{"id":16533,"date":"2013-09-05T11:27:11","date_gmt":"2013-09-05T09:27:11","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=16533"},"modified":"2013-09-05T11:27:28","modified_gmt":"2013-09-05T09:27:28","slug":"inventarea-tenisului-54","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/inventarea-tenisului-54\/","title":{"rendered":"Inventarea tenisului (54)"},"content":{"rendered":"<p>Din toate punctele de vedere, Borg a fost un fenomen. Unul monstruos, at\u00e2t \u00een bine, c\u00e2t si \u00een rau. O aparitie extravaganta, un afront ontologic adus ideii de limita (cred ca domnul Liiceanu poate fi fericit, caci iata ca si \u00een sport, recte tenis, pragul metamorfozei fenomenologice devine un reper esential!). A debutat ca profesionist la v\u00e2rsta la care altii au \u00eenca aspiratii juniorale (saisprezece ani, \u00een 1972). P\u00e2na la retragerea sa oficiala, cea din 1983, cu toate ca practic suedezul n-a mai contat \u00een circuitul ATP din 1981, caci \u00een 1982 el a disputat un singur turneu, cel de la Monte-Carlo, unde a fost eliminat \u00een primul tur de Noah, juc\u00e2nd \u00een plus si patru competitii demonstrative, Borg a \u00eenregistrat record dupa record. \u00cen intervalul 1974-1981, el si-a trecut \u00een palmares nu mai putin de unsprezece turnee majore, c\u00e2stig\u00e2nd la simplu de sase ori Roland Garros-ul si de cinci ori (consecutiv) Wimbledon-ul. La total, scandinavul a cucerit 64 de trofee ATP de simplu, pierz\u00e2nd alte 25 de finale. La Australian Open, pe-atunci competitie cazuta \u00een desuetudine, n-a luat niciodata parte, iar US Open-ul nu i-a purtat nicic\u00e2nd noroc, el esu\u00e2nd \u00een patru finale. Bj\u00f6rn se poate lauda si cu doua Turnee ale Campionilor. Trei ani la r\u00e2nd, \u00eentre 1979-1981 Borg s-a clasat pe primul loc ATP \u00een clasamentul sf\u00e2rsitului de an. El s-a retras \u00een plina glorie, brusc, fara ca un eveniment major si vizibil sa se fi petrecut cu-adevarat.<br \/>\nMonstruoasa a fost aparitia sa, la fel si disparitia. Suedezul a suferit \u00een cele din urma de un sindrom de prea-plin, jucase prea mult timp la cel mai \u00eenalt nivel, aproape un deceniu, concentrarea \u00eei fusese prea apriga, consumul nervos prea profund, iar toate acestea l-au uzat \u00eenainte de vreme. Dupa \u00eenfr\u00e2ngerea din finala de la Wimbledon, cea \u00een fata lui McEnroe, consumata \u00een 1981, de asemenea, dupa pierderea finalei de Flushing Meadows din acelasi an \u00een fata incoturnabilului Big Mac, Borg a simtit cum dorinta de victorie i s-a diminuat, la fel si pasiunea sau interesul pentru tenis. \u00cei disparuse pur si simplu dorul de competitie, nazuinta de a fi primul, vointa de a se mai bate. Ceva vital secase \u00een sufletul si mintea barbatului nascut la S\u00f6dert\u00e4lje. N-a mai putut si, cu o discretie simptomatica, a ales sa dispara.<br \/>\nMonstruos a fost Borg si din punctul de vedere al stachetelor depasite \u00een materie de premii si contracte publicitare. \u00cen strania sa autobiografie intitulata \u201eRevers\u201c (Editions Michel Lafon, Paris, 1993), Borg afirma ca a c\u00e2stigat din premiile turneelor adjudecate \u00een ATP (atentie, fara competitii demonstrative si partide de exhibitie!) cam 3,5 milioane de dolari USA. Din contracte de sponsorizare si publicitare cam tot at\u00e2t. Putem deci banui ca a adunat \u00een jur de 10-12 milioane de dolari la total. O suma fabuloasa \u00een acea vreme si pentru acest sport (sa nu uitam ca dolarul avea o alta valoare \u00een epoca, chiar si dupa prima criza a petrolului, cea din 1973!). Practic, suedezul, prin charisma, sociomania si celebritatea lui, a fost omul care a dat liber la boom-ul financiar pe care l-a cunoscut tenisul \u00een acea perioada. Dupa Borg nimic n-a mai fost ca \u00eenainte, iar toti ceilalti campioni, de la McEnroe la Djokovici, au de ce sa-i fie recunoscatori \u201eomului de ghiata\u201c&#8230;<br \/>\nIata, pentru demonstratie, o lista a companiilor cu care Bj\u00f6rn Borg semnase contracte