{"id":16832,"date":"2013-10-18T16:29:23","date_gmt":"2013-10-18T14:29:23","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=16832"},"modified":"2013-10-18T16:31:18","modified_gmt":"2013-10-18T14:31:18","slug":"omul-european-dincoace-si-dincolo-de-economic","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/omul-european-dincoace-si-dincolo-de-economic\/","title":{"rendered":"Omul european \u2013 dincoace si dincolo de economic"},"content":{"rendered":"

Intitulata \u201eComment enseigner l’histoire et les litt\u00e9ratures pour former l’homme europ\u00e9en?\u201c \u2013 Cum sa predam istoria si literatura pentru a forma omul european? \u2013, a avut loc, \u00een zilele de 4 si 5 octombrie, sub cupola Academiei Rom\u00e2ne, a douasprezecea editie a seminarului international \u201ePenser l’Europe\u201c.<\/strong><\/p>\n

Puse \u00een act la initiativa trioului acad. Eugen Simion, acad. Maya Simionescu (presedinte, respectiv vicepresedinte ai Fundatiei Nationale pentru Stiinta si Arta) si Thierry de Montbrial (director fondator al \u201eInstitut Fran\u00e7ais de Relations Internationales\u201c) si beneficiind de prezenta constanta a unor intelectuali de ampla si diversa formatie, dar cu preocupari europeniste comune, ca francezii Serge Fauchereau si Gilles Bardy, spaniolul Jaime Gil Aluja, austriacul Michael Metzeltin sau grecul Evangelos Moutsopoulos, manifestarile \u201ePenser l’Europe\u201c s-au concentrat \u00een acest an asupra relatiei dintre national si european prin prisma istoriei, a literaturii si, \u00een genere, a disciplinelor umaniste.
\nCu prelegeri si\/sau interventii \u00een dezbateri, au participat, alaturi de amfitrioni si de invitatii permanenti ai acestei familii europeniste de la Bucuresti, personalitati-cheie din \u00eenvatam\u00e2ntul superior rom\u00e2nesc \u2013 rectorii universitari Mircea Dumitru si Ioan P\u00e2nzaru, actualul, respectiv fostul rector al Universitatii din Bucuresti, Ioan Aurel Pop si Andrei Marga, actualul, respectiv fostul rector al Universitatii \u201eBabes-Bolyai\u201c din Cluj (acesta din urma si fost ministru al Educatiei). De la discutii nu a lipsit veriga politica, reprezentata de fostul presedinte al Rom\u00e2niei Ion Iliescu si de fostul premier Petre Roman.
\n\u00centr-o prima sectiune trat\u00e2nd studiul stiintelor umane si anxietatile europene, istoricul sorbonard Georges-Henri Soutou a adus \u00een discutie procesul de deconstruire a istoriei Europei \u00eensesi si a disparitiei conceptului de civilizatie europeana din jargonul politic dupa Tratatul de la Maastricht, \u00een favoarea unor valori ca statul de drept si democratia. Acad. Dan Berindei a sesizat o schimbare a viziunii asupra vietii \u00een Europa vremurilor noastre, vorbind despre regresia studierii umanioarelor ca despre o \u201eizolare spirituala\u201c, privata de perspectivele evolutiei. \u00centr-o incursiune erudita \u00een istoria si istoriografia europeana si rom\u00e2neasca, istoricul iesean Alexandru Zub a identificat apoi principalele mize ale \u00eenscrierii studiului istoriei \u00een relativismul postmodern, cu remodelarea instrumentelor conceptuale si metodologice \u2013 de la Auguste Comte sau A.D. Xenopol la Jacques Le Goff si la actuala criza a capitalismului, care impune chestionarea fundamentelor dintr-o perspectiva mult complicata. Universitarul sibian Dan Popescu, specialist \u00een economie, alarmat de prezenta tot mai redusa a istoriei economiei si a economiei politice \u00een programele universitatilor cu profil economic \u00een favoarea unor discipline fara viziune istorista precum managementul sau marketingul, si-a vazut temerile confirmate de profesorul Georges-Henri Soutou, care a subliniat, \u00een ce priveste \u00eenvatam\u00e2ntul superior francez, aceeasi regretabila tendinta de dizolvare a spiritului dialectic \u00een macro sau micro-economie.
