{"id":16930,"date":"2013-11-07T15:57:33","date_gmt":"2013-11-07T13:57:33","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=16930"},"modified":"2013-11-07T15:57:33","modified_gmt":"2013-11-07T13:57:33","slug":"la-sibiu-festivalul-international-al-artei-lirice-si-concursul-de-canto-vox-artis","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/la-sibiu-festivalul-international-al-artei-lirice-si-concursul-de-canto-vox-artis\/","title":{"rendered":"La Sibiu, Festivalul International al Artei Lirice si Concursul de Canto \u201eVox Artis\u201c"},"content":{"rendered":"

Gala inaugurala<\/strong>
\nAsa cum ne-au obisnuit \u00een ultimii ani, Filarmonica de Stat Sibiu si directorul ei general, \u00eentreprinzatorul si pasionatul maestru Ioan Bojin, au \u00eempletit desfasurarea traditionalului festival din septembrie \u2013 octombrie (aflat la editia a XII-a, fapt remarcabil si unic pentru un municipiu care nu are teatru liric) cu cea a competitiei \u201eVox Artis\u201c destinate glasurilor de opera, eveniment ce s-a petrecut pentru a treia oara la Sibiu si a patra oara \u00een Rom\u00e2nia. Pe parcursul a doua saptam\u00e2ni si jumatate, vedete internationale, ansambluri importante din tara si strainatate, c\u00e2ntareti rom\u00e2ni de renume, ca si tineri \u00een curs de afirmare s-au daruit unui public dornic de muzica, de arta lirica, de voci.
\nDin cauza programarii Concertului de deschidere \u00een ultimele zile ale Festivalului George Enescu, nu am putut sa asist la Gala Verdi-Wagner care a celebrat, precum pretutindeni \u00een lume, cei doua sute de ani de la nasterea ilustrilor compozitori. Dar DVD-ul \u00eenregistrat de organizatori \u00een rezolutie HD a tinut loc prezentei \u00een sala Casei de Cultura a Sindicatelor.
\nUnul dintre glasurile de rezonanta ale esichierului international de opera, soprana Anda Louise Bogza, a fost protagonista Galei, alaturi de Anooshah Golesorkhi, bariton rezident la M\u00fcnchen, nativ \u00een sudul Californiei, de ascendenta persana. Artista rom\u00e2nca a impresionat din nou prin vocea de deosebita calitate timbrala, una dintre cele mai frumoase care au provenit din spatiul carpatic: bogatie de armonice, culoare \u00eenvaluitoare si rotunjime de sunet, stralucire, ambitus omogen de soprana lirica-spinta, nuantari merg\u00e2nd p\u00e2na la pianissime sustinute pe fraze acute, intuitie a desenului melodic. Este o c\u00e2ntareata predestinata marilor roluri verdiene si asa a si aparut prin aria Aidei \u201eRitorna vincitor\u201c, cavatina Leonorei \u201eTacea la notte placida\u201c si, alaturi de partenerul bariton, prin duetul Leonora-Contele de Luna din \u201eTrubadurul\u201c. Au fost momentele de \u00eenalta valoare interpretativa, de deplinatate stilistic-expresiva, programul cuprinz\u00e2nd si aria Elisabethei \u201eDich teure Halle\u201c din \u201eTannh\u00e4user\u201c si moartea Isoldei \u201eMild und leise\u201c din \u201eTristan si Isolda\u201c de Wagner.
\nAnooshah Golesorkhi a expus o voce solida de bariton, consistenta, impunatoare si incisiva pe \u00eentreaga \u00eentindere. Cunoaste secretul accentelor \u00een frazare si pare dedicat \u00eendeosebi partiturilor de intensitate dramatica. \u00cen afara duetului din \u201eTrubadurul\u201c, Golesorkhi a mai interpretat aria lui Renato \u201eEri tu\u201c din \u201eBal mascat\u201c de Verdi si monologul Olandezului \u201eDie Frist ist um\u201c din opera wagneriana. Regretul vine din directia unui avansat grad de uzura.
