{"id":16870,"date":"2013-10-18T17:01:58","date_gmt":"2013-10-18T15:01:58","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=16870"},"modified":"2013-10-18T17:01:58","modified_gmt":"2013-10-18T15:01:58","slug":"nicolae-labis-cu-margareta-labis-si-urmasii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/nicolae-labis-cu-margareta-labis-si-urmasii\/","title":{"rendered":"\u201eNicolae Labis\u201c cu  Margareta Labis si urmasii"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>Adrian Alui Gheorghe, Daniel Corbu, Ioana Craciunescu, Nichita Danilov, Carmelia Leonte, Cleopatra Lorintiu, Cornelia Maria Savu, Cassian Maria Spiridon, Elena Stefoi, Lucian Vasiliu, Matei Visniec, George Vulturescu sunt numai c\u00e2tiva dintre scriitorii nostri carora ipostaza de laureati ai Concursului National de Poezie \u201eNicolae Labis\u201c de la Suceava-Malini (astazi, festival) le-a dat nu doar elan, ci si aura unei promisiuni de valoare. De aceea au fost urmariti cu un plus de interes si, sa recunoastem, cu o exigenta mai mare.<\/strong><\/em><br \/>\nCea mai longeviva competitie lirica rom\u00e2neasca (anul acesta si-a desfasurat a XLV-a editie, iar organizatorii incep deja sa se g\u00e2ndeasca la cea semicentenara) isi datoreaza succesul initial pe de o parte lipsei de concurenta, pe de alta talentelor si unui timp mai prielnic poeziei, in sensul unui respect mai mare pentru poeti si pentru creatia lor. Poate ca i-a purtat noroc si spiritul tutelar, poetul genial, cu viata fr\u00e2nta la numai 21 de ani.<br \/>\n\u201eGeniu\u201c, \u201egenial\u201c sunt atribute pe care editia scrierilor Labis lansata la \u201eNicolae Labis\u201c 2013 le afirma si le sustine cu cele peste 1300 de pagini (format academic), publicate de istoricul literar Nicolae C\u00e2rlan la Editura Lidana Suceava. Volumul, monumental, de \u201eopere cvasicomplete\u201c (lipsind in principal versurile tiparite in gazetele pionieresti) ilustreaza din plin deschiderea si inzestrarea lui Labis pentru un larg evantai literar. Cum au facut-o de altfel si editiile care l-au precedat (ingrijite si comentate de asemenea de Nicolae C\u00e2rlan) si care au adus la lumina tiparului, pe genuri (poezie, proza, dramaturgie, critica, traduceri), fondul de manuscrise de la Muzeul Bucovinei. Si, ce e mai important, arata, ca sa-l citam pe Nicolae C\u00e2rlan, ca \u201eNu are literatura rom\u00e2na un poet cu o astfel de opera la 21 de ani\u201c.<br \/>\nCei 45 de ani de existenta ai festivalului au fost marcati de atitudinea fata de Nicolae Labis, influentata nu o data de aspecte extraliterare. Sunt insa lucruri stiute. Poate mai putin cunoscute sunt consecventa organizatorilor suceveni si a surorii mai mici cu trei ani a poetului, prof. Margareta Labis, in mentinerea acestei competitii poetice, gratie unui amalgam de ratiuni si simtaminte, in care increderea in steaua lui Labis nu a c\u00e2ntarit niciodata cel mai putin. Plasat c\u00e2nd in luna nasterii \u2013 2 decembrie 1935 \u2013 si a mortii \u2013 22 decembrie 1956 \u2013, c\u00e2nd in noiembrie, c\u00e2nd in octombrie sau, ca in acest an, la sf\u00e2rsitul lui septembrie, festivalul a avut parte cel mai adesea de frig, ploaie, v\u00e2nt rece, ninsori, dar si de un soi de prezenta ind\u00e2rjita (invitati, laureati, autoritati, simpatizanti, scolari, intelectuali din partea locului) in parcul din fata casei memoriale de la Malini. Exceptia, ziua din acest an pe meleagurile natale ale poetului, cu soare, cu un aer de miere diafana si fluturi reintorsi de caldura nesperata in peisajul cu tonuri variate de verde, galben si ruginiu, dar ceresc (\u201eA dat Dumnezeu!\u201c, spunea viceprimarul comunei, Dumitru Amariei), i-a determinat pe unii dintre cei legati intr-un fel sau altul de soarta poeziei labisiene si de aceea a festivalului sa o interpreteze ca pe un semn de bun augur. Mai ales ca editia Nicolae C\u00e2rlan a scrierilor labisiene nu a fost singura lansata, ea a fost insotita si de \u201e\u00abTrudind penita\u00bb sub vraja pasarii cu clont de rubin\u201c de Ion Filipciuc, Biblioteca \u201eMiorita\u201c, C\u00e2mpulung Bucovina, 2013, si numai lentoarea tipografica a facut ca un alt volum dedicat lui Labis, apartin\u00e2nd lui Adrian Dinu Rachieru, sa nu ajunga tot acum la Suceava si Malini.<br \/>\nDe fapt, chiar daca fara soare si caldura, vremea mai favorabila dorintei de a-l reciti\/citi si a-l intelege pe Labis in contextul perioadei ivirii sale in literatura si, odata cu ea, si reaprecierea festivalului au inceput de c\u00e2tiva ani, ani in care competitia a beneficiat, caz unic in tara, de un juriu format numai din critici literari de recunoscuta calitate. De exemplu, la actuala editie, din Mircea Martin \u2013 presedinte (ca si anul trecut), Alexandru Cistelecan, Adrian Dinu Rachieru, Vasile Spiridon si Mircea A. Diaconu. Un astfel de juriu creste previzibil si valoarea morala a premiilor, laureatii, c\u00e2ti vor ram\u00e2ne ai poeziei, ai scrisului, simtindu-se incurajati, confirmati in increderea in sine si in sperante de autoritatea numelor lor.