{"id":16715,"date":"2013-10-03T13:16:02","date_gmt":"2013-10-03T11:16:02","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=16715"},"modified":"2015-01-15T16:02:09","modified_gmt":"2015-01-15T14:02:09","slug":"de-la-timisoara-la-damasc","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/de-la-timisoara-la-damasc\/","title":{"rendered":"De la Timi\u015foara la Damasc"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>Va fi fiind, probabil, pacea din Ceruri lasata de Dumnezeu pe seama ingerilor (despre aceasta ipoteza incearca sa ne convinga un filosof rom\u00e2n contemporan intr-o carte) dar ne indoim ca a lasat in aceleasi gratii si grija razboaielor pe Pam\u00e2nt. Din pacate. C\u00e2ntarile celeste ale ingerilor nu razbat p\u00e2na la noi, muzica lor serafica se transforma, prin grija mass-media, in bubuit de obuze.<\/strong> <\/em><br \/>\nDe obicei, Occidentul ia drept Biblie ziarul rus \u201eKomersant\u201c pentru informatiile care provin din Rusia si il critica pe presedintele Putin. Macar in cazul crizei din Siria exactitatea acestora ram\u00e2ne de verificat. La 27 august publicatia moscovita sustinea ca anumiti aliati europeni au sugerat ca, in cazul continuarii blocarii de catre Moscova a unei rezolutii in Consiliul de Securitate, Washingtonul sa aprobe un \u201escenariu 2\u201c pentru un razboi aerian prelungit pentru slabirea puterii militare a lui Assad, dupa care Turcia, sprijinita de monarhiile din Golf, Qatarul si Arabia Saudita, sa continue interventia militara p\u00e2na la rasturnarea regimului de la Damasc. Scenariul seamana, cu mici adaosuri, cu cel folosit in Libia, in 2011, c\u00e2nd forte ale statelor membre NATO au asigurat sprijin militar aerian opozantilor lui Gaddafi. Momentul lansarii acestei stiri prin \u201eKomersant\u201c coincide cu modificarea pozitiei presedintelui Obama, mult timp rezervat fata de angajarea Statelor Unite intr-un razboi in Siria. Ceea ce convenea pozitiei Moscovei. Dupa atacul din 21 august in care a fost folosit gazul sarin, presedintele Obama a cerut Congresului american sa aprobe o interventie militara in Siria. Disputa cu Moscova s-a reaprins brusc, desi proba folosirii armei chimice inca nu exista. Era acceptata ca atare si pusa de Occident pe seama armatei lui Assad. Acum se stie ceva mai mult, inca din martie armata opozitiei folosise arma chimica iar de atunci 14 atacuri chimice s-ar fi consumat pe seama populatiei civile. Este putin credibil sa se sustina ca astfel de crime nu erau cunoscute in timp real. Numai atacul din 21 august a devenit elocvent pentru declansarea unei puternice presiuni asupra regimului de la Damasc si pentru amenintarea cu o interventie de forta punctuala si limitata pentru rasturnarea lui Assad. Pentru aceasta presedintele Obama a cerut aprobarea Congresului american. Intre timp a fost am\u00e2nata Conferinta Geneva-2, convenita de Lavrov si Kerry cu doua luni inainte, in care erau puse multe sperante. Reactia Moscovei a fost rapida. Presedintele Putin a lansat propunerea punerii sub inspectie si control a armamentului chimic sirian si l-a constr\u00e2ns pe Assad sa accepte aceasta masura. Aprobarea interventiei militare in Congresul american, ceruta de presedintele Obama, si-a pierdut, astfel, sensul si o solutie politica trebuia luata in calcul. Victoria a fost trecuta in contul Kremlinului. Al cui joc l-a facut \u201eKomersant\u201c, al Moscovei sau al Washingtonului? Caci ceva necurat staruie. Din fericire, de data asta, neintelegerile au fost exploatate pentru evitarea interventiei in forta in Siria. Ipoteza din \u201eKomersant\u201c nu este izolata. In articolul \u201eDe la impasul sirian la razboi regional\u201c publicat in \u201eLe Monde Diplomatique\u201c, Alain Gresh, bun cunoscator al lumii arabe, pretindea cu o luna inainte ca are cunostinte de existenta unei variante de razboi care ar fi constat in bombardarea Siriei de catre Statele Unite si aliati pe o durata mai lunga. Scopul ar fi fost slabirea potentialului militar al Damascului, dupa care rasturnarea lui Assad ar fi fost lasata in grija statelor vecine, in principal a Turciei, ajutata de statele arabe care fac parte din coalitia anti-Assad: Qatar, Arabia Saudita, Emiratele Arabe Unite. Uimitoare asemanare cu scenariul din \u201eKomersant\u201c. Sa fie o int\u00e2mplare ca doua ipoteze at\u00e2t de asemanatoare au precedat momentul cel mai periculos al escala-darii crizei siriene, dupa care, spre surprinderea unora, at\u00e2t Washingtonul c\u00e2t si Parisul au acceptat \u201eo pauza de razboi\u201c? Probele care confirma folosirea armei chimice dau apa la moara celor care considera ca razboiul din Siria nu a fost scutit de manipulare. In aceasta privinta, sa urmarim opinia avansata de un cunoscator in materie, generalul francez Dominique Delaware, fost sef al Biroului parizian \u201eSituatii-informatii-razboi electronic\u201c. Acesta a dat, in august, un interviu revistei \u201eMondialisation\u201c a Centrului de cercetari in domeniul globalizarii titrat de publicatia pariziana astfel: \u201eIng\u00e9rence d\u00e9lib\u00e9r\u00e9e sous pr\u00e9texte douteux!