Strigata si depl\u00e2nsa in reviste si in adunari interne de breasla, criza de vizibilitate a scriitorului de azi \u2013 din ce in ce mai invizibil nu doar in spatiul public dar si pe canalele audio-vizuale ca sa nu mai vorbim de programa scolara! \u2013 ne infunda intr-un paradox caruia o mie de intelepti nu-i dau de capat: intr-o lume care traieste din ce in ce mai democratic si teatral si iese in strada ca pe scena spre a-si juca acolo rolurile (social, politic, civic), numai scriitorul nu se vede! Trec\u00e2nd doar in fuga prin revistele dintr-o saptam\u00e2na se pot str\u00e2nge intr-o colectie impresionanta pl\u00e2ngerile pe aceasta tema, suferintele, indignarile, dar si vaicarelile sterile pricinuite de lipsa de vizibilitate a scriitorului de azi chinuit ca si ieri ca, mai presus de orice, \u201eEuropa nu ne vede!\u201c Aproape unanim, acest strigat \u2013 putem pentru ca sa zicem istoric! \u2013 colecteaza si exprima deficiente structurale, intre care debilitatea constiintei de sine insotita ca o umbra indelebila de complexul superioritatii nerecunoscute nu-i cea din urma. \u201eStrainatatea ne ignora poezia…\u201c \u2013 citesc intr-o importanta publicatie expresia acestei vechi suferinte a poetului rom\u00e2n fata cu o Europa oarba, care nici c\u00e2nd se uita la noi nu ne vede! Si ce facem c\u00e2nd, totusi, \u201estrainatatea\u201c ne mai vede? Ne facem noi insine ca nu vedem si, conform celebrului precedent recent, intoarcem spatele bombanind si-i refuzam Europei invitatia la cutare salon de carte sub pretextul mizeriilor noastre de acasa, iar nu din \u201ecasa\u201c Europei. Dumnezeu sa ne mai inteleaga… In fine, \u201estrainatatea\u201c care nu se vede e o notiune vaga, imprecisa in spinarea careia putem arunca orice fugind de propriile neajunsuri: prea preocupati de ochiul \u201estrainatatii\u201c fara nume, nu vedem b\u00e2rna din ochiul nostru. Am in fata o \u201estrainatate\u201c cu nume si pronume, cu numele unui excelent poet grec din Canada, de la Toronto, fost elev, student si om al muncii intelectuale in Rom\u00e2nia socialista p\u00e2na spre inceputul anilor ’80: Ziatas Hristos, un poet in creatia caruia forfotesc eroii homerici ai vechii Elade si in care se aude respiratia cunoscutilor Agamemnon, Achile ori Ulise, dar se pot distinge si sonurile moderne ale unor Ritsos, Veakis sau Elitis. Un poet modern si extrem de cultivat, erudit cu picioarele pe pam\u00e2nt si cu capul in norii bibliotecilor, in greceste, dar si in rom\u00e2neste, pentru ca, pasionat si lipit de arta si cultura rom\u00e2na, nutreste un cult impresionant pentru poetul \u201eprimelor iubiri\u201c, comuniste si necomuniste, Nicolae Labis, pentru Miorita in care moare teama de moarte, despre care a scris pagini memorabile si, in primul r\u00e2nd, fata de Luceafarul cu vieti nenumarate, poetul national cum i se mai spunea p\u00e2na de cur\u00e2nd. Nascut in 1937, in satul Halara din Grecia (regiunea Kastaria), refugiat in Rom\u00e2nia in timpul razboiului civil din Grecia, poetul Urmeaza scoala medie si liceul in Rom\u00e2nia, apoi Facultatea de filologie din Bucuresti, dupa care lucreaza ca bibliograf la Biblioteca Nationala, c\u00e2nd colaboreaza la ziarul grecesc din Rom\u00e2nia, \u201eNea Zoi\u201c. In 1975 se stabileste in Canada, la Toronto. Autor al unor volume bilingve de poezie (in engleza si greaca), publica in 1980 \u201eTreizeci si cinci de poezii absurde de dragoste\u201c la Editura Odisseus din Atena. Intre alte volume ii apar acolo si o Antologie de poezie pentru copii, traduce poeme de Puskin, Eminescu, Vasco Popa. In Rom\u00e2nia i-au fost traduse volumele \u201eSub pleoapele cucuvaei\u201c de catre Darie Novaceanu (Editura Albatros, 1974) si \u201eOchiul celalalt\u201c, in 2007, traducere de Ion Andreita (Editura Oscar Print). Despre \u201eOchiul celalalt\u201c, poeme pe \u201eteme\u201c rom\u00e2nesti ale unui suflet convertit ce inchina o emotionanta