{"id":16864,"date":"2013-10-18T16:57:50","date_gmt":"2013-10-18T14:57:50","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=16864"},"modified":"2026-01-23T21:08:31","modified_gmt":"2026-01-23T19:08:31","slug":"atelier-de-reparatii-universale-teodor-graur-si-ramasitele-zilei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/atelier-de-reparatii-universale-teodor-graur-si-ramasitele-zilei\/","title":{"rendered":"Atelier de reparatii universale. Teodor Graur si ramasitele zilei"},"content":{"rendered":"

Puseu neo-primitivist, arta lui Teodor Graur e o \u00eenseriere de interventii asupra obiectelor prezumat inutile. Un scaun incomplet, doua usi demontate, o noptiera rasturnata, o carcasa goala de televizor, un bibelou de sticla colorata, ciocane, pietre de polizor, lopeti de zapada. Artistul rearanjeaza si reacomodeaza ramasitele unei realitati citadine, le redirectioneaza, cu intentia de a manufactura concept si speculatie culturala din obiecte-cliseu.<\/strong> <\/em><\/p>\n

Cu ceva din \u201earte povera\u201c si cu ceva din \u201eready made\u201c, Teodor Graur a optat pentru \u201erecycling\u201c. Destul de departe de un pret-\u00e0-porter imediat si de canoanele traditionale, lucrarile lui Graur par dificil de vandut pe piata romaneasca. Asta nu-l \u00eempiedica pe artist sa creada cu tarie ca orice obiect gasit e bun pentru a fi salvat. \u00centr-un efort critic de reatribuire de clasa si de sens. Interventia asupra acestor obiecte e mai mult nostalgica decat cinica si, atunci cand nu e contradictoriu, ca \u00een cazul \u201eFotoliului-perete\u201c, demersul e ludic si asumat kitsch-izant.<\/p>\n

\"Teodor\u00a0 Teodor Graur. Art\u0103 \u015fi recycling<\/span><\/span><\/a><\/div>\n

Fotoliul re(in)staurat<\/strong>
\nDupa o serie de expozitii \u00een tara \u2013 printre care una la Muzeul National de Arta Contemporana, \u00een 2004 \u2013 si mai multe prezente la manifestari artistice internationale \u2013 cel mai frecvent \u00een Germania si Austria \u2013, Teodor Graur si-a conturat o notorietate care l-a propulsat pe piata secundara. Cel mai bun pret obtinut pentru o lucrare semnata de artist a fost \u00eenregistrat \u00eentr-o licitatie a casei Artmark, \u00een 2011. Lucrarea \u201eFotoliu-perete\u201c, estimata la 6.000-12.000 de euro, a fost adjudecata pentru 9.500 de euro, la o distanta fata de pretul de pornire destul de putin obisnuit atunci cand este vorba despre instalatii. Piesa \u00een cauza, realizata \u00een 2009, reprezenta un cadru de fotoliu din lemn pe care artistul a adaugat o tapiterie din faianta. Supus unei inedite operatii de restaurare, obiectul vechi a fost salvat prin reinstaurare. \u00cen aceeasi perioada, tot la Artmark, lucrarea \u201eCoat of arms\u201c (o carja si un bat de schi \u00eencrucisate \u2013 montaj realizat de artist \u00een 2010) a fost cumparata cu 2.500 de euro.
\nReparatie morala pentru <\/strong>epoca pestelui de sticla<\/strong>
\n\u00cen prezent, Graur este reprezentat de Galeria Nicodim, cunoscuta pentru gazduirea in Statele Unite a unor artisti precum Adrian Ghenie si Serban Savu. In sediul din Bucuresti al galeriei se desfasoara in aceasta perioada o expozitie personala Graur. Reprezentantul Nicodim Gallery, Suzana Vasilescu, considera ca, \u00een conditiile \u00een care artistul, \u00een Romania, are colectionari stabili, \u00eensa putini, miza principala este prezentarea acestuia pe piata internationala. \u00cen selectia de la Nicodim, poate fi vazut un montaj realizat din lopeti vechi pentru zapada sau o instalatie alcatuita din mai multe scaune asezate \u00een jurul unei mese rotunde. Uzate, incomplete, apartinand unor stiluri diferite de mobilier, scaunele au pe spatar inscriptii particulare de tipul \u201eCineva\u201c, \u201eThe Unknown\u201c sau \u201eNimeni\u201c. O alta piesa, un efort suprem al artistului de \u00eentoarcere la expresii artistice traditionale, este o lucrare \u00een rama. Cu urmatoarele amendamente: panza este chiar peretele din spate, iar tusa este chiar prezenta obiectelor. Asa cum sustinea Graur \u00eentr-o recenta prezentare, pictura a devenit plictisitoare. Prin urmare, tabloul este alcatuit dintr-o rama \u00een care un peste de sticla colorata (item cultural al perioadei comuniste) reprezinta elementul compozitional central. Prin provenienta heteroclita a obiectelor (spatii industriale adesea sau spatii domestice), prin perioadele lor diferite de circulatie si prin simbolistica lor proteica, montajele lui Graur creeaza o distopie. Un fara timp si fara spatiu \u00een care reparatia nu \u00eenseamna a aduce universul \u00een starea lui initiala \u00eenlatur\u00e2nd defecte aparute, ci a-i acorda compensatii. (Carmen Corbu)<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Din lista de cump\u0103r\u0103turi pentru 2013: Ion Musceleanu<\/strong><\/p>\n