\u201c. (\u201eAmestec deliberat sub pretext indoielnic!\u201c). Generalul a fost intrebat daca probele atacului chimic care incrimineaza armata lui Assad sunt convingatoare si credibile. Raspunsul a fost: \u201eOricare ar fi acestea, raspunsul meu este: nu. Desigur, probele par indubitabile pentru ca nimeni nu are elemente concrete sa le puna la indoiala. Dar ele pot fi false. Nu am memorie scurta si imi aduc aminte ca generalul american Colin Powel a prezentat Natiunilor Unite cu aplomb incredibil \u201efalse probe indubitabile\u201c (sublinierea lui D.D) stabilite de CIA privind existenta armelor de distrugere in masa in Irak pentru a justifica interventia militara care a urmat. Stiu ca in Franta, farul umanitatii, nu se minte niciodata, ironizeaza generalul, totusi&#8230; Personal, am convingerea intima ca suntem in prezenta unei noi manipulari in privinta masacrului cu gaze chimice la Damasc si incerc sa conving cititorii de acest lucru&#8230; Cu siguranta ca Bachar al-Assad nu si-ar fi luat niciodata riscul de a trece peste linia rosie stabilita de mult timp de americani si franco-englezi. El stia ca o interventie occidentala s-ar fi declansat imediat dupa folosirea gazelor si aceasta ar fi antrenat rasturnarea lui in scurt timp. Stia ca Natiunile Unite erau mandatate sa studieze daca au fost folosite gazele in Siria. El poseda un arsenal suficient pentru a-si lovi adversarii fara sa recurga la gaze. Si-ar fi luat el un astfel de risc, in acel moment, pentru a ucide c\u00e2teva sute de adversari dintr-un cartier al Damascului, capitala tarii, aflat la o distanta relativ mica fata de delegatiile diplomatice straine? O astfel de afirmatie absurda nu rezista\u201c.<br \/>\nAs fi trecut peste opiniile generalului francez, asupra carora am rezerve destule, daca nu mi-ar fi atras atentia o referire la Rom\u00e2nia. Dupa parerea lui Delaware, masacrul de la 21 august ar fi fost pus la cale pentru schimbarea rapida a situatiei in favoarea insurgentilor. Ar fi avut dreptate generalul daca miscarea insurgenta nu si-ar fi modificat obiectivele. Ideea generalului merge corect in directia existentei interesului Occidentului pentru schimbarea puterii la Damasc care ar permite slabirea gruparii libaneze Hezbollah si mai ales a Iranului, aliatii principali ai Siriei lui Assad. Dar acapararea opozitiei de catre fundamentalisti si retelele teroristilor islamici prezinta un mare inconvenient pentru Occident.<br \/>\nSa ne oprim la ceea ce ne intereseaza. Intrebat daca exista precedente de scenarii de manipulare a opiniei publice cu ajutorul unor probe confectionate, raspunsul generalului a fost: \u201eDa. Este cazul Timisoarei (decembrie 1989; precizarea lui D:D.), c\u00e2nd media din lumea intreaga a reluat, timp de aproape sase saptam\u00e2ni, informatia despre \u00abmasacrarea\u00bb a 4.600 de persoane pentru a ajuta astfel la rasturnarea lui Ceausescu. De fapt, opozantii au deshumat c\u00e2teva cadavre din cimitirele orasului, le-au legat cu s\u00e2rma ghimpata si au filmat imagini oribile pentru a-i face pe telespectatorii occidentali sa pl\u00e2nga. Apoi, pe increderea in aceste imagini manipulate, au avansat cifra enorma de 4.632 de victime, care nu au existat, dar nimeni nu a mai indraznit sa puna ceva la indoiala. Lovitura fusese data si c\u00e2stigata: ea a antrenat caderea lui Ceausescu. Dupa aceasta lovitura, mass-media si politicieni occidentali au incercat sa se scuze pentru eroarea lor si au marturisit ca au fost manipulati&#8230; dar obiectivul fusese atins. Au mai existat alte doua manipulari de acest tip, in Bosnia si in Kosovo, pe vremea c\u00e2nd inca mai eram in activitate, spune generalul. Acestea au fost realizate cu succes dar opinia publica si mass-media nu au cunoscut niciodata amanuntele si consecintele lor\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Va fi fiind, probabil, pacea din Ceruri lasata de Dumnezeu pe seama ingerilor (despre aceasta ipoteza incearca sa ne convinga un filosof rom\u00e2n contemporan intr-o carte) dar ne indoim ca a lasat in aceleasi gratii si grija razboaielor pe Pam\u00e2nt. Din pacate. C\u00e2ntarile celeste ale ingerilor nu razbat p\u00e2na la noi, muzica lor serafica se&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/de-la-timisoara-la-damasc\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">De la Timi\u015foara la Damasc<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[13156],"tags":[4],"class_list":["post-16715","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-editorial","tag-editorial"],"views":1558,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16715","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16715"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16715\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16715"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16715"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16715"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}