{"id":16914,"date":"2013-11-07T15:46:54","date_gmt":"2013-11-07T13:46:54","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=16914"},"modified":"2013-11-07T15:47:43","modified_gmt":"2013-11-07T13:47:43","slug":"camil-baciu-de-la-realism-socialist-la-science-fiction","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/camil-baciu-de-la-realism-socialist-la-science-fiction\/","title":{"rendered":"Camil Baciu: de la realism socialist la science-fiction"},"content":{"rendered":"

BACIU, Camil (1926, Galati \u2013 aprilie 2005, Paris), prozator. Numele la nastere este Camillo Kaufman. Este concitadin si prieten din copilarie cu Iordan Chimet si Gheorghe Ursu, cu care va purta o corespondenta editata \u00een Iordan Chimet, \u201eCartea prietenilor mei\u201c (vol. II, 2006). Urmeaza Liceul \u201eVasile Alecsandri\u201c din Galati si Institutul Politehnic din Bucuresti, sectia Pompe si ventilatoare. Dupa o perioada de 7 ani \u00een care activeaza ca inginer \u00eesi c\u00e2stiga existenta din scris, lucr\u00e2nd ca reporter la \u201eFlacara\u201c. Realizeaza \u00eentre 1967 si 1969, la radiodifuziunea Rom\u00e2na, emisiunea \u201eLa frontiera posibilului\u201c. \u00cen 1969 emigreaza \u00een Franta, la Lyon, unde scoate unicul numar al revistei \u201eLe Chronogonmoscopographe\u201c (1970), si apoi la Paris, unde va lucra la Renault \u00eentr-un departament de comunicare. Are initiative \u00een domeniul teatrului: pune bazele teatrului de pantomima Neutrino, la Lyon, function\u00e2nd si ca scenarist si actor, tine conferinte \u00een domeniu \u00een Israel si Belgia, scrie piesa \u201ePledoarie pentru Augustin\u201c, pusa \u00een scena de Th\u00e9\u00e2tre de l’Atelier din Paris.<\/strong> <\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

