{"id":16554,"date":"2013-09-13T17:16:20","date_gmt":"2013-09-13T15:16:20","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=16554"},"modified":"2015-01-15T16:03:14","modified_gmt":"2015-01-15T14:03:14","slug":"in-cautarea-unei-coalitii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/in-cautarea-unei-coalitii\/","title":{"rendered":"\u00cen c\u0103utarea unei coali\u0163ii"},"content":{"rendered":"<p>&nbsp;<\/p>\n<p>S-a \u00eent\u00e2mplat ca reuniunile anuale ale diplomatilor sa coincida cu inflamarea scenei internationale produsa de noua faza \u00een care a intrat criza siriana. Am urmarit c\u00e2teva declaratii facute de sefi de stat, prim-ministri, ministri de externe \u00een fata corpurilor diplomatice si am constatat ca profesionistii relatiilor externe, diplomatii adica, si-au ascuns cu greu \u00eengrijorarile. Un nou razboi? Logica unui razboi nu trebuie confundata cu ratiunea recurgerii la forta. Probele prezentate de Washington privind folosirea armei chimice de catre armata lui Assad au avut efecte oarecum surprinzatoare: solidaritatea de altadata a europenilor cu Statele Unite s-a subrezit. Deocamdata doar Franta a mai ramas pe vechea pozitie si si-a luat rolul dificil de a convinge unele state sa intre \u00eentr-o noua coalitie. Totusi, singura, a afirmat premierul Jean Marc Ayrault, Franta nu va recurge la o actiune militara. Guvernul de la Londra a facut pasul \u00eenapoi las\u00e2nd Parlamentul sa decida iar acesta a respins imediat angajarea Marii Britanii \u00eentr-o actiune de forta. Germania din principiu nu participa la razboaie. Doua i-au fost de ajuns. Rusia ram\u00e2ne pe vechea pozitie a solutiei politice, contesta probele americane privind folosirea de catre Assad a armei chimice si spune \u00eenca si mai ferm unei interventii : niet! La Bucuresti, atitudinea oficialilor fata de o actiune militara a fost prudenta. Slava Domnului! Este o nota, singura, demna de retinut din reuniunea diplomatilor rom\u00e2ni. Altfel, anticiparea recunoasterii statului Kosovo si pledoaria pentru exploatarea gazelor de sist mi se par extravagante izolate care pot sa coste scump \u00een alegeri. Ce datorii \u00eemping la astfel de declaratii? Ajunsi la guvernare, politicienii nostri ignora \u00eentelepciunea maximei latine: festina lente. Tradus pe limba noastra ar fi: nu te pripi!<br \/>\n<strong>Siria, dificultatea solutiei militare<\/strong><br \/>\nDecizia presedintelui american Barack Obama de a implica Senatul si Camera Reprezentantilor \u00eentr-o (eventuala) solutie militara \u00een Siria este surprinzatoare. P\u00e2na sa i se prezinte probe de incriminare a lui Assad pentru folosirea armei chimice, presedintele ramasese constant rezervat fata de orice tip de actiune militara \u00een Siria. Dar secretarul de stat John Kerry, fara sa mai astepte rezultatele anchetei inspectorilor ONU pentru o investigatie profesionista, a anuntat la 27 august ca exista dovezi ca armata lui Assad a folosit arma chimica. \u00cen aceste conditii, este greu sa se renunte la o actiune punitiva \u00eempotriva guvernului de la Damasc. \u00centrebarea este: pe ce baza? Reduc\u00e2nd din presiunea facuta pe calea declaratiilor politice, multe voci responsabile exclud o interventie \u00een afara ONU. Asa ca dosarul va fi introdus din nou \u00een Consiliul de Securitate. \u00cen chestiunea crizei siriene, presedintele Putin a anuntat ca la reuniunea G-20 de la Sankt Petersburg (5-7 septembrie) se adreseaza presedintelui Obama \u00een calitatea acestuia de laureat al Premiului Nobel pentru pace. Interesant! \u00cen episodul sirian interesele marilor puteri s-au interferat nefericit. Daca \u00een Consiliul de Securitate ar fi fost introdus un proiect de rezolutie care sa urmareasca alegerea mijloacelor de reglementare &#8211; pasnica sau militara &#8211; a crizei, si nu rasturnarea regimului