{"id":16527,"date":"2013-09-05T11:19:05","date_gmt":"2013-09-05T09:19:05","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=16527"},"modified":"2013-09-05T11:19:05","modified_gmt":"2013-09-05T09:19:05","slug":"amintiri-despre-o-epoca-in-care-doctorii-faceau-gloria-societatii-romanesti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/amintiri-despre-o-epoca-in-care-doctorii-faceau-gloria-societatii-romanesti\/","title":{"rendered":"Amintiri despre o epoca in care doctorii faceau gloria societatii romanesti\u2026"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>Cineva a spus nu demult ca doctorul Octavian Buda, titularul Catedrei de Istoria Medicinei din cadrul UMF \u201eCarol Davila\u201c Bucuresti, ar fi un rostogolitor de vorbe. Considerata \u00een sine, afirmatia nu rimeaza cu nimic elogios, dar ea, subsecvent, ascunde un adevar radical: \u00eentr-o lume rom\u00e2neasca, at\u00e2t institutionala, c\u00e2t si privata, \u00een care aproape totul se uita, devenind marca a neantului, cineva trebuie sa se ocupe de amintirea lucrurilor si a oamenilor, a faptelor si a clipelor memorabile.<\/strong> <\/em><br \/>\nFireste, este formidabil sa evoluezi ca practician de succes, ca agent al celebritatii si ca acumulator de avere. Din pacate sau din fericire, a rostogoli vorbe de duh si a schita istoria unor domenii esentiale \u00een viata comunitatii sau domeniului \u00een cauza, desi nu produce cash value, genereaza \u00een schimb certitudinea unei supravietuiri pilduitoare. Iar uneori gloria practicii trece obligatoriu prin rigoarea memoriei recuperate, \u00eentretinute si transmise mai departe. Or, \u00een acest registru, doctorul Octavian Buda este maestru&#8230; unul indispensabil.<br \/>\nDovada a acestei maiestrii, dar si a acestei salutare (si sanitare) vocatii mnezice este ne\u00eendoielnic si volumul \u201eRom\u00e2nia fara anestezie. Discurs medical si modernitate \u00een vremea lui Carol I (1872-1912)\u201c, carte aparuta la Editura Vremea din Bucuresti \u00een acest an si prefatata elogios de istoricul si academicianul Dan Berindei. Constructia textuala la care fac referire ca ilustrare a tezei enuntate initial nu este ceea ce se cheama \u00eendeobste un volum de autor. Octavian Buda nu este semnatarul secventelor selectionate si ordonate pentru a configura o carte cu o destinatie speciala. Dar el este cel care a \u201esapat\u201c \u00een arhive si biblioteci, a cautat documente si fotografii, a studiat presa si zvonistica vremii pentru a deslusi o logica si o ratiune a discursului medical rom\u00e2nesc \u00een perioada indicata de titlu. Sunt antologati cu diferite interventii textuale mari medici si profesori de medicina, ctitori de institutii medicale si participanti directi la efortul de constituire a Rom\u00e2niei moderne, institutionale, europene si democratice.<br \/>\nAs invoca aici nume precum Anastasie Fatu, Iacob Felix, Mihail Petrini-Galatz, Constantin Esarcu, Nicolae Kalinderu, George Ion Stoicescu, Grigore Romniceanu, Nicolae Kretzulescu, Alexandru Vitzu, Mina Minovici, Constantin Dimitrescu Severeanu, Nicolae Paulescu, Victor Babes, Thoma Ionescu, Alexandru Sutzu, Gheorghe Marinescu si Alexandru Xenopol. Acestia au fost cu totii eminenti specialisti clinicieni, ctitori de stabilimente sanitare si structuri didactice, inventatori de instrumente medicale si pionieri ai unor domenii medicale de excelenta, inclusiv pe plan european si mondial. Mai mult, ei si-au dat concursul pe frontul eforturilor de construire si consacrare a unui sistem medical rom\u00e2nesc apt sa functioneze coerent si performant, aidoma celor din Apus.<br \/>\nSi pentru ca inventarea si eficientizarea unui domeniu social sunt str\u00e2ns legate de evolutia vietii politice, unii dintre acesti redutabili doctori au intervenit politic, asum\u00e2ndu-si responsabilitati civice dificile, astfel \u00eenc\u00e2t lupta lor de modernizare a statului sa fie una \u00eencununata de succes inclusv c\u00e2t priveste universul sanatatii publice. Din acest punct de vedere, al marturisilor legate de realitatea starilor de lucruri din acea epoca, totusi una a marilor edificari institutionale, este izbitor c\u00e2t de asemanatoare sunt numeroase aspecte cu cele de astazi, de parca mari schimbari benefice nici nu s-ar fi produs. Lucrurile se prezinta ca si cum nu s-ar fi petrecut nimic semnificativ \u00eentre 1872 si 2013, ca si cum un nunc stans demonic si maladiv ar fi \u00eenghetat istoria pe teritoriul tarii numite Rom\u00e2nia. Asta, \u00een ciuda eforturilor, frecvent disperate, ale somitatilor medicale de la noi pentru a desteleni un sol altfel promitator.