<br \/>\nNu tin minte (cel putin la multele la care am participat \u2013 sigur, nu), ca doamna profesor Margareta Labis sa fi absentat la vreuna din cele 45 de editii ale concursului, ale festivalului. Ador\u00e2ndu-si fratele, de care a legat-o si o puternica prietenie adolescentina, excelenta cititoare si recitatoare a poeziei sale, energica si convingatoare, fie ca a fost vorba de Suceava, de Malini, fie de Bucuresti, nu si-a permis nicio clipa de odihna in lupta personala pentru posteritatea lui Labis si pentru mentinerea manifestarii. Filmele TV (TVR Iasi) consacrate lui Labis de scriitorul si publicistul Grigore Ilisei, originar tot din Malini, o aduc in prim-plan cu amintiri, rostiri de versuri, dar si cu fotografii din copilarie, din cea dint\u00e2i tinerete, cu soapta lor subtila despre timpul care trece. Aparent neschimbata, Margareta Labis stie insa ca anii nu ne cruta. De aceea, ea insasi neav\u00e2nd copii, si grija de a-si aduce la editia 2013 nepotii de la sora cea mica, inginer Horia Cretu si profesor Andreea Cotitosu, de a le reinvia bucuria vacantelor petrecute la Malini si poate, inconstient, de a le oferi propriul exemplu in implicarea in festival si in cultivarea la un nivel sa spunem si extraliterar a memoriei celebrului lor unchi. De aceea si sustinerea plina de simpatie pe care i-o arata coordonatoarei manifestarii din anii din urma, Carmen Veronica Steiciuc (laureata \u201eLabis\u201c in 1991), cu toti at\u00e2tia ani de viata c\u00e2te editii insumeaza p\u00e2na acum festivalul.<br \/>\nUrmasi nu de s\u00e2nge, ci de cerneala, si unii dintre laureatii festivalului se simt implicati in mentinerea acestuia, implicit si a posteritatii poetului. Am mentionat-o pe Carmen Steiciuc, sa-i pomenim, dintre sucevenii ramasi la Suceava, si pe Roman Istrati, Victor Traian Rusu, Mircea A. Diaconu, Vlad Sibechi. Si sa nu-i uitam pe c\u00e2stigatorii din acest an, Alexandru Alina Negru (Suceava) \u2013 Marele Premiu \u201eNicolae Labis\u201e, Delia Marilena Grosu (Comisani -D\u00e2mbovita) \u2013 Premiul I, Anastasia Gavrilovici (Ipotesti \u2013 Suceava) \u2013 Premiul II, Catalina Stanislav (Sibiu) \u2013 Premiul III, Alexandru Gheras (Chisinau \u2013 R. Moldova) \u2013 Premiul oferit de familia Labis, precum si Vlad Pojoga (Sibiu), Elena Silvana Potocean (Resita \u2013 Caras-Severin), Ionela Madalina Grosu (Todiresti \u2013 Suceava) si Alexandra Rocana Lazar (Brasov) \u2013 distinsi cu premii ale unor reviste literare. Drumul lor in literatura este o necunoscuta, ca de altminteri si drumul literaturii in timpul care vine. Cititori de Labis si buni cititori de poezie sa ram\u00e2na intr-o vreme cu tot mai putini cititori, adica o zi de vara indiana in toamna spre iarna care se intrevede deja la orizont, si tot n-ar fi putin! Si tot ar fi un motiv de optimism, corabioara (\u201eFii d\u00e2rz si lupta Nicolae!\u201c) pe oceanul scepticismului generalizat.<br \/>\nInvitat la actuala editie a festivalului, Liviu Ioan Stoiciu se intreba cum ar fi aratat Labis la 78 de ani in decembrie, indemn\u00e2ndu-ne romantic sa-l privim printre gene pe Emil Brumaru la 75 de ani si sa \u201evorbim despre suflet, nu despre aspectul fizic\u201c. Intr-adevar, in epoca anticiparilor imagistice, in care putem vedea pe ecran chipul unui t\u00e2nar \u201eimbatr\u00e2nind\u201c sub ochii nostri, nimeni nu-si pune problema infatisarii lui Labis altfel dec\u00e2t la 21 de ani. Iar Cartea Labis, editata de Nicolae C\u00e2rlan, ne spune si de ce. A spus-o de altfel si Emil Brumaru: \u201eLabis? Sunt poeti care au o valoare absoluta. Ca la Banca Nationala, lingourile de aur. El e cam asa. Rezista. Rezista? Este!\u201c<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Adrian Alui Gheorghe, Daniel Corbu, Ioana Craciunescu, Nichita Danilov, Carmelia Leonte, Cleopatra Lorintiu, Cornelia Maria Savu, Cassian Maria Spiridon, Elena Stefoi, Lucian Vasiliu, Matei Visniec, George Vulturescu sunt numai c\u00e2tiva dintre scriitorii nostri carora ipostaza de laureati ai Concursului National de Poezie \u201eNicolae Labis\u201c de la Suceava-Malini (astazi, festival) le-a dat nu doar elan, ci&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/nicolae-labis-cu-margareta-labis-si-urmasii\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">\u201eNicolae Labis\u201c cu  Margareta Labis si urmasii<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[9529,5130],"class_list":["post-16870","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-margareta-labis","tag-nicolae-labis"],"views":2505,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16870","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16870"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16870\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16870"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16870"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16870"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}