politic, atunci Moscovei si Beijingului le-ar fi fost greu sa respinga trimiterea fortelor de pace \u00een aceasta tara. Cineva poarta responsabilitatea at\u00e2t a tergiversarii c\u00e2t si a abordarii crizei siriene \u00een alti termeni dec\u00e2t cei consacrati de Carta ONU. Criza din Siria prezenta toate elementele de pericol pentru pacea si securitatea \u00een regiune: conflict intern alimentat din afara, masacrarea populatiei civile, deplasarea \u00een statele vecine a peste doua milioane de refugiati. Consiliul de Securitate, \u00een baza art. 39 ar fi trebuit sa \u201econstate existenta unei amenintari contra pacii, a unei \u00eencalcari a pacii sau a unui act de agresiune\u201c si apoi sa faca recomandari sau sa decida ce masuri pot fi luate \u00een conformitate cu art. 41 si 42 ale Cartei ONU, cele care stabilesc caile \u201ede mentinere sau restabilire a pacii si securitatii internationale\u201c. Iar solutia fireasca ar fi fost trimiterea \u00een zonele de conflict a \u201ecastile albastre ONU\u201c. Ca \u00een Kosovo. A mai auzit cineva de fortele ONU de pace? Evolutia crizei din jurul Siriei a luat aceeasi \u00eentorsatura ca \u00een cazul razboaielor din Irak si Libia. Acum, actiunea punitiva \u00eempotriva lui Assad nu mai poate fi evitata. Moral, principial chiar, este de \u00eenteles o astfel de reactie \u00eempotriva celor care se fac responsabili de masacrarea civililor. Ram\u00e2ne de c\u00e2ntarit pretul acesteia \u00een conditiile \u00een care avem de-a face cu un regim decis sa lupte \u00een afara oricarei logici, \u00een afara oricarei ratiuni. Mai este posibila solutia politica? Ar trebui macar \u00eencercata. Fostul prim-ministru francez Dominique de Villepin, cel care, cu un deceniu \u00een urma, s-a opus \u00een Consiliul de Securitate razboiului \u00een Irak, a pus \u00een garda guvernul francez: \u201eNu cred ca un instrument militar, un scurtcircuit armat sunt solutii convenabile \u00een crizele complexe. Care ar fi sensul unei actiuni duse de statele europene sau cele occidentale daca aceasta va fi \u00een afara legalitatii internationale, \u00een afara chiar a unui obiectiv de eficacitate, (adoptat) numai doar din grija de a ne lua de pe constiinta o apasare?\u201c.<br \/>\nC\u00e2nd \u00eemi \u00eenchei notele, Washingtonul si Parisul sunt \u00een cautare de aliati pentru constituirea unei coalitii dispuse la o interventie \u00een Siria.<br \/>\n<strong>Nici \u00een Egipt perspectivele pacii nu sunt certe<\/strong><br \/>\nDespre complicatiile evolutiilor din Orientul Mijlociu vorbesc si evenimentele din Egipt. Revolutia prin care a fost rasturnat Hosni Mubarak nu pare \u00eencheiata. Dupa venirea la putere, prin confiscarea revolutiei, Fratiile Musulmane si presedintele ales Morsi au \u00eencercat sa \u00eendrepte \u00een mars fortat un \u00eentreg popor spre radacinile islamului. Dar arabo-musulmanii nu sunt at\u00e2t de tributari, pe c\u00e2t se crede, lui Mahomed, majoritatea egiptenilor nu sunt dispusi sa se abandoneze \u00een bratele lui Allah. Egiptul a intrat \u00eentr-o noua turbulenta. Cum poate fi socotita actuala revolta?, se \u00eentreaba Alain Gresh, unul dintre cei mai avizati arabisti. \u201eLovitura de stat? Razmerita populara? O noua faza a revolutiei? Cum pot fi calificate miscarea masiva \u00eempotriva lui Mohamed Morsi si destituirea la 30 iunie a primului presedinte civil ales democratic \u00een Egipt? Daca Fratii Musulmani au o grea responsabilitate pentru esec, umbra militarilor si a fostului regim se profileaza \u00een spatele manifestantilor\u201c (\u201eLe Monde diplomatique\u201c, august 2013).