{"id":16595,"date":"2013-09-13T18:13:09","date_gmt":"2013-09-13T16:13:09","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=16595"},"modified":"2013-09-13T18:13:09","modified_gmt":"2013-09-13T16:13:09","slug":"inventarea-tenisului-55","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/inventarea-tenisului-55\/","title":{"rendered":"Inventarea tenisului (55)"},"content":{"rendered":"<p>&nbsp;<\/p>\n<p><em><strong>Bj\u00f6rn Borg nu este o carte deschisa. Campionul suedez nu poate fi usor \u00eenteles. Enigmatice i-au fost aparitia si evolutia \u00een circuitul ATP, enigmatic i-a ramas destinul si dupa ce a renuntat sa mai presteze \u00een calitate de tenismen profesionist. Dar oric\u00e2t de misterioasa i-ar fi textura soartei, cai pentru a ne apropia de o \u00eentelegere justa (ori macar netradatoare) a personalitatii lui exista. De forjarea acestora s-a ocupat Borg \u00eensusi, public\u00e2nd doua carti care \u00eei reflecta istoria personala, performantele sportive si viata publica de dupa retragere. Este vorba despre autobiografia \u201eRevers&#8230;\u201c (Michel Lafon, Paris, 1993) si volumul de analiza \u201eGagner\u201c (Paris Match Editions No.1, Paris, 1980), scris \u00eempreuna cu jurnalistul Gene Scott.<\/strong> <\/em><br \/>\nAparent, sa citesti autobiografia campionului scandinav ar fi un gest suficient pentru a-i \u00eentelege acestuia viata. Realitatea este \u00eensa diferita. \u00cen volumul invocat este, surprinzator, prea putin vorba despre tenis, lumea sportului alb, meciuri si jucatori. As spune ca nu tenisul este tema principala a cartii&#8230; Dramatic si nelinistitor, cam 40% din text este dedicat spolierii \u00een diferite afaceri si \u00eentreprinderi mercantile a fostului mare sportiv de catre diversi asociati, bancheri, directori-executivi s.a.m.d. Trauma lui Bj\u00f6rn a fost at\u00e2t de cumplita, \u00eenc\u00e2t el a simtit nevoia sa consacre aproape jumatate din povestea vietii sale acelui episod \u00eentins pe mai multi ani si care l-au costat credibilitate, onorabilitate si cam tot ceea ce agonisise ca tenismen profesionist (\u00een jur de 10-12 milioane de dolari americani). Daca \u201eUrsul\u201c Borg a manifestat un control de fier asupra atitudinii si comportamentului pe terenul de tenis, ne\u00eengaduind umorilor si temperamentului sa-l debordeze, \u00een schimb, \u00een viata de zi cu zi de dupa retragerea din viata sportiva el s-a purtat exact la antipodul acestui autocontrol friz\u00e2nd adeseori fanatismul de tip samurai. Haos afectiv, naivitate, masochism, lipsa de fermitate \u2013 si enumerarea defectelor ar putea continua.<br \/>\nDe aceea, pentru a pricepe c\u00e2te ceva din grandioasa personalitate si fabulosul destin tenisistic al atletului suedez se cuvine sa citim complementar autobiografiei acestuia cartea de analize intitulata, \u00een varianta franceza, \u201eA c\u00e2stiga\u201c (\u201eGagner\u201c), iar \u00een cea engleza, \u201eMy Life and Game\u201c. Tot de factura autobiografica, al doilea volum invocat are de-a face 100% cu universul sportului alb, implic\u00e2nd si acele aspecte ale \u201eindustriei\u201c, precum contractele de sponsorizare, contractele publicitare, premiile si recompensele ca urmare a participarii la turneele demonstrative. Aceste lucruri au, \u00een ciuda aparentelor, mare legatura cu natura tenisului profesionist de astazi, ca si de ieri. Fireste, \u00een cea mai mare parte a textului scris \u00eempreuna cu Gene Scott, Borg se ocupa de acele aspecte de ordin tehnic, tactic, psihologic, sociologic si anecdotic care dadeau substanta circuitului pro din vremea sa. Fara a citi complementar aceste doua volume, Borg ram\u00e2ne de ne\u00eenteles, mai enigmatic chiar dec\u00e2t Sfinxul amicului Oedip&#8230;<br \/>\nNu este nici locul si nici timpul sa ma ocup in extenso de biografia si viziunea despre viata a ilustrului campion suedez. Poate ca o voi face c\u00e2ndva chiar \u00een paginile revistei \u201eCultura\u201c. Ceea ce ma intereseaza este rolul jucat de Borg \u00een reformarea si revolutionarea tenisului din anii &#8217;70 si \u00eenceputul anilor &#8217;80, unul major, fara precedent si ale carui consecinte istorice se vad si astazi. Din aceasta perspectiva, locul \u201evikingului\u201c \u00een epopeea edificata de Piffaut, \u201eInventarea tenisului\u201c, este unul monumental, chiar daca francezul nu se ocupa at\u00e2t de mult de figura scandinavului&#8230;<br \/>\nDe