{"id":16862,"date":"2013-10-18T16:54:54","date_gmt":"2013-10-18T14:54:54","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=16862"},"modified":"2013-10-18T16:54:54","modified_gmt":"2013-10-18T14:54:54","slug":"bayardul-de-aur-pentru-peter-calin-metzer-si-luminita-gheorghiu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/bayardul-de-aur-pentru-peter-calin-metzer-si-luminita-gheorghiu\/","title":{"rendered":"Bayardul de Aur pentru Peter Calin Metzer si Luminita Gheorghiu"},"content":{"rendered":"

Ma intrebam, inca de la inceputul Festivalului International al Filmului Francofon (Belgia, 27 septembrie \u2013 4 octombrie 2013), daca Ursul de Aur berlinez va face pereche cu Bayardul de Aur namurez. Si iata ca asa s-au si desfasurut lucrurile. Sa nu uitam ca in Walonia cinematografia rom\u00e2neasca si-a gasit mai mereu un loc de frunte in palmares. Luminita Gheorghiu, de pilda, fusese declarata cea mai buna actrita inca de pe vremea filmului lui Cristi Puiu \u201eMoartea domnului Lazarescu\u201c. Dar nu numai marea noastra actrita de cinema si de teatru, desigur \u2013 pe care, cu siguranta, multi o cunosc, recunosc\u00e2ndu-i stilul, inca din aparitiile de pe scena Teatrului Tineretului de la Piatra Neamt \u2013, a fost recompensata aici, ci si o serie de regizori de referinta. De aceasta data, \u201ePozitia copilului\u201c pare construit pe sau pentru talentul acestei extraordinare artiste. Personajul este plin de substanta, iar actrita aproape ca nu paraseste ecranul timp de doua ore. Setata pe a controla totul in jurul ei, fiecare g\u00e2nd, fiecare gest, fiecare actiune, tot ce face este numai pentru a invada existenta copilului-barbat, pentru ca barbatul-copil fusese deja neutralizat si trecut in decor. O dai afara pe usa, intra pe fereastra. Nimic nu sta in calea curiozitatii ei bolnavicioase. Nefericita pentru ca asa vrea ea, blonda sexagenara, infasurata in blanuri si plimbata in masini de lux, a fost considerata de unii comentatori drept \u201eportretul unei generatii de imbogatiti ai Rom\u00e2niei, o clasa inalta in care coruptia si traficul de influenta\u201c fac parte din familie. Aici, toate acestea par menite sa netezeasca drumul in viata al \u201ebeizadelei\u201c oscilante intre a profita la maximum de pozitia sociala si a evada dintr-un mediu sufocant care, din pacate, si-a pus deja amprenta asupra psihicului lui.
\nAltminteri, mama-Cornelia este o prezenta plata, lipsita de orice emotie, dar, sa nu uitam, putinele momente in care privirea ii straluceste si z\u00e2mbetul ii destinde fata sunt de-a dreptul diabolice: absoarbe cu nesat toate amanuntele despre viata sexuala a fiului ei oferite neasteptat de Carmen (mai mult dec\u00e2t excelenta Ilinca Goia), prietena lui Barbu (Bogdan Dumnitrache), intr-un bizar moment de sinceritate fata de soacra imposibila. Atitudinea de maxima deviere comportamentala a acestei caracatite materne este cea in care ii maseaza spatele baiatului-barbat, ranit in accidentul de el provocat. Moment relevant, prin care ar putea fi interpretat intregul film. Privirea si satisfactia ei creeaza o secventa antologica. Iti vine, pur si simplu, sa o iei tu, spectator, la fuga… Asemenea portretizari in construirea unui personaj sunt, desigur, apanajul marilor actori.
\nAlaturi de Luminita Gheorghiu contribuie la definirea pozitiei copilului si Florin Zamfirescu-tatal, si Natasa Raab-matusa, si Vlad Ivanov-martorul, si Adrian Titieni-tatal baietelului ucis pe trecerea de pietoni. Ilinca Goia 0u stralucitoare, realizeaza, cum aratam, cel mai bun rol al ei pe marele ecran. Actrita exprima, ca un pandant, cu o anumita disperare feminina, dorinta unei tinere femei de a avea un copil de la barbatul (Barbu) care-i refuza metodic o asemenea bucurie.
