{"id":16597,"date":"2013-09-13T18:14:14","date_gmt":"2013-09-13T16:14:14","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=16597"},"modified":"2013-09-13T18:14:14","modified_gmt":"2013-09-13T16:14:14","slug":"iarna-braziliana-i","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/iarna-braziliana-i\/","title":{"rendered":"Iarna braziliana (I)"},"content":{"rendered":"<p>&nbsp;<\/p>\n<p><em><strong>Spun, desigur, o banalitate: asa cum parlamentele nu pot fi mai bune dec\u00e2t electoratele care le-au ales (degeaba ne lamentam de politicienii nostri: sunt o oglinda fidela a natiei), tot asa muzeele sunt precum tarile \u00een care fiinteaza. Exista, de buna seama, peste tot muzee de toata m\u00e2na, dar media lor este data de modul \u00een care functioneaza tara \u00een cauza. Nu ne putem astepta la muzee exceptionale \u00een Somalia si Afghanistan si nici la muzee execrabile \u00een Norvegia. Brazilia, ca de altfel, toate tarile carora li se spune acum \u201eemergente? \u2013 mai ales, cele din grupul BRIC (Brazilia, Rusia, India si China) \u2013 este un stat al contrastelor. Pentru ca e a doua piata de desfacere din lume (dupa SUA, bine\u00eenteles) pentru avioane private din seria executives, te-ai putea astepta ca bunastarea demna de cornu copiae sa se reverse asupra muzeelor braziliene. Ei bine, nu este asa. Sigur, unele dintre muzee \u00eencep sa traga beneficii de pe urma recentei cresteri economice a tarii, dar numarul lor este mic fata de total.<\/strong> <\/em><br \/>\nSistemul muzeal brazilian este o creatie a secolului trecut, desi brazilienii considera ca primul lor muzeu a aparut acum mai bine de trei sute de ani, prin crearea unui complex stiintific de catre Johan Maurits van Nassau \u2013 Siegen, guvernatorul olandez al Braziliei (nimeni altul dec\u00e2t cel care a construit, la Haga, cladirea care gazduieste azi celebra pinacoteca Mauritshuis), la Recife, complex ce includea o gradina botanica, o gradina zoologica si un observator astronomic. Totusi, primul muzeu adevarat, Muzeul Regal, a fost \u00eenfiintat \u00een 1818, la Rio de Janeiro, de regele portughez Dom Jo\u00e3o VI-lea. Voi reveni asupra acestuia.<br \/>\nBrazilia de azi are peste 3.000 de muzee. Aparent, sunt multe. \u00cen realitate, este evident ca tara nu a putut depasi handicapul pe care l-a avut la \u00eenceputul dezvoltarii sale vertiginoase, cel putin, \u00een aceasta privinta, deoarece, la o populatie cam de zece ori mai mare dec\u00e2t a Rom\u00e2niei, ea nu are dec\u00e2t de vreo cinci ori mai multe muzee. Ceea ce are Brazilia si nu are Rom\u00e2nia este \u00eensa un institut national: Institutul National al Muzeelor, creat \u00een 2009 de presedintele de atunci al Republicii, Luiz In\u00e1cio Lula da Silva. \u00cen paranteza fie spus, Lula este doar o porecla, dar toata lumea i-a spus si \u00eei spune asa \u00een Brazilia, fara ca aceasta sa fie considerata o forma de lipsa de respect, tot asa cum nimeni nu \u00eei spune actualului presedinte al tarii, Dilma Vana Rousseff (nascuta \u00een Brazilia din tata bulgar, Petar Rusev, si mama braziliana), altfel dec\u00e2t Dilma\u2026 Institutul, desprins din fostul Institut al Patrimoniului Istoric si Artistic National, are menirea de a implementa politica nationale \u00een domeniul muzeelor, aprobata \u00eenca din 2003, dar a carei punere \u00een practica \u00eencepuse sa stagneze. Pomenirea lui Lula nu este \u00eent\u00e2mplatoare. Primul presedinte ajuns la putere pe baza unei platforme declarate de st\u00e2nga, dupa revenirea Braziliei la democratie, \u00een 1985, Lula a impus la Ministerul Culturii un ministru cunoscut pentru c\u00e2ntecele sale cu aer revolutionar: celebrul Gilberto Gil, care a condus ministerul pentru nu mai putin de cinci ani si jumatate. Dilma, \u00een schimb, a reusit sa impuna doua femei pentru ocuparea postului de ministru: mai \u00eent\u00e2i, compozitoarea Ana de Hollanda, apoi, ministrul actual, psihologul Marta Suplicy, mai cunoscuta publicului larg ca om de televiziune si sexolog. \u00cenfiintarea Institutului se datoreste unui alt ministru, sociologul Juca Ferreira, care i-a succedat lui Gilberto Gil. Am insistat asupra acestor nume de ministri, pentru ca ele sunt relativ importante pentru cineva care doreste sa \u00eenteleaga lumea actuala a muzeelor braziliene. Ca stat federal, Brazilia este o tara destul de clar organizata ierarhic. Prin crearea Institutului, aflat \u00een directa subordine a Ministerului, acesta din urma a pastrat asupra muzeelor o autoritate mai degraba nominala. Este poate surprinzator ca o administratie laburista procedeaza la o descentralizare specifica mai degraba guvernarilor conservatoare, dar aceasta este situatia de fapt \u00een Brazilia de azi.