\nConcertul a avut mare succes si, ca bis, cei doi artisti acompaniati de orchestra Filarmonicii sibiene aflata sub bagheta germanului Walter Gugerbauer au oferit o lectura inedita a… paginii \u201eVa, pensiero\u201c din \u201eNabucco\u201c de Verdi, \u00een care lipsa corului a fost suplinita de murmurul spectatorilor, incitati de c\u00e2ntareti si dirijor.
\nUn cuv\u00e2nt bun se cuvine a-i fi adresat sefului de orchestra, initiatorul unor tempi logici \u00een toate demersurile sale, carora li s-au adaugat uverturile \u201eOlandezul zburator\u201c si \u201eNabucco\u201c. Orchestra Filarmonicii de Stat Sibiu l-a urmat cu profesionalism si cu remarcabile rezultate \u00een compartimentul de \u201eStreich\u201c. Datoare au ramas doar greu \u00eencercatele alamuri.
\nDe la opera la zarzuela si <\/strong>
\ncanzoni<\/strong>
\nDupa serata inaugurala, festivalul a continuat cu spectacolul \u201eTraviata\u201c de Verdi prezentat de ansamblurile Operei Nationale Rom\u00e2ne din Timisoara (\u00een rolurile principale Mihaela Marcu, Like Xing si Dan Pataca, dirijor Dejan Savic), cu spectacolul \u201eAntologia zarzuelei. Omagiu lui Jos\u00e9 Tamayo\u201c (au interpretat solistii si ansamblul de balet Antologia de la Zarzuela S. L. Madrid, c\u00e2ntaretii Carmen Aparicio, Maria Jes\u00fas Sevilla, Angel Pazos, Ulisse Fuentes, Aurora Frias, Corul Operei Nationale Rom\u00e2ne din Cluj-Napoca, Orchestra Filarmonicii de Stat Sibiu, dirijor Jos\u00e9 Antonio Irastorza. Regia artistica Antonio Ramallo) si cu concertul vocal-simfonic \u00een care s-a c\u00e2ntat oratoriul \u201eCreatiunea\u201c de Haydn (solisti Melinda Samson, Mathias Schlachter, J\u00fcrgen Orelly, acompaniati de Orchestra Filarmonicii de Stat Sibiu, cu concursul Corului G\u00f6ttinger Stadtkantorei si al Corului \u201eBach\u201c din Sibiu, dirijor Bernd Eberhardt). Spatiul evenimentelor a fost Casa de Cultura a Sindicatelor din Sibiu, dar oratoriul haydnian a fost prezentat si \u00een Biserica Evanghelica \u201eSf\u00e2nta Margareta\u201c din Medias.
\nLa Teatrul Gong, cochet spatiu artistic destinat tinerilor, Opera Comica pentru Copii din Bucuresti a revenit \u00een festival cu doua productii de succes: opera \u201eDirectorul de teatru\u201c de Mozart (regia Radu Gabrea) si intermezzo-ul scenic \u201eIl maestro di cappella\u201c de Cimarosa (regia Cristian Mihailescu, protagonist Vicentiu Taranu). Echipa institutiei bucurestene de spectacole destinate celor mici si foarte mici este un colectiv sudat, profesionist, de fina muzicalitate si actorie, care aduce copiii la entuziasm. Important este ca fenomenul se petrece \u00een conditiile audierii unor bijuterii precum lucrari de Mozart sau Pergolesi, un scop educativ pe deplin \u00eemplinit. Asa a fost si acum, asistenta a aplaudat \u00eendelung, comicul de situatie a fost delicios. \u00cei numesc pe excelentii interpreti: Gabriela Daha, Oana serban, Andrei Lazar, Daniel Filipescu. Ansamblul Serioso a fost dirijat de Ciprian Teodorascu. La orga, Madalina Florescu.
