerent in ansamblu, am avut ocazia sa propun c\u00e2teva reflectii despre discursul istoric raportat la relativismul postmodern. Buna audienta si semnele ulterioare de simpatie umana si intelectuala mi-au produs, se intelege, o reala bucurie.
\nDiscutii aprinse, fara sansa de a se incheia, a generat alocutia profesorului Andrei Marga despre \u201esistemul Bologna\u201c, analizat ca un esec al constructiei europene, analiza fiind intreprinsa chiar de un \u201eartizan\u201c al sistemului. Au survenit, de aceea, unele interventii complementare mai analitice, sub diverse unghiuri, din perspectiva unei institutii sau a unui curriculum personal.
\nMonseniorul Ion Robu, arhiepiscopul romano-catolic din capitala, ne-a invitat, la finele sesiunii, la o \u201eSeara de muzica clasica\u201c in Catedrala Sf. Iosif, oferindu-ne un program specific, cu Georgiana Simonov (soprana), Nicolae Simonov (tenor) si Marcel Octav Costea (orga): moment de intensa bucurie, de inaltare spirituala. La urma, criticul de arta acad. Dan Haulica a evocat figura monseniorului Vladimir Ghika, cel beatificat cu putin timp in urma, la 31 august a.c.
\nSeara, la hotel, am avut surpriza sa vad pe micul ecran un text ce mi se adresa anume, in numele \u201emarii traditii de ospitalitate\u201c, de care s-au bucurat, din 1914 p\u00e2na acum, numerosi oameni de seama. Frumos, nu-i asa? P\u00e2na nu demult, un asemenea mesaj, plin de curtoazie, era de neimaginat.
\nMai aplicate la realitatile rom\u00e2nesti s-au dovedit a fi comunicarile facute de profesorii A. Marga, V. Moraru, I.-A. Pop, Gis\u00e8le Vanhese, date fiind elementele practice ale \u201esistemului Bologna\u201c, criticat in cunostinta de cauza pe parcursul derularii noului simpozion. Era bine poate sa se elaboreze si un document in acest sens, pentru ca ideile emise sa nu ram\u00e2na in incinta Academiei Rom\u00e2ne, sau in proximul volum \u201ePenser l’Europe\u201c.
\nIn dezbaterea finala, moderata de acad. Eugen Simion, s-au emis deja unele sugestii pentru viitoarea secventa, cu accent firesc pe nevoia de a se pastra valorile structurante ale lumii europene, inclusiv dimensiunea ei crestina, la care s-au referit in mod expres unii participanti la recenta reuniune. Sper sa pot insista, in alt loc, asupra acestui aspect.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

De un bun numar de ani, nu mai putini de o duzina, un grup de intelectuali din zona francofona a continentului se reunesc in Rom\u00e2nia pentru \u201ea reg\u00e2ndi problemele europene\u201c. S-au publicat deja lucrarile respective, intr-o serie ce se bucura de un real interes in lume. De cur\u00e2nd, a avut loc inca o sesiune, cu… Cite\u0219te mai mult »In cautarea unui ethos european in plina criza<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[9605,1999,9604],"class_list":["post-16956","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-sistemul-bologna","tag-andrei-marga","tag-monseniorul-ion-robu"],"views":1222,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16956","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16956"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16956\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16956"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16956"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16956"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}