<br \/>\nInstitutul Brazilian al Muzeelor are \u00een administrare directa 11 muzee federale, 20 de muzee regionale si opt case memoriale. Cele mai importante dintre ele sunt situate \u00een Rio de Janeiro.<br \/>\nRio nu este cel mai mare oras sud-american, fiind depasit de Ciudad de Mexico si de S\u00e3o Paulo. Totusi, la cele 6 milioane de locuitori din orasul propriu-zis, se adauga \u00eenca 10 milioane de oameni care locuiesc \u00een zona metropolitana, mare parte dintre ei fiind ocupantii celebrelor favelas (trebuie spus ca exista favelas si \u00een zone relativ centrale ale orasului). \u00centreaga zona metropolitana gazduieste nu mai putin de 90 de muzee (din nou, multe pentru un oras, putine pentru un oras at\u00e2t de mare!), de toate categoriile, de toate genurile.<br \/>\nAm avut recent ocazia de a vedea o foarte mica parte dintre aceste muzee, particip\u00e2nd la lucrarile Conferintei Generale a Consiliului International al Muzeelor (ICOM). Din pacate, infrastructura orasului face aproape imposibila vizitarea a mai mult de trei muzee \u00eentr-o zi \u2013 asta, daca esti echipat cu un autoturism propriu si daca stii sa te descurci \u00een serpuiala de autostrazi si sosele din marele oras.<br \/>\nAm amintit ceva mai sus unul dintre muzeele nationale importante care se afla \u00een Rio: Muzeul Regal, \u00eenfiintat la 6 iunie 1818. \u00cen 1892, la trei ani dupa proclamarea republicii, la 15 noiembrie 1889, muzeul este mutat \u00een fostul palat regal, din Parcul Frumoasei Privelisti (Quinta da Boa Vista), palat construit \u00een perioada 1816 \u2013 1821, dupa proiectele arhitectului britanic John Johnston, si care poarta numele Sf\u00e2ntului Cristofor. Muzeul are o colectie bogata, dar care reflecta o viziune vetusta asupra muzeologiei. De fapt, este un muzeu care are colectii de astronomie, paleontologie, stiinte naturale, etnologie si arheologie (mai ales, egiptologie!), constituie \u00eenca de pe vremea \u00eemparatului Dom Pedro II. Expunerea este modesta, are un aer prafuit (adeseori la propriu), muzeul fiind de ne\u00eenteles pentru vizitatorul contemporan. Cladirea necesita o restaurare urgenta, iar depozitele o reorganizare la fel de urgenta. Nu este de mirare ca publicul este atras, mai degraba, de gradina zoologica din vecinatate, dec\u00e2t de muzeul propriu- zis.<br \/>\nMult mai interesant \u2013 mai ales, pentru imensa colectie numismatica pe care o poseda \u2013 este Muzeul Istoric National, care este mult mai bine organizat si care prezinta o expozitie moderna. \u00cenfiintat \u00een 1922, \u00een fortul Santiago, muzeul a avut sansa unei restaurari complete, \u00een perioada 2003 \u2013 2006 si arata, \u00eentr-adevar, ca un muzeu organizat dupa standardele actuale.<br \/>\nUnul dintre muzeele cele mai vizitate din Rio este Muzeul Republicii \u2013 fosta resedinta a presedintilor tarii, din 1897, p\u00e2na \u00een 1960, c\u00e2nd capitala tarii s-a mutat la Bras\u00edlia. Palatul, situat \u00een centrul istoric al orasului, a devenit muzeu la initiativa presedintelui care si-a asumat gestul curajos al mutarii capitalei, Juscelino Kubitschek de Oliveira, si \u00eencearca sa reconstituie atmosfera \u00een care au trait si au condus tara de acolo sefii statului brazilian.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>&nbsp; Spun, desigur, o banalitate: asa cum parlamentele nu pot fi mai bune dec\u00e2t electoratele care le-au ales (degeaba ne lamentam de politicienii nostri: sunt o oglinda fidela a natiei), tot asa muzeele sunt precum tarile \u00een care fiinteaza. Exista, de buna seama, peste tot muzee de toata m\u00e2na, dar media lor este data de&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/iarna-braziliana-i\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Iarna braziliana (I)<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-16597","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic"],"views":2178,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16597","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16597"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16597\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16597"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16597"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16597"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}