{"id":16739,"date":"2013-10-03T13:42:29","date_gmt":"2013-10-03T11:42:29","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=16739"},"modified":"2013-10-03T13:42:29","modified_gmt":"2013-10-03T11:42:29","slug":"imperiul-lianelor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/imperiul-lianelor\/","title":{"rendered":"Imperiul lianelor"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>Stefan Manasia, <em>Bonobo sau cucerirea spatiului<\/em>, Editura Charmides, Bistrita, 78 p.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Destul de slab s-a aratat 2013 \u00een ceea ce priveste poezia. Daca nu neaparat calitativ, cantitativ volumele de poezie au \u00eent\u00e2rziat sa mai apara \u00een maniera deja bine conturata a ultimilor c\u00e2tiva ani. \u00censa, dupa cum poate fi observat, poezia \u201efacuta de douamiisti\u201c si-a orchestrat parca aparitiile \u00een ultimii doi ani: daca, \u00een stop-cadru, 2012 a fost anul lui Radu Vancu, Dan Sociu si Vlad Moldovan (ultimul fiind, cronologic, cu un picior \u00een ograda douamiista si celalalt \u00eentr-o noua paradigma poetica \u2013 care nu are \u00eenca suficienti autori reprezentativi), 2013 \u00eei aduce \u00een prim-plan pe Claudiu Komartin, Stefan Manasia si Andrei D\u00f3sa (omologul lui Vlad Moldovan din aceasta triada). Si, desi aceste \u00eencadrari \u2013 am mai spus-o \u2013 sunt incomplete tocmai datorita fragilitatii esantionarii \u00een sine (am scos din discutie multe carti importante ale perioadei), din aceste \u00eendosarieri reies c\u00e2teva note comune, independente de proiectele individuale ale autorilor: daca 2012 a fost \u2013 \u00een mare parte \u2013 anul autenticist (experimentalism biografic), 2013 devine cu pasi repezi anul vizionarismului. Si, cu toate ca aceste categorii nu se exclud reciproc, notele majore (firele rosii) ale poeticilor \u00een acest asolament bienal sunt evidente. Radu Vancu scrie un volum biografic al traumei si regenerarii, iar Dan Sociu face un bilant taios al experientei. \u00cen 2013, apocalipsa lui Claudiu Komartin (\u201ePoem pentru cei din urma\u201c) si cea a lui Manasia (\u201eBonobo sau cucerirea spatiului\u201c) propun o reevaluare a formulei \u2013 stilistice si tematice \u2013 pe care cel din urma a \u00eemproprietarit-o, formula lasata \u00een urma de noile trend-uri.<br \/>\n<strong>Anarhism livresc<\/strong><br \/>\nStefan Manasia dispune \u2013 si \u00een noul volum se vede cu ochiul liber \u2013 de o capacitate enorma de a experimenta. De altfel, poetul este cunoscut \u00eenca de la \u201eAmazon\u201c ca un \u00eempatimit al stilisticii glam. Poezia luxurianta, baroca, domolita si \u00eemprospatata de o estetica a onestitatii discursului definesc, acum la al patrulea volum, anarhismul livresc al autorului. Si, cum proiectele sale literare au fost mereu pretentioase (mizele au urcat de la un volum la altul \u00een conquesta noului himerism), ultimul volum merge p\u00e2na la teoriile involutiei post-apocaliptice (esentializarile civilizatiei). Singurul precedent al ultimilor ani vin chiar din rap-ul rom\u00e2nesc: albumele \u201eImperiul lianelor\u201c si \u201eAmenintarea maimutei\u201c ale celor de la Specii, \u00een colaborare cu Kazi Ploae (aceeasi tematica a post-umanului, a androidizarii, a revenirii la structura tribala, a dezumanizarii). \u201eMotocicleta de lemn\u201c, volumul din 2011 al poetului, anunta \u00een mare masura aceasta carte-eveniment (pentru ca este unul din putinele proiecte \u201eRhysling Awards\u201c rom\u00e2nesti valide), unde mereu versurile lui Manasia au fost \u00eembibate de nostalgia post-industriala, de vizionarismul stiintific si de problemele politico-sociale. Mahalaua dezolanta pasoliniana, universul junky, distrugerea oicumenei si \u201eruleta Discovery\u201c au aglomerat dintotdeauna poemele autorului. \u00censa, spre deosebire de majoritatea autorilor tineri, v\u00e2na expansiva a fost mereu bine temperata de siguranta referintelor livresti. Astfel, \u201eetica grunge\u201c devine aici un spectacol al melancoliei: \u201eMusonul a-nghitit scuterul\/ reclamele Coke\/ BMW-urile\/ conduse de masculii triadei\/\/ Si ei nu stiu\/ ca-n inima Taipeiului sta el\/ baiatul taiwanez\/ l\u00e2nga iubita lui\/ cu cod de bare pe tricoul roz. Am cunoscut dragostea\/ totul despre adevarata dragoste:\/ cele mai multe trupuri se aliaza\/ din spaima si resemnare (&#8230;) 4. Cealalta, de nici 20, skinny\/ &amp; toxicomana, danseaza\/ prin cluburi p\u00e2na dezgustul o trage\/ de par si o t\u00e2raste catre zapezile\/ din Hokaido. Liniste.