Aproape 95% dintre loturile licitatiilor de antichitati din Romania dateaz\u00e3 din secolele 19 sau 20. Perioada interbelica si perioada comunista \u00eesi disputa \u00eenca \u00eent\u00e2ietatea si interesul public \u00een licitatiile de antichitati si obiecte de colectie, cu o victorie neta \u2013 p\u00e2na \u00een acest moment \u2013 de partea epocii regale. C\u00e2stigul este asigurat de obiectele mai vechi si, implicit, mai valoroase, care dateaza din prima jumatate a secolului trecut sau chiar din ultima perioada a secolului al XIX-lea. Cel mai mare pret raportat de casele de licitatii pentru obiecte din aceasta zona de interes este de 40.000 de euro, valoare de adjudecare pentru una dintre cele mai importante decoratii din perioada regala, Ordinul Carol I \u00een grad de Colan.
\nDoua dintre licitatiile care au atras atentia \u00een mod special, prin cifra de afaceri si \u00eencarcatura simbolica a obiectelor propuse, au fost \u201eRom\u00e2nia Regala\u201c (care a avut deja trei editii) si \u201eEpoca de Aur\u201c (care \u00eesi propunea, la fel, editii anuale, dar care nu a mai fost organizata \u00een acest an, obiectele din acea perioada fiind regrupate sub alte tematici). Cea mai mare cifra de afaceri pentru o licitatie de antichitati a fost de 279 de mii de euro, realizata de editia din 2011 a licitatiei \u201eRom\u00e2nia Regala\u201c, la o rata de adjudecare de peste 80%.<\/p>\n
O istorie fara preistorie<\/strong><\/p>\n Colectiile de arta si antichitati au aparut \u00een Rom\u00e2nia dupa jumatatea secolului al XIX-lea. Anterior, dupa moda orientala, obiectele de lux cele mai reprezentative erau stofele fine, bijuteriile si covoarele. Fenomenul colectiilor a devenit semnificativ abia \u00een jurul anului 1900, perioada din care dateaza primele colectii importante. Antichitatile propriu-zise (datate \u00eenainte de Hristos), de origine egipteana, greceasca sau mesopotamiana au fost si sunt extrem de rare \u00een Rom\u00e2nia. O statueta egipteana datata \u00een Regatul Mijlociu (cca. 2000 \u00ee.e.n.) a fost v\u00e2nduta la Artmark cu 1.500 de euro, iar o alta, partiala, datata \u00een Imperiul T\u00e2rziu, cu 3.500 de euro. Mai bine reprezentate \u00een colectii (precum cea a familiei Minovici) au fost obiectele medievale. Totusi, \u00een licitatii, mai multe armuri nu si-au gasit cumparatori, iar un pret de referinta este dat de o sabie de Toledo din timpul lui Ludovic al XIV-lea, v\u00e2nduta cu 6.500 de euro. Cinematografia exercita totusi mai multa fascinatie decat manualele de istorie, iar cea mai spectaculoasa crestere in licitatiile de antichitati a fost obtinuta de o katana de secol 19.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Aproape 95% dintre loturile licitatiilor de antichitati din Romania dateaz\u00e3 din secolele 19 sau 20. Perioada interbelica si perioada comunista \u00eesi disputa \u00eenca \u00eent\u00e2ietatea si interesul public \u00een licitatiile de antichitati si obiecte de colectie, cu o victorie neta \u2013 p\u00e2na \u00een acest moment \u2013 de partea epocii regale. C\u00e2stigul este asigurat de obiectele mai… Cite\u0219te mai mult »In Romania, antichitatile dateaza din secolul 20<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-16936","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic"],"views":2412,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16936","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16936"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16936\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16936"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16936"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16936"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}