In plin bulevard cu circulatie dementa, la intrarea blocului unde functioneaza o sala de fitness, pe bordura unei ferestre acoperite de fotografia in marime naturala a unei femei sumar imbracate, doarme un t\u00e2nar invelit cu o patura jegoasa. Peste drum, unde se inalta cladirea oribila de sticla verzulie a uneia dintre marile banci ale lumii, un barbat intre doua v\u00e2rste scormoneste intr-o pubela, aduna intre degete c\u00e2teva pachete cu resturi de m\u00e2ncare, lasa sa cada ce-a ales intr-o plasa, pastreaza resturile, isi mai afunda o data m\u00e2na in pubela si scoate c\u00e2teva chistoace de tigari. Arunca resturile de gunoi in pubela, isi lipeste de buze un chistoc, il aprinde si porneste fara graba spre urmatoarea pubela din fata unui hotel de patru stele. La coltul strazii, in apropierea unei patiserii, asezata pe un scaunel, o batr\u00e2na imbracata in negru rontaie covrigul pe care un batr\u00e2n cu malarie i l-a lasat in poala. L\u00e2nga intrarea unui restaurant, pe trotuar, o tiganca sta pe un pres, rezemata de perete, si leagana in brate un prunc caruia ii curg mucii. La gura metroului, un batr\u00e2n cu m\u00e2na intinsa tremura din crestet p\u00e2na in talpi si b\u00e2iguie o litanie. La capatul scarilor, ghemuita pe o treapta, o batr\u00e2na priveste tacuta calatorii. Intr-un autobuz, un t\u00e2nar descult cerseste recit\u00e2nd \u201eLuceafarul\u201c.
\nPe oriunde ai trece prin Bucuresti, imposibil sa nu-ti iasa in cale, sa nu-ti sara in ochi, sa nu faci brutal si neputincios fata mizeriei, decrepitudinii fizice, suferintei, umilintei, disperarii, rusinii de a ajunge la mila altora, a zeci, sute, mii de fiinte de toate v\u00e2rstele. O realitate at\u00e2t de prezenta, at\u00e2t de pregnanta, at\u00e2t de familiara si at\u00e2t de imuabila ca multi dintre trecatori par sa fi incetat s-o mai vada, par sa nu-i mai tulbure, sa nu-i mai interpeleze in niciun fel. Ca si cum n-ar mai exista. Ca si cum ar fi fost stearsa de pe retina, impinsa definitiv in uitare, golita de orice ecou in suflet. Indiferenta, nepasare, egoism, dispret, sc\u00e2rba pentru cei care au esuat, pentru saracii inca suportati pe strazi, se poate bineinteles trai si asa. De fapt, din ce in ce mai multi traiesc asa. Ar fi, pretind corifeii si profitorii ordinei stabilite in urma cu douazeci si trei de ani si vajnic aparate de atunci de profesionisti cu sau fara masca, valorile supreme in aceasta noua societate rom\u00e2neasca a injustitiilor flagrante, a hotiilor legiferate si a amoralitatii camuflate sub discursurile lenifiante despre libertate, capitalism, democratie si toleranta.