declaratie de iubire pe care Ziatas Hristos o intoarce spre cea de-a doua patrie a lui, Gabriel Dimisianu scrie: \u201eEste intr-adevar emotionant sa constati c\u00e2t de mult a fost marcat sufletul acestui grec de legaturile cu spiritualitatea rom\u00e2neasca, ce rasunet amplu gasesc in poezia lui miturile si simbolurile rom\u00e2nesti, figurile noastre istorice si legendare. Probabil ca cititorul neavizat nu va percepe toate nenumaratele referiri rom\u00e2nesti din poezia lui Ziatas Hristos, dar cititorul rom\u00e2n cu siguranta ca le va descoperi si va fi miscat. Miorita, Mesterul Manole, domnitorii ilustri, Eminescu, Enescu, Blaga, Br\u00e2ncusi, dar si
\nG. Calinescu, Labis, Marin Preda, apoi fr\u00e2nturile de peisaj rom\u00e2nesc sunt elemente de evocare sugestiva, nu o data memorabila\u201c. Cu exceptia reputatului critic G. Dimisianu care scrie patrunzator si cald despre cartea rom\u00e2neasca a lui Ziatas Hristos, \u201eOchiul celalalt\u201c, cel rom\u00e2nesc, al poetului grec a fost int\u00e2mpinat de destinatari cu o cortina de fier, cu o tacere asurzitoare in cea de-a doua patrie a lui. Idealist incurabil, Ziatas Hristos a continuat insa a-si trimite mesajele lui catre patria de-a doua oferindu-i si o minunata creatie dramatica, \u201eAias\u201c, piesa intr-un act in care, omagiindu-l pe O’Neill (cel din \u201eInaintea gustarii de dimineata\u201c), daruieste scenei rom\u00e2nesti povestea unei Hecube devenita, printr-o minune ca si mitologica, o Galatee care si-l faureste pe Pygmalion, personaj tragic si nevazut, de fapt propria ei vedenie. Piesa de mare complexitate despre singuratatea artistului in lume, cu subsol de tragedie antica, \u201eAias\u201c a fost interpretata magistral de vocea marii actrite Maia Morgenstern intr-o emisiune de teatru la microfon, adaptare radiofonica de criticul Costin Tuchila. Din pacate, cea de-a doua patrie a lui Ziatas nu i-a putut intinde Hecubei si sc\u00e2ndura scenei de sub picioare… Mesajele catre patria adoptiva ale grecului nostru din Toronto continua si dupa acest (in)succes din 2011. In 2012 el ne trimite din Canada, din \u201estrainatatea (care) ne ignora\u201c, o superba antologie poetica intitulata \u201eDin c\u00e2ntecele generatiei mele\u201c, tiparita la Toronto si destinata cititorilor din Grecia unde, spera el, \u201eaceasta carte va ajunge\u201c. In definitiv, ma intreb, ce vrea poetul grec care g\u00e2ndeste in rom\u00e2neste cu aceasta antologie a lui unde aduna 14 poeti rom\u00e2ni ale caror creatii le considera \u201ec\u00e2ntecele generatiei mele\u201c, generatia ’60? Poetii rom\u00e2ni \u201eexpediati\u201c in Grecia pe limba lui Elitis sunt urmatorii: Nicolae Labis, Alexandru Ion, Andreita Ion, Baltag Cezar, Bantas Ioana, Blandiana Ana, Buzea Constanta, Malancioiu Ileana, Melinescu Gabriela, Negoita Lucia, Novaceanu Darie, Sorescu Marin, Stanescu Nichita, Serban Corneliu. Sunt printre acestia, cum vedem, marii poeti ai generatiei’60 si alti c\u00e2tiva alaturi de care Ziatas Hristos s-a aflat in viata lui rom\u00e2neasca, in acei ani in care ei au curatat fata lirismului rom\u00e2nesc de zgura realismului socialist ce invadase si poezia, ocup\u00e2nd-o aproape in intregime. Ce le spune Ziatas Hristos cititorilor pe care spera sa-i gaseasca in tara lui natala? Iata judecata lui greceasca asupra generatiei rom\u00e2nesti pe care, implicit, si-o revendica: \u201eGeneratia saizeci a consolidat un stil intensiv, viguros si proteic care a influentat fertil generatiile urmatoare. Din pacate, azi, insuficienta sociala, stap\u00e2nirea celor viciosi, neindestularea politica si spirituala, devalorizarea institutiilor, decaderea si depresiunea ideilor marete, lipsa de incredere, poluarea bogatiilor spirituale si alterarea limbii nationale, depravarea idealurilor si rasturnarea valorilor morale care i-au insufletit pe acesti \u201edescalecatori\u201c ai tarii spirituale si morale, cum pot fi numiti cei