aceea, ma voi margini sa fac trimitere la maniera \u00een care \u00eel receptau pe Bj\u00f6rn doi tenismeni rom\u00e2ni care l-au cunoscut binisor si care i-au fost, \u00een masuri diferite, prieteni. Ce spunea Ilie Nastase despre Borg? Iata pasajul:<br \/>\n\u201eBorg joaca ca un camatar. Nu da nici un punct de la el. Cine stie, poate ca la fel se poarta si atunci c\u00e2nd vine vorba despre bani&#8230; Este un atlet incredibil. Amintiti-va doar de participarea lui la emisiunea de televiziune \u00abSuperstars\u00bb. Aceasta a avut loc la Vichy. Borg s-a impus \u00een sase dintre cele opt discipline: ping-pong, fotbal, canoe, etc., dar mai ales \u00een cea de 600 de metri garduri, proba \u00een cadrul careia l-a depasit pe campionul olimpic la 110 metri garduri, Guy Drout. Picioarele lui sunt fantastice si, pe plan emotional, seamana mult cu Arthur Ashe: calm si timid. Daca \u00eel lasati \u00eentr-un colt de vestiar, e \u00een stare sa nu deschida gura o ora \u00eentreaga. Dar daca-l tachinati, e capabil de o replica foarte acida.<br \/>\nBorg e capabil sa c\u00e2stige chiar si atunci c\u00e2nd da chifle sau comite erori grosolane. Chiar si aflat \u00eentr-o zi lipsita de inspiratie, el poate sa c\u00e2stige meciul, at\u00e2t de \u00eenalt e nivelul de \u00eencredere \u00een sine la care a ajuns. Dimpotriva, Connors, daca nu este \u00een forma maxima, nu poate sa-i \u00eenvinga pe rivalii lui de calibru.<br \/>\nAr trebui sa-l trimitem pe Borg pe alta planeta. Noi, ceilalti, jucam tenis, el practica alt sport, extraterestru&#8230;\u201c<br \/>\nMai analitic, dar si mai putin flamboaiant, Ion Tiriac spune, la r\u00e2ndu-i:<br \/>\n\u201eFundamental, Borg este un jucator mai solid dec\u00e2t Vilas. Nu exista dec\u00e2t doua feluri de a-l \u00eenvinge pe Borg: ori sa-l ataci, ori sa-l domini de pe linia de fund. Vilas \u00eenca nu ataca suficient de bine, iar \u00een schimbul de mingi Borg \u00eei este clar superior. Cum ar putea c\u00e2stiga Vilas \u00een aceste conditii? Ceea ce complica lucrurile \u00eenca si mai mult este extraordinara tarie psihologica a suedezului. Acest aspect este mai important chiar si dec\u00e2t lejera superioritate tehnica manifestata de Borg, caci altfel Vilas ar trebui sa c\u00e2stige macar o partida din patru. Din pricina inferioritatii sale de ordin psihologic, Vilas a pierdut de opt ori din tot at\u00e2tea ocazii.<br \/>\nPoate ca este paradoxal, dar ceea ce-l face pe Borg at\u00e2t de puternic este lipsa lui de diversitate \u00een replica. El stie doua lucruri \u2013 reverul si dreapta. Nu trebui niciodata sa-si bata capul cum serveste, cum voleiaza sau cum ataca. Borg se deplaseaza chiar mai bine dec\u00e2t Rosewall. El ataca mingea foarte devreme, ceea ce demonstreaza nu numai ca poseda un excelent joc de picioare, ci si ca are un incomparabil simt al anticiparii.<br \/>\nSi mai exista \u00eenca un aspect care face din Borg un tenismen cu totul special: capacitatea surprinzatoare de a comite un numar mic de greseli \u00een momentele-cheie ale meciului. Vilas \u00eencearca sa aplice acelasi principiu juc\u00e2nd de pe linia de fund, dar argentinianul nu este la fel de rabdator ca Borg.<br \/>\nDe fapt, de-acum \u00eencolo Vilas nu va mai juca \u00eempotriva lui Borg. Ca si ceilalti, el se va \u00eenfrunta cu legenda suedezului&#8230;\u201c<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>&nbsp; Bj\u00f6rn Borg nu este o carte deschisa. Campionul suedez nu poate fi usor \u00eenteles. Enigmatice i-au fost aparitia si evolutia \u00een circuitul ATP, enigmatic i-a ramas destinul si dupa ce a renuntat sa mai presteze \u00een calitate de tenismen profesionist. Dar oric\u00e2t de misterioasa i-ar fi textura soartei, cai pentru a ne apropia de&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/inventarea-tenisului-55\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Inventarea tenisului (55)<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-16595","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic"],"views":1134,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16595","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16595"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16595\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16595"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16595"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16595"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}