{"id":16725,"date":"2013-10-03T13:27:17","date_gmt":"2013-10-03T11:27:17","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=16725"},"modified":"2013-10-03T13:27:17","modified_gmt":"2013-10-03T11:27:17","slug":"putem-sa-ne-dam-in-stamba-suntem-europeni","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/putem-sa-ne-dam-in-stamba-suntem-europeni\/","title":{"rendered":"Putem sa ne dam in stamba! Suntem europeni!"},"content":{"rendered":"

\u00cen Atena e \u00eenca plina vara la sf\u00e2rsit de septembrie. Asa ca stam seara cu niste prieteni pe o terasa. Unul dintre ei ne povesteste. Era prin 2000. Avusese un mare necaz, \u00eesi pierduse tatal. \u00cenmorm\u00e2ntarea \u00eel costase peste asteptari. Familia \u00eei era \u00eengreunata de datorii. Asa ca s-a hotar\u00e2t sa plece sa munceasca niste luni \u00een strainatate, sa-i poata ajuta pe-ai lui. S-a dus \u00een Italia. A calatorit cu trenul. A cobor\u00e2t la gara din Roma. \u00cen tara \u00eesi lasase serviciul, la un cabinet medical. \u00cesi lasase apartamentul la care mai avea de platit rate. \u00cesi lasase masina \u00eentr-un garaj.<\/strong><\/em>
\nLa Roma, abia iesit din gara, a dat peste conationali. Stateau \u00eensirati de-a lungul unui zid. \u00cen jurul lor erau numai sticle de bere. I-a descoperit, fiindca unul dintre ei i-a cerut o tigara. \u00cen timp ce-si astepta pomana, un altul l-a strigat din spate. Vorbeau rom\u00e2neste. Omul nostru le-a spus ca vine si el din Rom\u00e2nia. Au napadit pe el. Foarte bine, au spus, da \u00eencoace geamantanele, te ducem noi imediat unde trebuie, mai sunt c\u00e2teva locuri de dormit la cimitirul de masini.
\nNu si-a dat geamantanele. Le-a dat \u00een schimb tot pachetul de tigari. Le-a multumit. si a luat primul tren. Sa se \u00eentoarca la el \u00een Iasi.
\nNu avea nici un chef sa doarma printre boschetari, la cimitirul de masini.<\/p>\n

Povestea st\u00e2rneste un haz nebun. Omul are talent de scena. Arata cu m\u00e2inile cum se repezeau aia la geamantane. Are mimica, atunci c\u00e2nd ne spune cu c\u00e2ta jovialitate i se propunea un loc de dormit.
\nR\u00e2dem si r\u00e2dem. \u00cel mai punem sa ne faca o data toata sceneta. O face. Fiindca\u2026 la fel ca si noi, se afla si el acum de mai bine de un deceniu \u00een emigratie. A trecut, adica, de prima ei faza.
\nMai grea, mai usoara, prima faza a emigrarii este declasarea. Nu cred ca ma pot\u00a0 contrazice nici cei care, mai devreme sau mai t\u00e2rziu, au ajuns \u00een strainatate \u00een posturi importante, bine platite, oameni cuprinsi. Si ei, daca vor fi cinstiti, vor trebui sa recunoasca adevarul, ca prima faza a emigratiei te declaseaza. Desigur ca declasearea aceasta este de nivele diferite, \u00een functie de om. Nu ajungi neaparat printre boschetari. Dar ajungi cu geamantanul \u00een m\u00e2na la un birou de plasare unde studiile \u00eeti sunt sau nu-ti sunt recunoscute. La masa unor cunoscuti, care te \u00eentreaba \u00een fiecare zi daca ti-ai gasit de lucru sau nu. La cheremul unui patron, care te plateste c\u00e2nd vrea el si cu c\u00e2t vrea el, fiindca esti strain.
\nPleci din tara ta de la o anumita stare de certitudine. \u00cencep\u00e2nd chiar si prin simplul fapt ca esti pe un teritoriu care, de secole, se presupune ca este al tau. si pleci dintr-un popor care, tot asa, de secole, se presupune ca\u00a0 este al tau. Cu oameni cu care, cel putin \u00een scripte, \u00een actul de nastere unde este specificata tara, esti la fel. Rom\u00e2n. \u00centr-o tara \u00een care rom\u00e2nii sunt majoritari.<\/p>\n