\u00cenceputurile lui Camil Baciu sunt realist-socialiste. \u00cen \u201eNu departe de castelul printesei\u201c (1956), cuprinz\u00e2nd notele de calatorie ale unui activist prin Rom\u00e2nia aflata \u00een drumul catre socialism, schitele surprind \u00een contraste deloc subtile, literal partinice, diverse ipostaze ale luptei de clasa. O atentie prioritara \u00een materie de \u00eenfierare ideologica si caracterologica li se acorda chiaburilor, inclusiv \u00een versiunea disimulata \u00een mijlocasi \u00eenstariti. Reportajele au aparut initial \u00een \u201eFlacara\u201c.
\nSuperior prin stil, ritm si poveste este romanul pentru copii \u201e\u00cempreuna cu nene Iani\u201c (1957), desi nu lipseste nici de aici tema ideologica a transformarii si optimizarii unui \u201esemete\u201c (Statiune de Masini si Tractoare) dintr-un sat izolat sub actiunea fortelor pozitive comuniste, carora li se raliaza eficient c\u00e2tiva pionieri. Personajul central este Iani, un fost marinar greco-rom\u00e2n ale carui povesti extraordinare \u00eentretin \u00een inima copilului narator nu at\u00e2t dorinta de evaziune, c\u00e2t alimentarea alegorica a aspiratiei catre valori morale \u00eenalte, comuniste. Calatoriile lui Iani \u00eesi gasesc corelativul si \u201escara t\u00e2lcuitoare\u201c \u00een calatoria copilului, \u00eempreuna cu familia lui, catre \u201esemete\u201c si \u00een lupta contra elementelor reactionare de acolo, \u00eencununata prin transformarea unei mori pe apa din instrument de exploatare \u00een instrument de iluminare, adica \u00eentr-o hidrocentrala.
\nReconvertit \u00een autor SF, Camil Baciu continua o vreme sa ram\u00e2na \u00een zona realist-socialista prin nuvelele \u201eExperienta Colombina\u201c (1960) si \u201eMet\u2026\u201c (1964), publicate \u00een Colectia \u201ePovestiri stiintifico-fantastice\u201c, si prin volumul \u201eRevolta creierilor\u201c (1962). \u201eExperienta \u00abColombina\u00bb\u201c reprezinta un manifest contra armamentului atomic. Un industrias american pretinde ca a descoperit o bomba \u201ecurata\u201c si o detoneaza pe proprietatea lui, provoc\u00e2nd contaminarea unei zone \u00eentinse, dar si reactiunea fortelor pozitive din Statele Unite, conduse de ziaristul\u00a0 Eugen Garrow. Lupta de clasa continua, \u00een acelasi decor american, \u00een \u201eRevolta creierilor\u201c, volum unificat tematic de prezenta robotilor; acestia sunt utilizati de catre exploatatori \u00eempotriva sindicatelor muncitoresti, nu eficient \u00eensa, din moment ce inteligentele artificiale iau partea celor oprimati (nu din ratiuni morale, ci \u201eobiective\u201c, algoritmul lor stiintific dict\u00e2ndu-le s\u00e3 aleaga \u201eadevarul\u201c). Doar modic superioara este culegerea \u201ePlaneta cubica\u201c (1964), cuprinz\u00e2nd miniromanul \u201eAragua,\u201c rescriere progresista a \u201eInsulei doctorului Moreau\u201c de H.G. Wells, precum si alte istorii robotice.
\n\u00censa prin \u201eMasina destinului\u201c (1966), cuprinz\u00e2nd trei nuvele \u00eentinse, literatura lui Camil Baciu face un salt de calitate. Nu at\u00e2t prin \u201eSoarele portocaliu\u201c, space opera excesiv de liric si de melodramatic pe tema singuratatii si a mortii \u00een Cosmos, si nici prin \u201eMasina destinului\u201c, poveste politista cu aspect variind \u00eentre cimilitura si farsa despre posibilitatea de a predicta matematic soarta fiecarui individ; ci prin \u201eIlarion si Hirondelle\u201c, construita prin succedarea si finalmente prin fuzionarea codurilor realist-satiric, fantastic-oniric si science-fiction. Prima parte a nuvelei \u00eenfatiseaza, memorabil, un birou de proiectanti \u00een care fiecare dormiteaza si leviteaza oniric \u00een toropirea generala, nutrind fantezii private \u00een contrast comic cu ineficienta birocratica. \u00cen urmatoarea secventa fantasticul \u00eencepe sa fisureze realitatea: ca \u00eentr-o piesa suprarealista, scene fantastice irump \u00een spatiul trivial si viceversa, p\u00e2na la confuzia totala a planurilor. \u00cen cea de a treia secventa survine explicatia science-fiction (dar cuprinz\u00e2nd si trimiteri la Don Quijote) a scenelor anterioare, pentru ca finalul deschis sa pastreze simultan potentele celor trei coduri.
\nMai apropiat de stilul din \u201eIlarion si Hirondelle\u201c dec\u00e2t de restul lucrarilor sale, romanul \u201eGradina zeilor\u201c (1968) este capodopera lui Camil Baciu si una dintre cele mai importante scrieri S.F. si fantastice ale literaturii rom\u00e2ne. \u00cen jurul unui motiv science fiction clasic, al contactului cu o civilizatie extraterestra superioara (darmantii nemuritori, reprezentati de contele D\u00e9sir\u00e9 de Droitdieu), pivoteaza un roman inspirat de suprarealismul lui Marc Chagall (la ale carui tablouri cu oameni zburatori se fac trimiteri; alt intertext se leaga de pictura lui Francisco Goya \u201eEl entierro de la sardina\u201c). Prezenta lui Droitdieu (programare onomastica ne\u00eent\u00e2mplatoare)\u00a0 ofera cartii un ax rational, chiar didactic, \u00een masura \u00een care anexeaza o morala: contele urmareste ideea nietzscheana \u2013 si deci amendabila \u00een epoca \u2013 a prelevarii unor supraoameni din masa informa a omenirii, adica un program de inginerie globala care ar duce la transformarea radicala a conceptului de om. Interesul contelui de Droitdieu se opreste, \u00eentinz\u00e2ndu-se pe mai multe decenii, asupra familiei galatene David, \u00een care distinge potentialitatile unor eroi paradigmatici din istoria omenirii (Samson, Leonardo da Vinci etc.), ce ar urma sa fie descatusate. \u00cen cele din urma, la Marea Expozitie Universala de la Paris regizata cu mari abilitati de iluzionism de catre Droitdieu, contele este \u00eenfruntat si aparent \u00eenvins de catre o multime \u00een r\u00e2ndurile careia apare si familia David. Va reaparea \u00eensa \u00een chip de baron de Richtegott, conducatorul unui lagar de exterminare din Polonia \u00een cel de al Doilea Razboi Mondial. Acolo ajung patru dintre fratii David, care, precum Jderii lui Sadoveanu, alcatuiesc o expeditie de salvare a iubitei evreice a unuia dintre ei, pierind \u2013 \u00eensa, la r\u00e2ndu-le, doar aparent \u2013 \u00eentr-un crematoriu. Ideea (\u00een descendenta, la rigoare, bogomilica) ar fi ca lupta dintre partea \u00eentunecata, fascista (dar, citita printre r\u00e2nduri, si comunista), \u00eentrupata de Droitdieu, si elementul antagonic-luminos al familiei David este eterna. Dar dincolo de aceasta componenta ideologica (rezumata ici si acolo prin lozinci precum \u201enu voi \u00eengadui nimanui sa nimiceasca omul sub pretextul transformarii lui! Omul transformat traieste \u00eentr-o lume a absurdului, \u00eentr-o lume straina, strain el lui \u00eensusi\u201c sau \u201eFeriti-va de marii reformatori, de aceia care va nimicesc idealurile pentru a va \u00eemprumuta idealurile lor!\u201c), forta romanului sta \u00een factura sa chagalliana (servita exemplar prin stilul de un lirism bine controlat al autorului), \u00een scurtcircuitarea variabila prin fantastic a universului casnic al familiei David, \u00een zonele de granita \u00een care realismul cel mai domestic face loc straniului, miraculosului, bizarului, absurdului, poeticului.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

BACIU, Camil (1926, Galati \u2013 aprilie 2005, Paris), prozator. Numele la nastere este Camillo Kaufman. Este concitadin si prieten din copilarie cu Iordan Chimet si Gheorghe Ursu, cu care va purta o corespondenta editata \u00een Iordan Chimet, \u201eCartea prietenilor mei\u201c (vol. II, 2006). Urmeaza Liceul \u201eVasile Alecsandri\u201c din Galati si Institutul Politehnic din Bucuresti, sectia… Cite\u0219te mai mult »Camil Baciu: de la realism socialist la science-fiction<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[9570,9571,9572,9568,9569,2646,9573],"class_list":["post-16914","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-cartea-prietenilor-mei","tag-masina-destinului","tag-soarele-portocaliu","tag-camil-baciu","tag-realism-socialist","tag-science-fiction","tag-space-opera"],"views":3838,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16914","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16914"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16914\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16914"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16914"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16914"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}