\/ Introspectie superficiala. Bulgari.\/ Iarna din ce \u00een ce mai electrica\u201c.<br \/>\nExpresionismul nu lipseste din structura poetica a lui Manasia. De la \u201egraffiti-ul de s\u00e2nge\u201c din \u201eEtica grunge\u201c la \u201eca bisturiul peste abdomen\/ dunga lasata\/ de WIZZAIR\/ pe cer\u201c, secventele dure sunt o constanta \u00een lirica acestuia. De fapt, poetul plaseaza secvential c\u00e2te un memento din volumele anterioare: parodiat, accentuat sau ca o amenintare permanenta: \u201eAm cazut din Paradis ca sa inventam laserul si pasta de dinti. V-urile deasupra Londrei. Penicilina\u201c. \u00centr-un fel ciudat, secvential, calmul lui Montale se \u00eent\u00e2lneste cu violenta animata specifica futuristilor, ceea ce transforma \u00eenceputul volumului \u00eentr-un prolog puternic, secventele schematice fiind potentate de un meta-motiv \u2013 re\u00eentoarcerea \u00een Ostroveni \u00een ceea ce va fi o adevarata criza apocaliptica: \u201eRatacesc printre blocurile Ostroveniului,\/ proaspete, colorate,\/ vazute prin retina copilariei. Dar parul meu\/ e lung si rarit,\/ chipul brazdat de trecerea vremii\u201c. Urmeaza apoi poemele \u201eVis de maimuta\u201c si bridge-poems care introduc (atentie, fara o pretentie de prim-plan!) cititorii \u00een atmosfera intergalactica (\u201eUnul din tribul meu se visase\/ toata viata mongol, mecanicii tineri\/ teoretizau \u00eensa vegetarianismul,\/ suprematia culturii bonobo\u201c). Toate aceste cadre de cinema \u2013 roboscopie, unghi olandez si halografie \u2013 au un rost \u00een setarea conventiei spatiale: totul se \u00eent\u00e2mpla (si aici proiectul este cu adevarat \u00eendraznet) \u00eentr-o lume lipsita de topocronie concreta (rar ni se dau c\u00e2teva indicatii, \u00eentr-o ambiguitate accentuata a cadrului \u2013 \u00eentre Faget si noile cuceriri spatiale). Ceea ce este important \u00een poezia SF din \u201eBonobo\u201c este felul \u00een care acest truc vizionar declanseaza ca motiv fals nostalgia, depresia, melancolia. Volumul lui Stefan Manasia este construit sa plaseze lumea \u00eentr-o stagiune post-apocaliptica doar pentru a ni se arata ca emotiile umane lucreaza \u00een aceleasi registre, potentate doar de climatul exotic al imaginarului: \u201eCuleg lam\u00e2i si grepfruit de pe rafturi\/ \u00een supermarket.\/ Patronul si v\u00e2nzatorii lipsesc \u2013\/ razia militiilor afro-n cartierele coreene.\/ Singur \u00een hangarul fluorescent,\/ citricele-s ultimele alimente ramase,\/ las c\u00e2teva si celorlalti. Locuiesc \u00eentr-o vila\/ unde \u00eensereaza deja, ma grabesc. Pe drum,\/ recuperez fetele de pe terenul de fotbal\/ al vechiului club. Gazonul marunt,\/ dunele peste care portarul plonja\u201c, \u201eIubita ramasese \u00een casa de pe plaja, coplesita de treburi. \u00centindea rufele \u00een asteptarea mea. O mila nesf\u00e2rsita aproape m-a facut sa vomit: supravietuiseram singuri \u00een desertul atomic. (&#8230;) Atunci iubita s-a napustit \u00een camera, stap\u00e2nita de o dragoste inutila. Pentru ca eu aveam sa evadez prin usa ce da \u00een gradina, t\u00e2r\u00e2ndu-ma prin santul secat, \u00eenfundat de cochilii sfarmate si piei de sop\u00e2rla\u201c.<br \/>\n<strong>Cotidian vintage<\/strong><br \/>\nCiclul care urmeaza, \u201eZmeie pe cer\u201c, este partea cu adevarat puternica a volumului. Aici, dupa ce reperele culturale au fost selectate atent si \u00eembinate \u00een peisajul pe r\u00e2nd desertic, atomic si al noii vegetatii, sunt evocate momente ale unei realitati concrete si palpabile. Voi cita, \u00een continuare, c\u00e2teva versuri din cele mai bune poeme ale volumului (\u201eDaniela\u201c si \u201eZmeie pe cer\u201c): \u201eEsti doar un nume pictat pe o cruce de lemn,\/ Daniela, sau, daca-l consideri numai\/ pe Iisus baiat bun, nu mai esti nici macar\/ at\u00e2t. Ascultai Ticket to Ride, atunci, \u00eentre rafturile\/\/ cu Royal Canin si detergenti, la BILLA; tineai ritmul\/ bat\u00e2nd din mocasini, fredon\u00e2nd din buzele\/ senzuale (insesizabila semipareza): \u00eeti placea\/ vocea needucata, dura, so childish a lui John,\/\/ nu felul cum se alinta Paul. Admirai,\/ sunt sigur, filipicele lui Lennon, opiniile\/ \u2013 ferme si minunate \u2013 despre Christos si apostoli,\/ nonviolenta, fericire si bunatate, despre iubire\/\/ si Vietnam si CIA si USA. \u00cen cabinetul tau, Daniela,\/ n-am vazut nici o icoana si asta mi s-a parut\/ emotionant. (&#8230;) Asistentele te-au parasit\/\/ primele: cinice. Trupuri Calde sub halatele reci.