de reprezentare:<br \/>\na. Registrul international: echipament vestimentar FILA (fara Scandinavia); SAS (Scandinavian Airline System); \u00eencaltaminte Diadora (fara USA si Canada); papuci Tretorn; blue jeans Lois; racordaj din mat de bou VS; automobile Saab; masina de racordare Ektelon; poster Bj\u00f6rn Borg (de doua feluri); calendar Bj\u00f6rn Borg (\u00een doua formate); rachete Donnay; puzzle Bj\u00f6rn Borg; masina de tricotat Bj\u00f6rn Borg; lotiune de plaja Bj\u00f6rn Borg;<br \/>\nb. Canada: bandana Bj\u00f6rn Borg; \u00eencaltari Tretorn;<br \/>\nc. Europa: mingi Penn; jucarii Pelikan; cereale Kellog; papusa Bj\u00f6rn Borg; gama de cosmetica Bj\u00f6rn Borg;<br \/>\nd. America de Sud: mingi Penn;<br \/>\ne. Statele Unite: \u00eencaltari Tretorn; accesorii de antrenament Power Swing; \u00eencaltari de jogging Diadora; ansamblul imobiliar Casars World; papusa Bj\u00f6rn Borg; alimente Nutrament;<br \/>\nf. Brazilia: jucarii Bj\u00f6rn Borg; apa minerala Bj\u00f6rn Borg;<br \/>\ng. Japonia: apa minerala Sunkist; magazine Bj\u00f6rn Borg;<br \/>\nh. Scandinavia: bandana Bj\u00f6rn Borg; echipament vestimentar de hochei; port-chei Bj\u00f6rn Borg; bloc-notes, creioane, guma Bj\u00f6rn Borg.<br \/>\nNe-mai-va-zut! Niciodata lumea sportului alb nu mai cunoscuse o asemenea grija pentru detaliul economic, o asemenea insatiabilitate financiara, un asemenea dor de a nu lasa nimic fara o pretaluire. Si Borg avea dreptate. Sportivii au o viata scurta, iar dupa retragere trebuie sa-si asigure la un standing ridicat existenta. Fara o astfel de rigurozitate si strategie asupra c\u00e2stigului pecuniar nu poate exista ziua de m\u00e2ine&#8230;<br \/>\nMonstruoasa i-a fost lui Borg p\u00e2na si sexualitatea ori macar sex appeal-ul. El \u00eensusi declara ca a cunoscut sexul devreme, pe la treisprezece-paisprezece ani. Vreme de cinci ani a fost prietenul si iubitul campioanei de junioare a Suediei, simpatica Helena Anliot. \u00cen 1973, c\u00e2nd deja relatia lor se racise, Borg a rugat-o totusi pe Helena sa-l \u00eentovaraseasca la Wimbledon, caci altfel nu putea (sau nu stia pe-atunci!) sa scape din fata asaltului neobosit la care-l supuneau elevele de colegiu si studentele britanice, celebrele groupies, at\u00e2t de dispuse unei nopti de amor pe gratis cu obiectul fanatismului lor. Mai t\u00e2rziu, Lennart Bergelin, antrenorul si mentorul sau, \u00een fapt, un al doilea tata pentru Bj\u00f6rn, se ocupa de raspunsul la telefon \u00een camera de hotel, ca si de paza usii. Dupa ce a cunoscut-o pe Mariana Simionescu, cea care avea sa-i fie sotie, Borg \u00eei lasa acesteia grija sa se ocupe de entuziasmul invadator al tinerelor cu adictie la campionul scandinav&#8230;<br \/>\nCum sa nu cadem de acord, \u00een asemenea conditii, ca Borg a fost un fenomen monstruos si un \u00eenceput de lume?<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Din toate punctele de vedere, Borg a fost un fenomen. Unul monstruos, at\u00e2t \u00een bine, c\u00e2t si \u00een rau. O aparitie extravaganta, un afront ontologic adus ideii de limita (cred ca domnul Liiceanu poate fi fericit, caci iata ca si \u00een sport, recte tenis, pragul metamorfozei fenomenologice devine un reper esential!). A debutat ca profesionist&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/inventarea-tenisului-54\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Inventarea tenisului (54)<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[9296,9297],"class_list":["post-16533","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-biografie-bjorn-borg","tag-echipament-vestimentar-fila"],"views":967,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16533","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16533"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16533\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16533"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16533"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16533"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}