Profesorul Lucian Boia spune la un moment dat \u00eentr-o carte ca lumea de m\u00e2ine va fi a minoritarilor. El sustine foarte \u00eentemeiat ca doar cadrul geografic mai ram\u00e2ne fix. Spectacolul uman este \u00een schimbare. Lumea va fi formata din grupuri minoritare, fixate mai mult sau mai putin \u00eentr-un cadru geografic fix.
\nCei multi, care traim \u00een emigratie, ar trebui la o asemenea afirmatie sa ciulim urechile. Lumea va fi a noastra. A celor plecati din Rom\u00e2nia si de prin multe alte parti ale lumii. Si\u2026 a celor care se vor aseza, comunitati mari, \u00een Rom\u00e2nia. Sau prin alte parti ale lumii.
\n\u00cemi place formularea directa si curajoasa a profesorului Boia. Cadrul geografic ram\u00e2ne fix\u2026 As avea nevoie totusi de un raspuns la o \u00eentrebare. Dar banul, domnule profesor? Cu banii ce-o sa se \u00eent\u00e2mple oare, \u00een viitorul din punct de vedere financiar at\u00e2t de imprevizibil? Fiindca nu pe cadrul geografic sunt suparati oamenii, c\u00e2nd \u00eesi iau lumea \u00een cap. Ci pe falsa apartenenta la o formatiune statal\u00e3 asa-zis unitara \u2013 Uniunea Europeana \u2013 \u00een care aceeasi munca este platita \u00eentr-un loc cu o suta si \u00een altul cu o mie. Fapt care face ca o parte a Europei, cei cu salarii mici, s-o porneasca spre Vest. Si\u2026 cei care \u00eesi urmaresc c\u00e2stigul sa-si mute \u00eentreprinderile \u00een Est, pentru a plati salarii mai mici.
\nNu am auzit niciodata ca vreunul dintre reprezentantii din aceasta a doua categorie, a firmelor occidentale care se deplaseaza spre Est, sa nimereasca printre boschetari si sa doarma \u00eentr-un loc \u00eenca disponibil, la vreun cimitir de masini. Fiindca viata m-a obligat la multe meserii p\u00e2na sa-mi gasesc locul, am lucrat o perioada scurta si pentru asemenea firme. I-am vazut de aproape. Am vazut cum sunt primiti ca niste regi, multi dintre ei fiind \u00een realitate niste terchea-berchea, maestri ai falimentelor prin tarile lor. Am vazut cum li se faceau temenele, cum erau ghiftuiti si cadorisiti, cum dormeau \u00een cele mai scumpe hoteluri si li se ofereau pe mai nimic cele mai frumoase femei.
\nOare c\u00e2ti ani de acum \u00eencolo vom mai avea \u00een aceasta Europa unita doua feluri at\u00e2t de distincte de \u201eminoritari\u201c?<\/p>\n

Ceea ce mi se pare \u00eensa si mai de ne\u00eenteles este pozitia minoritarilor fata de minoritari. si fiindca prin apartenenta cunosc mai bine minoritatea rom\u00e2neasca din c\u00e2teva tari, ceea ce ma tulbura este felul \u00een care rom\u00e2nii se considera peste tot mai \u201eminoritari\u201c dec\u00e2t minoritarii. Sunt ei adica straini, dar nu ca altii. Ei sunt mai de soi. Lumea \u00een care au nimerit are mai multe obligatii fata de ei dec\u00e2t fata de alte popoare. Sa zicem fata de africani sau de asiatici.
\nBoschetarii nostri sa nu auda de africani! Ce, el e negru? El e european. Faptul ca p\u00e2na si \u00een cele mai oficiale documente Europa a ajuns sa recunoasca ca si-a \u00eentemeiat bunastarea pe bogatiile aduse din colonii, pe el nu-l intereseaza. Faptul ca economia asiatica merge de sf\u00e2r\u00e2ie, pe c\u00e2nd a noastra at\u00e2rna de Fondul Monetar International, nici at\u00e2t. El e european, el n-o fi un te miri cine.
\nTrebuie sa recunosc ca parca la nici un alt popor nu am \u00eent\u00e2lnit \u00een emigratie o asemenea aroganta. Care, din nefericire, se extinde pe o scara sociala extrem de larga. De la opinca p\u00e2na la vladica. Toti ai nostri se considera mai cu mot. Africanii dau prin tarile de emigratie ale Europei ministri (nu numai unul, \u00een Italia, dar, uite, unde nu te-ai fi asteptat, si Germania are un parlamentar din Senegal!). Guvernul olandez \u00eesi cere scuze public fata de indonezieni pentru secolele de colonialism. Rom\u00e2nii nostri, \u00een Olanda, nu se lasa, Doamne fereste, comparati cu \u201eaia cu ochii c\u00e2rpiti\u201c. Desi banii olandezi la care tragem nadejde nu vin, \u00een mod sigur, numai din lalele. \u00cen Grecia, am ajuns sa se faca anunturi publice, spre exemplu, la \u00eenchirierea unui apartament: \u201enu primim oameni de culoare\u201c. Faptul ca si conationalului nostru i se tr\u00e2nteste usa \u00een nas, ne scoate din t\u00e2t\u00e2ni. Si, vreau sa spun ca pe buna dreptate. Orice forma de nationalism este o oroare. Si \u00een Grecia se \u00eent\u00e2mpla lucruri de-o gravitate care nu \u00eencape-n cuvinte. Numai ca niciodata el, conationalul nostru, nu se va solidariza cu cel slab, pentru ca \u00eempreuna sa mute roata lumii din loc. Noi ne-am facut un principiu din a ne aciuia pe l\u00e2na cel puternic. Si \u00een istorie, nu o data, am pierdut din pricina acestei forme de oportunism pagubos.
\nUn proverb arab spune ca e mai bine sa fii coada de leu, dec\u00e2t cap de gaina. De la bunici stiu un alt proverb: capra e r\u00e2ioasa, dar cu coada sus.
\nNoi, deci, \u00een emigratie, ne putem da \u00een stamba. Noi suntem europeni.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen Atena e \u00eenca plina vara la sf\u00e2rsit de septembrie. Asa ca stam seara cu niste prieteni pe o terasa. Unul dintre ei ne povesteste. Era prin 2000. Avusese un mare necaz, \u00eesi pierduse tatal. \u00cenmorm\u00e2ntarea \u00eel costase peste asteptari. Familia \u00eei era \u00eengreunata de datorii. Asa ca s-a hotar\u00e2t sa plece sa munceasca niste… Cite\u0219te mai mult »Putem sa ne dam in stamba! Suntem europeni!<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[2386,7031],"class_list":["post-16725","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-emigranti-romani","tag-romani-in-europa"],"views":1047,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16725","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16725"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16725\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16725"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16725"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16725"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}