<br \/>\nCu doi ani \u00een urma, \u00een timpul manifestatiilor din Piata Tahri, armata egipteana nu s-a aratat pregatita sa-si salveze conducatorul, dar puterea ei nu s-a stins odata cu arestarea acestuia. Generalii au asteptat momentul refacerii pozitiei privilegiate pe care o are armata de decenii \u00een treburile politice. Nemultumiti de politica de islamizare a statului dusa de Fratiile Musulmane, egipteni au iesit \u00een strada \u00eenca si mai multi dec\u00e2t atunci c\u00e2nd l-au rasturnat pe Mubarak. Bulevardele din Cairo si din principalele orase egiptene au fost invadate de milioane de rasculati. Armata a reintrat \u00een scena. Generalul Al- Sissi, printr-o noua lovitura de stat, a contribuit direct la rasturnarea si arestarea lui Morsi, pun\u00e2nd \u00een dificultate cancelariile statelor care \u00eencercau sa-l apere pe noul presedinte \u00een baza rezultatelor alegerilor considerate democratice. Pentru egipteni, \u00eensa, esecurile politice si economice au fost un bun pretext pentru rasturnarea guvernului intrat sub influenta Fratiilor Musulmane. Momentul a fost folosit de armata pentru preluarea puterii politice \u00een stat. Este o traditie egipteana ca seful statului sa aiba de partea lui nu poporul, ci armata. Interventia armatei a coincis (\u00eent\u00e2mplator?) cu eliberarea din \u00eenchisoare a lui Mubarak. O eliberare facuta nu printr-o lovitura de forta, nici printr-o reabilitare politica ci printr-un proces juridic.<br \/>\nSe poate \u00eentoarce roata? A fost revolutia din Egipt inutila? Ipoteza este greu de sustinut at\u00e2ta timp c\u00e2t acum egiptenii resping nu numai dictatura Fratiilor Musulmane ci si pe cea militara. \u00centrebat de un ziarist cum de au fost posibile rasturnarea si arestarea lui Morsi, un egiptean de pe strada a raspuns: \u201eSpre deosebire de Mubarak, Morsi nu avea statul de partea lui. Astazi, adevaratele probleme ale Egiptului sunt aceleasi ca si cele din timpul lui Mubarak: aceleasi mizerii mediatice, aceeasi salbaticie politica&#8230;Nu am facut toate astea (revolutia, n.n.) ca sa ajungem la un astfel de om\u201c. Egipteanul considera ca Morsi a pierdut partida pentru ca nu a avut statul de partea lui. A se \u00eentelege: nu a avut sprijinul armatei. Armata egipteana a fost implicata \u00eentotdeauna \u00een mentinerea puterii \u00een stat. Si astazi. Sub comanda noului om forte de la Cairo, generalul Al Sissi, fostul presedinte Morsi este tras \u00een justitie, peste o mie de simpatizanti ai opozitiei, din r\u00e2ndurile Fratiilor Musulmane, au fost ucisi si alte doua mii \u00eencarcerati \u00een numai o luna de zile.<br \/>\n\u00cen Egipt, pacea nu se asaza nici \u00een moschei, nici \u00een pietele publice pazite de tancuri.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>&nbsp; S-a \u00eent\u00e2mplat ca reuniunile anuale ale diplomatilor sa coincida cu inflamarea scenei internationale produsa de noua faza \u00een care a intrat criza siriana. Am urmarit c\u00e2teva declaratii facute de sefi de stat, prim-ministri, ministri de externe \u00een fata corpurilor diplomatice si am constatat ca profesionistii relatiilor externe, diplomatii adica, si-au ascuns cu greu \u00eengrijorarile.&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/in-cautarea-unei-coalitii\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">\u00cen c\u0103utarea unei coali\u0163ii<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[13156],"tags":[7957,4,9305,9304,5883],"class_list":["post-16554","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-editorial","tag-damasc","tag-editorial","tag-egipt-conflicte","tag-presedintele-barack-obama","tag-siria"],"views":1397,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16554","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16554"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16554\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16554"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16554"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16554"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}