{"id":1660,"date":"2010-03-04T08:47:41","date_gmt":"2010-03-04T06:47:41","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=1660"},"modified":"2015-02-13T13:59:49","modified_gmt":"2015-02-13T11:59:49","slug":"o-intrebare-pentru-kjell-espmark-4","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/o-intrebare-pentru-kjell-espmark-4\/","title":{"rendered":"O intrebare pentru Kjell Espmark"},"content":{"rendered":"<blockquote>\n<p style=\"text-align: left;\"><strong>Cu ocazia zilei sale de nastere,<br \/>\nredactia revistei \u201eCultura\u201c \u00eei ureaza maestrului Espmark la multi ani!<\/strong><\/p><\/blockquote>\n<p style=\"text-align: left;\">\n<p style=\"text-align: left;\"><strong>Angela Martin: <em>Domnule Espmark, nu v-ati aratat niciodata dispus sa int\u00e2rziem in zona biograficului. Si totusi, in aceasta primavara veti publica un volum de \u201eantimemorii\u201c, Minnena ljuger \u2013 \u201eAmintirile mint\u201c, subiect pe care l-am atins tangential si in convorbirile noastre precedente. Dincolo de acest volum de \u201eantimemorii\u201c, vi se poate citi viata in vreuna din cartile dumneavoastra? <\/em><\/strong><\/p>\n<p><strong>Kjell Espmark:<\/strong> Fara indoiala. Un indiciu in acest sens este faptul ca trasaturile chipului meu sunt vizibile pe coperta primei parti a romanului-fluviu Gl\u00f6mskans tid (\u201eTimpul uitarii\u201c); este vorba de un portret stilizat, redus la ochi si buze, insa perfect recognoscibil. De altfel, biografia mea este comuna cu cea a eroului principal p\u00e2na la v\u00e2rsta de 20 de ani, c\u00e2nd el, dupa multe ezitari, decide sa urmeze o cariera in domeniul juridic, transform\u00e2ndu-se intr-un birocrat cu simtul aventurii, in timp ce eu am renuntat la planuri similare pentru a deveni scriitor si istoric literar.<br \/>\nDe fapt, se contureaza acolo chiar si biografiile stramosilor: unii dintre ei, tarani de la ses, din sudul Suediei, ceilalti, munteni din nord. Ies in mod special in evidenta bunicul din partea tatalui, un om cam fariseic, dar devastat de moartea fiicei preferate, si tatal bunicii din partea mamei, fiul unui conte si al unei fete in casa, devenit gradinar si artistul regiunii. Acesta din urma reprezinta totodata un precursor al scriitorului. Alte personaje care ies in relief sunt bunicul alcoolic din partea mamei, care s-a sp\u00e2nzurat in pod, devenind un arhetip in creatia literara a nepotului, si brutala lui sotie, care a trezit in t\u00e2nar instincte de sfidare, invat\u00e2ndu-l arta rezistentei. Portretul de familie cel mai proeminent este insa cel al mamei, schitat pentru prima oara in romanul F\u00f6raktet (\u201eDispretul\u201c): o femeie puternica, dar nevrotica, pe care o copilarie nefericita a marcat-o pentru totdeauna. In c\u00e2teva cazuri apar chiar tablouri din copilaria scriitorului, o perioada vulnerabila si infricosatoare pentru baiatul ai carui parinti se despart c\u00e2nd el nu are dec\u00e2t patru ani si care creste alaturi de o mama suicidara, cu sentimentul ca pam\u00e2ntul ii poate aluneca oric\u00e2nd de sub picioare.<br \/>\nIn alte romane, in primul r\u00e2nd in Gl\u00f6mskan (\u201eUitarea\u201c), este descrisa perioada de maturizare a scriitorului si ezitarea intre diferite indeletniciri artistice, refugiul in stiintele juridice mentionat mai sus, cu scopul urmarii unei cariere diplomatice, si, in cele din urma, alegerea unei vieti ca scriitor, cercetator literar si cadru universitar. Viata de familie, alaturi de o sotie si doi copii, este descrisa in contextul unei case de vara de pe Gotland, insula din partea de sud a Marii Baltice. In mai multe poeme este redata experienta unor calatorii in lumea intreaga, de la Lefkada la Cartagina si din Mexic