\nUn substantial excurs \u201edin interior\u201c a oferit fostul rector si ministru al Educatiei Andrei Marga \u2013 \u00eentr-o expunere \u00een care sentimentul difuz de mea culpa fata de esecul introducerii sistemului Bologna \u00een \u00eenvatam\u00e2ntul universitar rom\u00e2nesc s-a dizolvat \u00eentr-o \u00eencercare de inventariere obiectiva a erorilor care au dus, nu numai \u00een cazul rom\u00e2nesc, la pierderea \u201evalorii educative\u201c a acestui sistem pedagogic \u00een lume. Pronuntat din perspectiva propriei elucidari fata de iluziile si realitatile implementarii sistemului Bologna \u00een Rom\u00e2nia, Marga a acuzat birocratizarea si ideologizarea neoliberala a procesului de \u00eenvatam\u00e2nt, reducerea \u201eangajamentului cultural\u201c al universitatilor si \u00eenchiderea orizonturilor cunoasterii spre un futurism negativ, \u00een care personalitatea umana se contrage \u00een \u201ehuman capital\u201c. \u00cen aceeasi ordine de idei, acad. Eugen Simion a raspuns, \u00eentr-o ampla cooptare a lui Rabelais la tema conferintei bucurestene, ca \u201eStiinta fara constiinta nu e dec\u00e2t ruina sufletului\u201c \u2013 si, pe cale de consecinta, a spiritului si a culturii \u00een sens larg, urmat de observatia lui Dan Haulica dupa care universitatea nu ar trebui sa aiba o \u201efunctie\u201c, ci o \u201emisiune\u201c. Clientelismul universitar, omniprezenta englezei ca limba de predare \u00een scopul atragerii facile de studenti, precum si abandonarea pe scara larga a studierii pedagogiei \u2013 ca stiinta si arta a predatului \u2013 au fost dezaprobate, \u00een continuare, de specialistul \u00een poezia moderna Serge Fauchereau, iar lingvistul Gilles Bardy, profesor la Universitatea din Aix-en-Provence, a punctat pierderea acelei finesse universitare clasice, incrimin\u00e2nd atomizarea, izolarea si obedienta politica a sistemelor de \u00eenvatam\u00e2nt. \u00cen acelasi sens, profesorul Ioan P\u00e2nzaru a subliniat carentele unui sistem \u00een care \u201epasiunea pentru cultura\u201c e surclasata de \u201erationalismul administrativ\u201c si ale unei \u201eeconomii creative\u201c \u00een care educatia nu constituie o prioritate.
\nUn aplicat punct de vedere \u00een ce priveste soarta literaturilor nationale \u00een context european a adus prezentarea profesoarei Gis\u00e8le Vanhese, de la Universitatea din Calabria, care a vorbit despre locul literaturii rom\u00e2ne \u00een canonul literaturii europene si despre autorii rom\u00e2ni studiati cu precadere \u00een strainatate \u2013 \u00eendeosebi reprezentantii asa-numitei \u201eliteraturi migrante\u201c, \u00eencep\u00e2nd cu Panait Istrati. Un demers caruia i-a raspuns excursul universitarului sibian Andrei Terian, interesat la r\u00e2ndul sau de strategiile predarii literaturii rom\u00e2ne strainilor si de valorile omului \u201eproblematic\u201c \u00een raport cu omul \u201epolitic\u201c al momentului.
\nDezbaterile au continuat prin interventiile academicienilor Solomon Marcus si Razvan Theodorescu, familiari ai seminarului \u201ePenser l’Europe\u201c, care au chestionat (in)oportunitatea disocierii stiintei de cultura sau a culturii de civilizatie, si s-au \u00eencheiat \u00een nota de anxietate adusa de Bianca Burta-Cernat, care s-a \u00eentrebat daca si prin ce valori culturale Estul periferic ar putea capta interesul unui Occident aparent autosuficient, dar dintotdeauna admirat.
