{"id":16834,"date":"2013-10-18T16:31:00","date_gmt":"2013-10-18T14:31:00","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=16834"},"modified":"2013-10-18T17:12:27","modified_gmt":"2013-10-18T15:12:27","slug":"manuale-comune-pentru-o-constructie-europeana","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/manuale-comune-pentru-o-constructie-europeana\/","title":{"rendered":"Manuale comune \u2013 pentru o constructie europeana"},"content":{"rendered":"<p>Recent a avut loc la Academia Rom\u00e2na, sub auspiciile Fundatiei pentru Stiinta si Arta, cel de-al doisprezecelea Seminar international \u201ePenser l&#8217;Europe\u201c. Organizat anual, particip\u00e2nd membrii Academiei Rom\u00e2ne, dar si reprezentanti ai altor Academii, printre care, \u00een primul r\u00e2nd, cele ale Institutului Frantei, alaturi de alte personalitati europene, seminarul din acest an a dezbatut problema marginalizarii stiintelor umaniste. A avut loc o dezbatere vie, uneori chiar pasionata, din care n-a lipsit nici discutarea chestiunii dezechilibrului dintre Est si Vest, dar si cea a necesitatii ajungerii la un numitor comun \u00een privinta educatiei umaniste, desfasurate inegal si, uneori, \u00een mod contradictoriu, de la o tara la alta.<br \/>\n<strong>Predarea istoriei<\/strong><br \/>\nA fost dezbatuta, \u00eentre altele, chestiunea predarii istoriei, nu doar a metodologiei predarii sale, ca si a micsorarii \u00eengrijoratoare a numarului de ore de predare, c\u00e2t mai ales cea fundamentala, a predarii diferentiate \u00een privinta continutului si a interpretarii de la o tara la alta. Consecinta acestei situatii consta \u00een formarea orizontului de cunoastere diferentiat si deseori chiar contradictoriu. Or, cum se poate ajunge la o reala unitate a Comunitatii europene daca tinerii primesc un \u00eenvatam\u00e2nt nu numai dizarmonic, ci si \u00een unele cazuri opus? \u00cen dezbatere a aparut propunerea unui manual cu un continut comun, realizat prin conlucrare si consens \u00eentre reprezentantii istoriografiei. Evident ca ar fi vorba de un continut minimal si simplificat, dar a carui transmitere ar duce la formarea unei viziuni comune. Fara \u00eendoiala ca realizarea nu ar fi simpla. Toate partile ar trebui sa accepte \u00eentocmirea \u2013 cel putin pentru o faza initiala \u2013 a unui manual relativ eliptic si din care ar lipsi aspecte asupra carora nu s-ar putea ajunge la un consens sau unde s-ar recurge la prezentarea inteligenta si scurta a unor variante neconcordante. Ar fi \u2013 este evident \u2013 o operatie delicata si de durata. De la o redactare mai eliptica, minimala, care ar \u00eentruni consensul, s-ar putea trece, ulterior, prin eforturi conjugate, la treptata \u00eembunatatire si extindere a acestui manual.<br \/>\nDe asemenea, s-a luat \u00een discutie necesitatea unui manual de istorie a literaturii europene, \u00een care sa fie cuprinse echilibrat cele mai de seama productii literare, din decursul timpului, ale tarilor din Comunitatea europeana. Fara \u00eendoiala, ar trebui sa fie cuprinse cartile de \u201enivel european\u201c, cele care la un nivel superior prezinta probleme de interes general si totodata productia literara de v\u00e2rf a fiecarei tari europene. Realitatea este ca literatura marilor natiuni s-a bucurat si se bucura de o pozitie privilegiata, \u00een timp ce operele literare ale celorlalte nu prea au \u201edreptul de cetate\u201c sau au, \u00eensa doar \u00een cazuri rare si izolate. Din nou, si \u00een aceasta privinta s-ar impune realizarea unui consens referitor la cuprins si selectie, pentru a se obtine un echilibru \u00eentre parti si a se iesi din viziuni unilaterale sau dezechilibrate \u00een favoarea unora si \u00een defavoarea celorlalti! Totul depinde, \u00een fapt, de dorinta reala de a se \u00eenfaptui aceasta opera de echilibrare si, la urma urmei, de dreptate! Daca Uniunea Europeana ar ajunge la un acord \u00een aceasta privinta, ca si \u00een cea a manualului comun de istorie generala, ar fi strabatut un pas urias \u00een spiritul \u00eentelegerii si conlucrarii. Existenta unor astfel de \u201ecarti \u00eenvatatoare\u201c \u2013 care sa satisfaca pe toti, fie si minimal, si sa asigure astfel formarea tinerilor \u00een cu totul alt spirit \u2013 ar duce la instaurarea unui climat al tuturor si fara \u00eendoiala a unei lumi mai bune.<br \/>\n<strong>Tragedia Estului<\/strong><br \/>\n\u00cen cursul dezbaterilor s-a vorbit, la un moment dat, de o alta realitate, cea a \u201etragediei Estului\u201c, ramas \u00een afara \u201emersului lumii\u201c timp de o jumatate de veac, nu prin vointa celor \u00een cauza, ci prin parasirea unei parti din Europa zonei de expansiune a uneia dintre marile puteri biruitoare \u00een cel de-al Doilea Razboi Mondial. Este vremea c\u00e2nd aceasta realitate trebuie comunicata si evidentiata. Noi, cei de \u201edincoace\u201c, ne-am tot pus cenusa \u00een cap pe drept si pe nedrept. Oricum, o responsabilitate istorica exista si, cel putin, aceasta responsabilitate impune ca \u00een viitor sa nu mai fie posibila repetarea unei atari situatii, astfel \u00eenc\u00e2t solidaritatea dintre natiuni sa nu fie doar o vorba goala, ci o realitate.<br \/>\n\u00cen orice caz, ceea ce se impune este ca intelectualitatea zonei fericite sa nu aiba viziunea falsa a consensului celor de \u201eaici\u201c pentru instaurarea unei zone a totalitarismului, iar cei de aici sa nu aiba \u00een acest context complexul unei vinovatii. Ar trebui doar sa ne g\u00e2ndim, toti cei \u201ede aici\u201c si cei \u201ede acolo\u201c, cum s-ar fi comportat cei din urma timp de o jumatate de veac daca s-ar fi aflat \u00een situatia noastra?!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Recent a avut loc la Academia Rom\u00e2na, sub auspiciile Fundatiei pentru Stiinta si Arta, cel de-al doisprezecelea Seminar international \u201ePenser l&#8217;Europe\u201c. Organizat anual, particip\u00e2nd membrii Academiei Rom\u00e2ne, dar si reprezentanti ai altor Academii, printre care, \u00een primul r\u00e2nd, cele ale Institutului Frantei, alaturi de alte personalitati europene, seminarul din acest an a dezbatut problema marginalizarii&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/manuale-comune-pentru-o-constructie-europeana\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Manuale comune \u2013 pentru o constructie europeana<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-16834","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica"],"views":1099,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16834","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16834"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16834\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16834"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16834"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16834"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}