p\u00e2na in China. Altele aduc in prim\u2013 plan experienta de cercetator si pedagog. Exista p\u00e2na si un tablou satiric al unei ceremonii oficiale in cadrul Academiei Suedeze. Intr-unul dintre volumele romanului-fluviu, Lojaliteten (\u201eLoialitatea\u201c), un batr\u00e2n muncitor constructor face bilantul vietii sale. Concluzia \u2013 si totodata precizarea propriei mele pozitii politice \u2013 este un compromis intre socialdemocratia de moda veche si anarhism. Un alt volum din aceasta serie, Missf\u00f6rst\u00e5ndet (\u201eNeintelegerea\u201c), reprezinta o reglare de conturi cu meschinul climat cultural suedez pe care l-am trait pe propria piele timp de multi ani. Viziunea critica asupra lumii financiare in romanul Revanschen (\u201eRevansa\u201c) se bazeaza pe experiente personale ale colaborarii intre lumea artei \/ cercetarii si cea financiara, in scopul promovarii disciplinelor umaniste in sfera economica si tehnica. Si exemplele pot continua.<br \/>\nSe adauga aici cadre din etapele t\u00e2rzii ale vietii mele \u2013 pierderea unei sotii in batalia cu cancerul si int\u00e2lnirea cu o alta femeie care mi-a daruit o vita nuova. Faptul ca toate aceste experiente sunt descrise in lucrari diferite il ajuta pe cititor nu numai sa distinga trasaturile principale ale vietii autorului, ci si numeroase detalii.<br \/>\nTotusi, o astfel de opera dezvaluie mult mai mult dec\u00e2t trasaturile exterioare ale biografiei scriitorului, ea cuprinde\u00a0 in sine un numar de portrete aparent obiective, care raspund totodata somatiilor indreptate spre poet ca de nicaieri: \u201eDa-mi vocea ta!\u201c Portretele ce prind forma in urma unor astfel de somatii au valente duble. Cel ce isi imprumuta vocea isi face astfel auzita propria voce. Fiecare portret constituie o int\u00e2lnire in care se fac auziti at\u00e2t autorul, c\u00e2t si obiectul descrierii sale. O metafora potrivita pentru un astfel de autor este cea a pictorului chinez care paseste in propria p\u00e2nza, confund\u00e2ndu-se cu ea: ram\u00e2ne prezent in fiecare trasatura de penel, precum si in atmosfera si viziunea tabloului.<br \/>\n<em> <\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: left;\">\n<p style=\"text-align: left;\"><em>Traducere din suedeza<br \/>\nde Dan Shafran<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: left;\">\n<blockquote>\n<p style=\"text-align: left;\"><strong><br \/>\n<\/strong><\/p><\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Cu ocazia zilei sale de nastere, redactia revistei \u201eCultura\u201c \u00eei ureaza maestrului Espmark la multi ani! Angela Martin: Domnule Espmark, nu v-ati aratat niciodata dispus sa int\u00e2rziem in zona biograficului. Si totusi, in aceasta primavara veti publica un volum de \u201eantimemorii\u201c, Minnena ljuger \u2013 \u201eAmintirile mint\u201c, subiect pe care l-am atins tangential si in convorbirile&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/o-intrebare-pentru-kjell-espmark-4\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">O intrebare pentru Kjell Espmark<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[1272,1274,94,1273],"class_list":["post-1660","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-amintirile-mint","tag-foraktet-dispretul","tag-kjell-espmark","tag-timpul-uitarii"],"views":2012,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1660","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1660"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1660\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1660"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1660"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1660"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}