\nDaca specialistul \u00een economie Jaime Gil Aluja, reflect\u00e2nd asupra unei forma mentis a omului de azi, sau esteticianul Evangelos Moutsopoulos, trec\u00e2nd istoria europeana printr-o filozofie a istoriei, ori neurologul Jean Askenasy, propun\u00e2nd o captivanta interpretare \u2013 prin prisma dinamicii cerebrale \u2013 a posibilitatii coexistentei unei constiinte nationale si europene, au oferit fundamentele teoretice ale unei atmosfere indubitabil filo-europeniste, marcate de constiinta unei identitati europene careia, cel putin din punct de vedere cultural, nu i s-a pus la \u00eendoiala existenta, discutia nu a fost lipsita totusi de accente critice sau de scepticismul alimentat de divergenta la nivel global a intereselor economico-politice, pe de o parte, si culturale, pe de alta parte. O sinteza a acestor perspective critice a formulat E.S. Mohamend Laichoubi, ambasadorul Algeriei la Bucuresti, dupa care Europa risca sa devina mai mult un \u201emijloc\u201c dec\u00e2t un \u201eproiect\u201c. Nu e poate \u00eent\u00e2mplator ca tocmai oamenii politici prezenti la dezbatere \u2013 Ion Iliescu, Petre Roman si Andrei Marga \u2013 au vehiculat si cele mai pragmatice, mai \u201edezvrajite\u201c opinii, \u00eentr-un fel de anamneza a propriilor iluzii si solutii raportate la realitati: complexul de inferioritate rom\u00e2nesc alimentat de conditiile obiective ale istoriei, constatat de Ion Iliescu; \u201edemocratia profitului\u201c care a guvernat, \u00een opinia lui Petre Roman, tranzitia noastra, fac\u00e2nd ca Europa de Est sa capteze interesul Occidentului \u00eendeosebi ca piata de desfacere; sau esecul birocratizant al sistemului Bologna pe teren rom\u00e2nesc, analizat de Andrei Marga. Dar daca inocenta politicienilor nou-iesiti din blocul sovietic fata cu realitatile capitaliste poate fi un alibi convingator pentru unii, altii (\u00een cazul de fata, Dan Popescu) sunt de parere ca nu capitalismul \u00een genere, ci tocmai ei, oamenii politici ajunsi la conducerea Rom\u00e2niei, trebuie facuti raspunzatori de esecul tranzitiei rom\u00e2nesti.
\nSi daca Thierry de Montbrial lansa conceptul de interculturalitate, iar Serge Fauchereau, ideea relativitatii conceptelor de cultura mare sau cultura mica, asa-zisele culturi dominante fiind macinate de autosuficienta si de ignoranta fata de culturile asa-zise minore, \u00een concluziile dezbaterilor, Eugen Simion a insistat asupra caracterului real al discrepantei de receptare dintre marile si micile culturi, depl\u00e2ng\u00e2nd lipsa de ecou a literaturii noastre \u00een strainatate si neglijarea unor mari poeti rom\u00e2ni care ar putea trece cu succes din patrimoniul national \u00een cel european.
\nPolemic si deseori sceptic \u00een privinta mijloacelor, dar loial proiectului european \u00een sine, seminarul international \u201ePenser l’Europe\u201c a adus \u00een actualitatea rom\u00e2neasca un stil al civilitatii si al curtoaziei discursului care si-a format o consistenta traditie bucuresteana.<\/p>\n

 <\/p>\n

Pe 3 octombrie 2013, academicianul Maya Simionescu a primit prestigioasa distinctie de Cavaler al Ordinului Legiunii de Onoare, ce i-a fost \u00eenm\u00e2nata de ambasadorul francez Philippe Gustin, \u00een cadrul unei ceremonii organizate la Ambasada Frantei din Bucuresti. Maya Simionescu este director al Institutului de Biologie si Patologie Celulara \u201eNicolae Simionescu\u201c, institutie membra a UNESCO Molecular Cell Biology Network, presedinte al sectiei de Stiinte biologice a Academiei Rom\u00e2ne, doctor honoris causa al mai multor universitati din tara, consultant al mai multor institutii si organisme internationale de specialitate, membru \u00een comitete editoriale internationale si autoare a sute de articole stiintifice aparute \u00een reviste nationale si internationale de renume. S-a specializat la Rockefeller University si la Yale University, alaturi de profesorul George Emil Palade, primul premiat cu Nobel de origine rom\u00e2na, si a tinut cursuri la universitatile Yale, Columbia (SUA) si McGill (Canada).
\n\u00cen alocutiunea rostita cu acest prilej la Ambasada Frantei, Maya Simionescu a afirmat ca distinctia primita trebuie privita ca un omagiu adus cercetatorilor din Institutul \u201eNicolae Simionescu\u201c si cercetarii rom\u00e2nesti \u00een ansamblu.<\/p><\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Intitulata \u201eComment enseigner l’histoire et les litt\u00e9ratures pour former l’homme europ\u00e9en?\u201c \u2013 Cum sa predam istoria si literatura pentru a forma omul european? \u2013, a avut loc, \u00een zilele de 4 si 5 octombrie, sub cupola Academiei Rom\u00e2ne, a douasprezecea editie a seminarului international \u201ePenser l’Europe\u201c. Puse \u00een act la initiativa trioului acad. Eugen Simion,… Cite\u0219te mai mult »Omul european \u2013 dincoace si dincolo de economic<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[9484,9482,1999,8985,9481,9483],"class_list":["post-16832","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-human-capital","tag-penser-leurope","tag-andrei-marga","tag-ioan-aurel-pop","tag-maya-simionescu","tag-sistemului-bologna-in-romania"],"views":1837,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16832","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16832"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16832\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16832"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16832"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16832"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}