din generatia ’60, descompunerea sociala si umana, pustiirea si ruinarea mediului, propagarea mizeriei spirituale prin exemplul nefast al puternicilor zilei au inceput sa produca in ritm galopant confuzii in viata sociala, culturala, politica a tarii. Care-i viitorul artei si al creatorului? Al literaturii si al scriitorului in general, al poeziei si poetului in Rom\u00e2nia? Care-i menirea si contributia generatiei de azi si ale generatiilor ce vor urma? Vor continua calea deschisa de inaintasii lor sau se vor abate din drum invaluiti doar in mantaua unui postmodernism venetic sau chiar antinational? Ar fi prematur sa decida cineva soarta poeziei rom\u00e2nesti si a literaturii in general, in noua existenta istorica, politica si culturala. Totusi, veteranii ramasi pe creste ai generatiei ’60 si ai generatiilor imediat urmatoare si anticipatoare ne incurajeaza sa speram ca minunata literatura rom\u00e2na isi va mentine, nevestejite, roadele sale. In tunel exista lumina. Cei opt poeti (in viata \u2013 n.n.) din aceasta antologie nu vor sa depuna armele. Iar cititorii unor Angela Marinescu, Mircea Dinescu, Mircea Cartarescu, Traian T. Cosovei, Florin Iaru, Ioan Es. Pop si ai altor credinciosi misiunii lor asteapta sa auda vocea celor care au iubit si continua sa iubeasca. E timpul ca poezia rom\u00e2neasca sa-si spuna cuv\u00e2ntul. Cuv\u00e2ntul ei deplin. Timpul nu ni se da pe credit. Fie ca aceasta culegere sa trezeasca interesul cuiva care dispune de mai mult timp ca mine, care sa completeze golurile lasate de mine si sa dea publicului grecesc o imagine mai ampla si mai completa a poeziei generatiei ’60. Rom\u00e2nia abunda de ellenisti.\u201c Emotionante, patrunse si insufletite de un \u201epasoptism\u201c t\u00e2nar si nevestejit ce pot suna straniu si bizar, inaudibile urechilor surde si inaccesibile mintii razuite a \u201eomului recent\u201c \u2013 mesajele poetului grec reproduc in esenta lor marile intrebari, grave si tulburatoare, indoielile si sperantele dintotdeauna ale adevaratilor \u201ealbatrosi\u201c ai poeziei. Nu este singura maniera insolita, straina publicului recent de a reaminti in cuvinte uitate \u2013 pentru ca golite de continut din pricina indelungatei lor proaste folosiri \u2013 locul si rostul pe care le-au avut intotdeauna mesajele albatrosului catre lume. O lume aflata mereu in profunda schimbare si mereu trag\u00e2nd dupa ea toata zgura, coruptia si tot gunoiul pe care plutesc surcelele dintr-un celebru poem de Esenin. Sau ca dopul istet de pluta deasupra apei intr-una din putinele poezii valabile ale prolificului Cicerone Teodorescu. Vom vedea mai departe cum apare in \u201eochiul celalalt\u201c, al poetului grec Ziatas Hristos, acest trecut al victoriei dificile si cu vietile scurtate la jumatate pe care stralucita poezie a generatiei’ 60 a repurtat-o asupra surcelelor si dopurilor istete din acea epoca. (va urma)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Strigata si depl\u00e2nsa in reviste si in adunari interne de breasla, criza de vizibilitate a scriitorului de azi \u2013 din ce in ce mai invizibil nu doar in spatiul public dar si pe canalele audio-vizuale ca sa nu mai vorbim de programa scolara! \u2013 ne infunda intr-un paradox caruia o mie de intelepti nu-i dau… Cite\u0219te mai mult »Cu ochiul celalalt…<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[5622,9401],"class_list":["post-16713","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-scriitori-de-azi","tag-vizibilitatea-scriitorului"],"views":1169,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16713","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16713"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16713\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16713"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16713"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16713"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}