\nRealitatile cumplite, dramatice ale Rom\u00e2niei (pauperizarea generala, privatizarea sanatatii, decaderea invatam\u00e2ntului, violenta, degringolada morala…) indigneaza rar si cel mai adesea pentru scurt timp si din v\u00e2rful buzelor, au devenit un fel de distractie trista care nu d\u00e3 dureri de cap, nu duce la crize de constiint\u00e3 si ram\u00e2ne oricum f\u00e3r\u00e3 consecinte. Elita autoproclamat\u00e3 si rasplatit\u00e3 dupa serviciile aduse ideologiei si politicilor neoliberale care au distrus tara isi admira in timpul liber buricul, schimb\u00e3 impresii de lectur\u00e3 strain\u00e3 si energizant\u00e3 si trage insistent cu ochiul la posteritate. Indiferent de culoare si de interese, politicienii se intrec in a face frumos in fata Europei, a Americii, a puternicilor lumii si a finantelor internationale care le ingaduie existenta si grotescul disputelor din care se hranesc p\u00e2na la satietate ziarele, televiziunile si liote de jurnalisti, de animatori si de comentatori in marea lor majoritate imaturi si abulici. Demascarea colaboratorilor cu Securitatea, intrerupta deocamdata, probabil din grija pentru calitatea vietii unor personaje bine situate, s-a trecut la o alta etapa si la o noua manipulare a scormonirii indigeste a trecutului in numele dreptatii la care obliga noua istorie a tarii. Periodic, la deruta, i se reaminteste plebei apatice politic si social ororile reale si imaginare ale socialismului si, cum s-a int\u00e2mplat de cur\u00e2nd, se executa in piata publica, inainte de a fi judecati sub acuzatia teribila de genocid, un fost comandant de inchisoare in urma cu 50 de ani, doi fosti comandanti, treizeci si cinci de ticalosi, cu totul, care au mai supravietuit si sunt cu un picior in groapa. Fosti detinuti isi povestesc calvarul, defularea bagatorilor de seama e totala, initiatorii linsajului jubileaza, natia uituca e invitata sa ia nota si sa mediteze.
\nSi totusi, aceasta toamna a nemultumirii rom\u00e2nesti dovedeste ca in magma v\u00e2scoasa a apatiei, a bascaliei autohtone, a deriziunii si a fatalismului s-a mai pastrat o nevoie de solidaritate, o dorint\u00e3 sanatoasa de a protesta, un vag instinct de revolta autentica. Motivele sunt diverse si ireconciliabile: eutanasierea sau sterilizarea c\u00e2inilor vagabonzi, pistele pentru biciclisti pe carosabil sau pe trotuare, acceptarea sau refuzul exploatarii cu cianura a aurului si a metalelor rare de la Rosia Montana de catre compania canadiana de minerit cunoscuta pentru practicele ei nefaste? Mii de oameni, zeci de mii de-a lungul saptam\u00e2nilor care au trecut, au iesit pasnic in strada in toate marile orase ale tarii. Dupa o lunga somnolenta inexplicabila, s-ar fi trezit, s-a zis si se zice pe toate tonurile si cu toate nuantele posibile ale delirului democratic, asa-numita \u201esocietate civila\u201c, acea multitudine pestrita de organizatii si de asociatii nonguvernamentale care se ocupa de toate si de nimic si care, din c\u00e2nd in c\u00e2nd, in goana dupa subsidii si recunostinta, da semne ca exista. Si-ar fi descoperit un gust al revoltei si t\u00e2nara generatie bransata, agitata de telefoane inteligente, cu tablete care stiu totul in rucsacuri, scolita, umblata prin lume, toleranta, cu slujbe bine platite. Si ca toata aceasta tevatura comentata in ziare, televizata, dezbatuta ore in sir in fel si chip, toate aceste proteste in buna masura bucolice care mobilizeaza sute de jandarmi si de politisti in uniforma sau nu si care da peste cap circulatia la sf\u00e2rsit de saptam\u00e2na, toate aceste accese de revolta haotica, de fapt, ar anunta nici mai mult si nici mai putin dec\u00e2t \u201eumanizarea\u201c, intr-un viitor imprecis, daca nu a capitalismului de pretutindeni, cel putin a capitalismului neaos.
\nVast si inutil program.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
In plin bulevard cu circulatie dementa, la intrarea blocului unde functioneaza o sala de fitness, pe bordura unei ferestre acoperite de fotografia in marime naturala a unei femei sumar imbracate, doarme un t\u00e2nar invelit cu o patura jegoasa. Peste drum, unde se inalta cladirea oribila de sticla verzulie a uneia dintre marile banci ale lumii,… Cite\u0219te mai mult »Revolte haotice<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[9402,9403,9404,9405],"class_list":["post-16717","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-despre-bucuresti","tag-imagini-despre-bucuresti","tag-mizeria-din-bucuresti","tag-societatea-bucuresteana"],"views":1106,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16717","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16717"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16717\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16717"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16717"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16717"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}