\/ Moartea le demoralizeaza p\u00e2na si pe ele. Babele\/ pe care at\u00e2t le iubeai, \u00eentr-un fel de\/ maternitate perversa,\/ s-au mutat la alti medici de familie,\/ ocolindu-te c\u00e2nd treceai (&#8230;) Luni de zile urmez\/\/ tratamentul si tin hepatomegalia sub control.\/ Luni de zile \u00eemi mutilez ficatul, ajutat de corbii\/ nevazuti ai depresiei, dezgustului,\/ \u00eendelung terfelitei stime de sine\u201c. Aici, dupa ce am fost martorii unui tur de forta \u00een ceea ce priveste corinticul poetic (complexitate, bogatia imaginarului, intercalarea planurilor, referinte \u00eencifrate si trimiteri culturale), tonul grav, impozant prin materialul ontologic trece \u00een fata experimentului textual. Dispare maniera exuberanta si opulenta a liricii, \u00eensa este pastrat primatul epitetului. Rezulta astfel explozii senzoriale (poezia palpabilului, a voluptatii) care \u00eensotesc adevarate elegii: \u201eZmeiele rulate la brat,\/ p\u00e2na la vagauna. Si aici,\/ inima mi se face si azi&#8230;\/ Fiindca,-n timp ce zdrentele alea danseaza,\/ purtate de curenti,\/ nunta pestisorilor aurii,\/ fara sa li se-ncurce sforile si sa se ciocneasca,\/ ea \u00eenchide ochii. Paru-i freamata liber\u201c, \u201eToate astea ajung la mine filtrate prin frunzisul rarit.\/ Duhoarea orezului neverosimil de alb, amestecata\/ cu damf de pruna, ma face sa vomit,\/ la radacina pomului, \u00een timp ce m\u00e2na atinge,\/ pe scoarta rugoasa,\/ rasina: Aicea a fost ciot,\/ am zis, si-am cerut iarasi sticla, vr\u00e2nd sa-mi fac rau,\/ sa-i seman baiatului abandonat la antipozi\u201c.<br \/>\nIzolarile eului chiar \u00een mijlocul discursului (aerul elegiac al poeziei mediteraneene), elementele unui cotidian vintage dar autentic (blugii, \u201eThe Beatles\u201c), revolta latenta care deseori explodeaza \u00een versuri profetice, duritatea secventiala a c\u00e2ntecelor GRUNGE, toate contribuie major \u00een poezia lui Manasia care, \u00een volumul \u201eBonobo\u201c arata ca unul din cei mai consecventi poeti ai generatiei sale. Voracitatea culturala si, \u00een acelas timp autismul poetic dar\u00e2ma mitul general al livrescului \u2013 automat \u2013 artificial. De altfel, nu \u00eemi imaginez ce alt reprezentant al poeziei \u2013 asa-zis \u2013 tinere s-ar fi putut angaja \u00eentr-un astfel de proiect pretentios. Dezinteresat \u2013 se pare \u2013 de a se reinventa, el lucreaza meticulos si profesionist \u00eentr-un registru care, \u00een poezia ultimului deceniu, ar trebui sa-i poarte numele.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Stefan Manasia, Bonobo sau cucerirea spatiului, Editura Charmides, Bistrita, 78 p. &nbsp; Destul de slab s-a aratat 2013 \u00een ceea ce priveste poezia. Daca nu neaparat calitativ, cantitativ volumele de poezie au \u00eent\u00e2rziat sa mai apara \u00een maniera deja bine conturata a ultimilor c\u00e2tiva ani. \u00censa, dupa cum poate fi observat, poezia \u201efacuta de douamiisti\u201c&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/imperiul-lianelor\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Imperiul lianelor<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[9419,6437],"class_list":["post-16739","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-bonobo-sau-cucerirea-spatiului","tag-stefan-manasia"],"views":2442,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16739","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16739"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16739\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16739"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16739"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16739"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}