\n\u00cen Sala Oglinzilor de la sediul Forumului Democrat German din Rom\u00e2nia, doi reputati interpreti de muzica de camera, soprana Bianca Luigia Manoleanu si pianistul Remus Manoleanu au oferit recitalul intitulat \u201eCanzoni italiane\u201c, cu saptesprezece piese de Bellini, Catalani, Donizetti, Leoncavallo, Giordano, Mascagni, Puccini si Verdi, un atractiv periplu prin belcanto, romantism si verism. Artista cultivata, stap\u00e2na pe stilurile care au fost reprezentate de program si pe tehnica de c\u00e2nt, Bianca Luigia Manoleanu a impresionat prin virtutile de muzicalitate, de varietate a expresiei. Rememorez acum unduirile molcome din \u201eMalinconia, ninfa gentile\u201c (Bellini), determinarea din \u201ePer piet\u00e0 bell’idol mio\u201c (Bellini), rafinamentul din \u201eMe voglio f\u00e0’na casa (Donizetti), poetica din \u201eAd una stella\u201c (Verdi). Frazele de lunga respiratie, filajele (Bellini, \u201eLa ricordanza\u201c) au fost pilde de maiestrie puse \u00een slujba restituirii artei belcanto-ului romantic \u00een planul miniaturii lirice. Remarc prezenta lui Remus Manoleanu la pianul acompaniator, un lux, at\u00e2t prin \u00eensotirea participativa a sopranei, c\u00e2t si prin evidentierea nuantata a temelor (notez aceeasi \u201eLa ricordanza\u201c).
\nSala Thalia cu scena <\/strong>
\nreamenajata<\/strong>
\nPoate v-ati \u00eentrebat de ce manifestarile festivalului s-au desfasurat fie la Casa de Cultura a Sindicatelor, fie la Teatrul Gong sau Sala Oglinzilor de la FDGR, si nu la Sala Thalia. Ei bine, minunatul auditorium de concerte a trecut printr-un proces de reabilitare, finalitate a celei mai mari investitii a Consiliului Judetean Sibiu, din anul 2013, la capitolul Cultura. Istoric vorbind, Sala Thalia, aceasta bijuterie arhitectonica cu patina medievala, construita de Martin Hochmeister \u00een 1787 chiar \u00een Turnul Gros din centura de aparare a orasului, a suferit prefaceri si renovari succesive, pentru ca \u00een 2004 sa fie data \u00een folosinta moderna, sa devina sediul Filarmonicii de Stat Sibiu. \u00cen urma unei expertize acustice realizate \u00een 2012 de Centrul de Cercetare, Proiectare si Consulting Bucuresti SRL din cadrul Universitatii de Arhitectura si Urbanism \u201eIon Mincu\u201c s-au constatat diferente \u00een calitatea auditiei \u00een sala, ca si \u00eentre sonoritatile instrumentelor, percepute at\u00e2t de orchestranti c\u00e2t si de public. Reamenajarea de catre firma BTM Transconstruct SRL Medias s-a facut pe parcursul a trei luni si a constat \u00een montarea \u00een spatiul orchestrei de panouri acustice laterale, fixe si rabatabile, precum si \u00een amplasarea \u00een fundul scenei a unor balcoane, at\u00e2t pentru cor c\u00e2t si pentru spectatori. Totul lucrat \u00een lemn. Capacitatea salii a crescut astfel de la 432 la 482 de locuri. Thalia a devenit singurul spatiu de concert din Rom\u00e2nia \u00een care publicul poate lua loc la balcon \u00een spatele instrumentistilor, asa cum se \u00eent\u00e2mpla \u2013 pastr\u00e2nd proportiile \u2013, la Filarmonica din Berlin. Inaugurarea salii proaspat reamenajate s-a facut la festivitatea de premiere a Concursului \u201eVox Artis\u201c, ce a fost urmata de concertul \u201eVocile operei\u201c \u2013 gala a laureatilor concursului si eveniment de \u00eencheiere a Festivalului International al Artei Lirice.