<br \/>\nCeva ca un blestem comunitar, ceva ca un stigmat atemporal a apasat asupra evolutiilor din sistemul medical national. \u00censa nu este vorba despre nimic mistic, ci doar despre o mentalitate conservatoare, imobila, nereceptiva la nou si la mai bine, excesiv de pragmatica si meschina, cel mai adesea straina nevoilor publice reale si foarte rapace c\u00e2t priveste restr\u00e2nsele interese private realizabile \u00eensa cu resurse de la bugetul public. Atunci, ca si acum, lucrurile nu au mers bine \u00een biata tarisoara, \u00een ciuda unei moralitati mai accentuate a decidentilor si a unei vointe politice mai evidente dec\u00e2t \u00een prezent&#8230; \u00cen plus, nici calitatea etica si stiintifica a medicilor de astazi nu prea rimeaza cu excelenta acelui trecut glorios repertoriat \u00een texte de Octavian Buda.<br \/>\nAutorul selectiei de fata ne ofera \u00eensa si masura deschiderii sale argumentative \u00eentr-un studiu doct si excelent asezat \u00een pagina, intitulat \u201eDespre \u00abDomnii doctori\u00bb de altadata\u201c, o necesara nota asupra editiei si o substantiala introducere \u00eentr-o istorie secventiala, \u00eensa decisiva a domeniului sanatatii publice rom\u00e2nesti, registru \u00een care reforma si performantele rom\u00e2nesti au impresionat adeseori \u00een epoca pe confratii europeni. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, doctorul Octavian Buda vadeste un curaj remarcabil caci domnia sa prezinta publicului interesat puncte de vedere radicale, deloc elogioase cu atitudinea si pornirile politicienilor bastinasi, function\u00e2nd, atunci ca si astazi, drept piedici, nu ca stimuli ai progresului institutional si ai prezervarii sanatatii publice.<br \/>\nSi pentru ca unele personalitati medicale antologate aici nu spun mare lucru cititorului neofit, Octavian Buda a inclus spre finalul volumului scurte note biografice, realizate cu acribie si pasiune, izbutind astfel performanta nu doar de a ne livra discursuri stiintifice ori morale, ci si de a reconstitui, cu penel fin, fundalul epocii plec\u00e2nd de la creionarea unor portrete veridice ale acestor personalitati fara de care medicina rom\u00e2neasca si, de ce nu, chiar cea europeana n-ar avea deplina identitate. Ceea ce impresioneaza la cartea construita de autor nu tine numai de consistenta informatiilor istorice, ci si de coerenta \u00eembinarii discursurilor constitutive conform unei logici str\u00e2nse, revelatoare pentru amploarea reformei medicale \u00een vremea lui Carol I. Si sa nu uitam nici de fluiditatea condeiului folosit de Octavian Buda. Asa ca, daca un astfel de demers recuperator si mnezic \u00eenseamna a \u201erostogoli vorbe\u201c, atunci da-i \u00eenainte, doctore Buda! Singuratica ta munca nu este nici \u00een zadar, nici lipsita de maretie&#8230;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Cineva a spus nu demult ca doctorul Octavian Buda, titularul Catedrei de Istoria Medicinei din cadrul UMF \u201eCarol Davila\u201c Bucuresti, ar fi un rostogolitor de vorbe. Considerata \u00een sine, afirmatia nu rimeaza cu nimic elogios, dar ea, subsecvent, ascunde un adevar radical: \u00eentr-o lume rom\u00e2neasca, at\u00e2t institutionala, c\u00e2t si privata, \u00een care aproape totul se&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/amintiri-despre-o-epoca-in-care-doctorii-faceau-gloria-societatii-romanesti\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Amintiri despre o epoca in care doctorii faceau gloria societatii romanesti\u2026<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[9294,9288,9290,9283,9280,9285,9295,9286,9281,9282,9289,9284,9287,9291,9293,9292],"class_list":["post-16527","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-alexandru-sutzu","tag-alexandru-vitzu","tag-constantin-dimitrescu-severeanu","tag-constantin-esarcu","tag-doctorul-octavian-buda","tag-george-ion-stoicescu","tag-gheorghe-marinescu","tag-grigore-romniceanu","tag-iacob-felix","tag-mihail-petrini-galatz","tag-mina-minovici","tag-nicolae-kalinderu","tag-nicolae-kretzulescu","tag-nicolae-paulescu","tag-thoma-ionescu","tag-victor-babes"],"views":984,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16527","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16527"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16527\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16527"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16527"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16527"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}