\"Ion Doi pa\u015fi de licitare \u015fi 1.000 de euro pentru un Musceleanu<\/span><\/span><\/a><\/div>\n

\u201ePrimavara pe strada Pangratti\u201c, un ulei semnat de Ion Musceleanu si datat 1990, a fost adjudecat \u00een licitatia Artmark la pretul de 1.000 de euro, dupa doi pasi de licitare. Cu lucrari pregnante ca tusi si cromatica, cumparate la un pret mediu pe tablou calculat \u00een jurul valorii de 2.500 de euro, Ion Musceleanu reprezinta categoria de artisti cu o mare lichiditate pe piata de arta.<\/strong> <\/em>
\nPe tot parcursul acestui an, pe un fond de usoara scadere (-2,24 %) a cotei artistului, au fost vandute \u00een casele de licitatii bucurestene aproximativ doua tablouri \u00een fiecare luna. \u00cen total, pe piata secundara au fost tranzactionate pana acum aproape 150 de picturi semnate de artist. Cea mai buna vanzare de dinainte de 2013 a constituit-o adjudecarea la Artmark, \u00een aprilie 2012, a uleiului \u201eFemeie \u00een interior\u201c, pentru care s-au platit 6.000 de euro. Din ianuarie acest an, noul record pentru semnatura artistului este detinut de lucrarea \u201eOdihna\u201c, adjudecat cu 7.000 de euro. Indexul Pietei romanesti de Arta il crediteaza pe autor cu un randament mediu anual de peste 30%, cota imbunatatita semnificativ de o spectaculoasa cresstere (66,7%)inregistrata in 2011. (C. C.)<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 <\/p>\n

Mihai Topescu, \u00eentre Botosani si Berlin<\/strong><\/p>\n

\"Mihai Mihai \u0162opescu, cump\u0103rat la Berlin<\/span><\/span><\/a><\/div>\n

O lucrare a artistului Mihai Topescu, intitulata \u201ePortret de fata cu panglica verde\u201c, a fost achizitionata de Muzeul de sticla Hentrich din D\u00fcsseldorf. Optiunea muzeului pentru aceasta lucrare a fost motivata prin aprecierea rafinamentului executiei si a inovatiei tehnice.<\/strong> <\/em>
\nCompozitia este mai intai desenata, apoi gravata pe o foita de argint patinata, pe care sunt, ulterior, adaugate straturi succesive de sticla transparenta cu adaosuri de sticla colorata. \u201ePortret de fata cu panglica verde\u201c face parte din seria \u201eAnatomy of Glass\u201c \u2013 56 de opere, realizate \u00een aceeasi tehnica \u2013 si a fost prezentata in cadrul expozitiei \u201eMetadecorativul romanesc\u201c, organizata de ICR Berlin. In tara, Mihai Topescu figureaza in \u00eenregistrarile vanzarilor de pe piata secundara cu trei lucrari adjudecate intr-o casa de licitatii din Botosani. Potrivit site-ului tudor-art.com, cele trei lucrari au fost vandute cu sume in jurul valorii de o suta de euro si reprezentau vaze si platouri decorative. (C.C.)<\/strong><\/p><\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Puseu neo-primitivist, arta lui Teodor Graur e o \u00eenseriere de interventii asupra obiectelor prezumat inutile. Un scaun incomplet, doua usi demontate, o noptiera rasturnata, o carcasa goala de televizor, un bibelou de sticla colorata, ciocane, pietre de polizor, lopeti de zapada. Artistul rearanjeaza si reacomodeaza ramasitele unei realitati citadine, le redirectioneaza, cu intentia de a… Cite\u0219te mai mult »Atelier de reparatii universale. Teodor Graur si ramasitele zilei<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[66],"tags":[9523,9522,9524,9736,9526,9527,9525,9519,9520,9518,9521],"class_list":["post-16864","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media","tag-arte-povera","tag-ready-made","tag-recycling","tag-carmen-corbu","tag-casa-de-licitatii-artmark","tag-galeria-nicodim","tag-lucrarea-fotoliu-perete","tag-lucrari-teodor-graur","tag-preturi-teodor-graur","tag-teodor-graur","tag-teodor-graur-expozitii"],"views":2518,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16864","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16864"}],"version-history":[{"count":6,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16864\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":28486,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16864\/revisions\/28486"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16864"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16864"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16864"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}