\nVox Artis…
\n… a devenit deja un concurs de canto traditional \u00een Rom\u00e2nia, Filarmonica de Stat din Sibiu oferindu-i cu generozitate forta organizatorica (alaturi de Agentia artistica ArtCor din Viena) si gazduirea la ultimele trei editii. Director executiv \u2013 prof. Ioan Bojin, director artistic \u2013 dr. Theodore Coresi. Juriul international a fost modern alcatuit din manageri de teatre, de festivaluri, din impresari, critici, deci din persoane care se pot implica direct \u00een promovarea valorilor identificate \u00een concurs. Iata componenta: Alain Surrans, presedinte, director general la Op\u00e9ra de Rennes si presedinte al Camerei Profesionale a Directorilor de Opera din Franta, Karel Drgac \u2013 manager general al Festivalului Opern Air \u2013 Gars am Kamp, Roberto Salvalaio \u2013 director muzical al Operei Nationale din Ulan Bator si profesor la Conservatorul din Venetia, Roberto Girolami \u2013 director artistic al Companiei Lirice din Corsica, Volker Piefke \u2013 director al Agentiei Artistice CICADA Con din Berlin, conf. univ. dr. Theodore Coresi, director al Agentiei de impresariat ArtCor Viena, profesor la Universitatea din Oradea si Operns\u00e4nger Studio Viena, Irina Bossini, solista la Bolshoi Teatr si profesor la Universitatea Pedagogica din Moscova, prof. univ. Georgeta Stoleriu de la Universitatea Nationala de Muzica din Bucuresti, precum si semnatarul acestor r\u00e2nduri, critic muzical, redactor-sef al revistei MELOS.
\nPalmaresul a consfintit nivelul calitativ ridicat al competitorilor:<\/p>\n

Premiul I \u2013 Adrian Dumitru, tenor (Rom\u00e2nia) si Yulia Yashkulova, soprana (Rusia)
\nPremiul II \u2013 Laura Chera si Madalina Barbu, soprane (Rom\u00e2nia)
\nPremiul III \u2013 Nikolay Efremov, bariton (Rusia)
\nPremiul Special oferit de Filarmonica de Stat Bacau \u2013 Ana Dimitriu, soprana (Republica Moldova)
\nPremiul Special oferit de Filarmonica de Stat Sibiu \u2013 Dmitry Ovchinnikov, bas (Rusia)
\nPremiul Special al Operns\u00e4nger Studio Viena \u2013 Iva Mrvo\u0161, mezzosoprana (Serbia), Daniel Pop, bariton (Rom\u00e2nia) si Francis Tojar, bariton (Spania)
\nPremiul Special al Revistei MELOS \u2013 Laura Chera, soprana (Rom\u00e2nia)
\nGala laureatilor concursului a fost dirijata de David Crescenzi, la pupitrul Orchestrei Filarmonicii de Stat Sibiu. \u00cen pauza, pe scena Salii Thalia, cu un cald cuv\u00e2nt introductiv rostit de directorul general Ioan Bojin, a fost lansat volumul \u201eOpera \u00een portrete\u201c de Costin Popa, \u00een prezentarea prof. univ dr. Anca S\u00eerghie.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Gala inaugurala Asa cum ne-au obisnuit \u00een ultimii ani, Filarmonica de Stat Sibiu si directorul ei general, \u00eentreprinzatorul si pasionatul maestru Ioan Bojin, au \u00eempletit desfasurarea traditionalului festival din septembrie \u2013 octombrie (aflat la editia a XII-a, fapt remarcabil si unic pentru un municipiu care nu are teatru liric) cu cea a competitiei \u201eVox Artis\u201c… Cite\u0219te mai mult »La Sibiu, Festivalul International al Artei Lirice si Concursul de Canto \u201eVox Artis\u201c<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[66],"tags":[],"class_list":["post-16930","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media"],"views":2644,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16930","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16930"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16930\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16930"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16930"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16930"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}