\nSpalarea dosarului penal al acestuia pare a fi, totusi, ultimul gest acceptat de Barbu de la parintii sai. Pentru a se salva din climatul mocirlos, se decide sa iasa din captivitate. Se desprinde din placenta materna, se rupe din p\u00e2nza de paianjen tesuta in jurul lui, se desparte si de Carmen, pentru a incepe o viata departe de acest puzzle innebunitor.
\nE de remarcat ca, de fapt, pl\u00e2nsul Corneliei din final nu este provocat de durerea celor ce trebuie sa-si ingroape baiatul de paisprezece ani. Este mai degraba imaginea de neputinta simtita in momentul c\u00e2nd realizeaza ca a pierdut controlul asupra existentei fiului ei, inteleg\u00e2nd ca l-a pierdut. Ipoteza ca va putea fi c\u00e2ndva iertata nu o multumeste. Ar putea fi prea t\u00e2rziu: \u201e… Am saizeci de ani!\u201c Si, desigur, nimic nu-l mai poate intoarce pe Barbu din drum.
\nAr fi de staruit mai mult asupra mijloacelor actoricesti de extrema finete cu care opereaza actrita premiata la Namur intr-unul dintre cele mai bune filme rom\u00e2nesti ale perioadei postdecembriste. Juriul a inteles sa acorde doua premii, filmului si interpretei rolului principal feminin, ceea ce situeaza, si sub acest aspect, \u201ePozitia copilului\u201c detasat in fruntea unui palmares pe a carui lista aflam in continuare regizori dintre cei mai buni din Franta, Elvetia, Quebec, Belgia, Algeria.
\nCrema cremelor la doua editii consecutive<\/strong>
\nIn festival, cum deja se stie, au participat inca doua lungmetraje rom\u00e2nesti: \u201eDomestic\u201c de Adrian Sitaru (competitia oficiala) si \u201eLupu\u201c de Bogdan Mustata (in sectiunea, de asemenea competitiva, destinata debuturilor in lungmetraj), alaturi de c\u00e2teva scurtmetraje incluse in diverse alte compartimente ale programului namurez. Printre acestea si \u201eO umbra de nor\u201c de Radu Jude, c\u00e2stigatorul Bayardului de Aur pentru cel mai bun film al editiei precedente (\u201eToata lumea din familia noastra\u201c), prilej cu care lui Serban Pavlu i s-a acordat Bayardul pentru cea mai buna interpretare masculina. O traditie a continuitatii si, lucru mai rar la marile festivaluri, crema cremelor unui palmares la doua editii consecutive.
\nPremiul inseamna cumularea mai multor sume, in euro, atribuite pentru drepturile de televiziune, ca si pentru distribuirea productiei respective in Belgia, dar si in alte teritorii francofone. Evenimentul trebuie considerat si in contextul promovarii filmului in perspectiva editiei de anul viitor a Oscarurilor, caci \u201ePozitia copilului\u201c reprezinta propunerea rom\u00e2neasca destinata aprecierii membrilor Academiei Americane de Film.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ma intrebam, inca de la inceputul Festivalului International al Filmului Francofon (Belgia, 27 septembrie \u2013 4 octombrie 2013), daca Ursul de Aur berlinez va face pereche cu Bayardul de Aur namurez. Si iata ca asa s-au si desfasurut lucrurile. Sa nu uitam ca in Walonia cinematografia rom\u00e2neasca si-a gasit mai mereu un loc de frunte… Cite\u0219te mai mult »Bayardul de Aur pentru Peter Calin Metzer si Luminita Gheorghiu<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[66],"tags":[8691,9517],"class_list":["post-16862","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media","tag-pozitia-copilului","tag-premii-film-romanesc"],"views":1067,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16862","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16862"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16862\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16862"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16862"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16862"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}