<\/p>\n
Ca peste tot \u00een lume, si \u00een Rom\u00e2nia cele mai mari salarii sunt de gasit \u00een banci. Se pare ca si cele mai mari profituri (legale) tot acolo sunt de aflat. Av\u00e2nd \u00een vedere ca bancile manipuleaza banii altora, mi se pare normal ca, macar partial, o parte din beneficiile pe care ele le obtin sa se \u00eentoarca, \u00eentr-o forma sau alta, \u00een societate. Nu e de mirare, asadar, ca atunci c\u00e2nd un muzeu organizeaza o expozitie sau orice alt eveniment si nu are asigurat bugetul de care are nevoie (asa cum se \u00eent\u00e2mpla, de regula), primul g\u00e2nd al organizatorilor se \u00eendreapta catre banci. Si, trebuie sa recunoastem ca uneori sperantele muzeografilor sunt \u00eendeplinite. UniCredit Tiriac Bank, Banca Transilvania, BRD, BCR, Bancpost, CEC, Banca Raiffeisen, OTP Bank sau Banca Rom\u00e2neasca sunt c\u00e2teva dintre institutiile bancare ce au fost remarcate, \u00een ultimii ani, pentru sprijinul adus unor evenimente culturale \u2013 nu neaparat, muzeale. Printre cei mai importanti beneficiari ai acestor sponsorizari, dintre muzee, merita mentionate Muzeul National de Arta al Rom\u00e2niei si Muzeul National al Satului \u201eDimitrie Gusti?. Desigur, cea mai \u201enobila? sponsorizare nu poate veni dec\u00e2t din partea Bancii Nationale a Rom\u00e2niei, dar tocmai de aceea, ea vine cel mai rar. Nu trebuie sa uitam, \u00eensa, \u00een c\u00e2te proiecte importante s-a implicat banca centrala, mai ales daca era vorba si despre Academia Rom\u00e2na!
\nAm apreciat si apreciez intentia Bancii Nationale de a organiza \u00eenca un muzeu, \u00een afara de cel propriu, din localul istoric (intrarea are loc prin cladirea proiectata de Radu Dudescu, dar expozitia permanenta se afla \u00een aripa veche, realizata dupa proiectul lui Albert Galleron si Cassien Bernard), la Tismana, acolo unde a fost adapostit tezaurul Bancii, \u00een perioada 1944 \u2013 1947: Muzeul Tezaurului. Este o istorie, poate, mai putin cunoscuta, dar nu mai putin pasionanta. \u00cen aprilie 1944, \u00een conditiile \u00eenaintarii armatelor sovietice, Banca Nationala, aflata sub conducerea guvernatorului Constantin Angelescu, a obtinut acordului viceprim \u2013 ministrului Mihai Antonescu pentru ascunderea tezaurului Bancii la manastirea Tismana. Sechestrarea tezaurului national de catre statul sovietic \u00een 1918 era o amintire prea recenta si o lectie prea dura pentru ca sa-si asume cineva vreun risc! Sub pretextul restaurarii unor chilii manastiresti, arhitectul Radu Dudescu este cel care a condus santierul pentru ascunderea, \u00eentr-o pivnita a manastirii, a celor 215 tone de aur pe care Banca le detinea \u00een acel moment (22 iulie 1944), incluz\u00e2nd si peste trei tone de aur lasat \u00een grija Rom\u00e2niei de catre Guvernul Poloniei, la retragerea din septembrie 1939, prin tara noastra. Ulterior, dupa ce sovieticii ajunsesera deja \u00een Oltenia, s-a luat decizia mutarii tezaurului \u00eentr-o pestera din apropiere, care a fost amenajata special. La 16 septembrie 1944, intrarea \u00een grota a fost zidita. La 16 ianuarie 1945, o parte din tezaurul depus la Tismana a fost readusa la Bucuresti. Din aceasta Banca Nationala a folosit mai mult de jumatate pentru emiterea celebrelor medalii comemorative \u201eArdealul nostru?. \u00cen ianuarie \u2013 februarie 1947, restul tezaurului a revenit, cu c\u00e2teva peripetii datorate viscolului, la Bucuresti\u2026 Un muzeu modern va fi amenajat de Banca Nationala \u00een pestera \u00een care tezaurul a stat ascuns pentru doi ani si jumatate.
\nDesigur, toate aceste lucruri sunt foarte importante si este bine ca prima institutie bancara a tarii are un interes muzeal, manifestat prin organizarea unor expozitii permanente. Dar bancile (si ma refer aici mai putin la Banca Nationala, c\u00e2t, mai ales, la cele private) au \u2013 \u00een alte tari, cel putin \u2013 o abordare usor diferita a modului \u00een care \u00eenteleg sa se achite de responsabilitatea fata de societate: mai exact, \u00eenfiinteaza o fundatie. Am avut ocazia sa scriu, \u00een alt articol, despre rolul pe care si l-a asumat colosul financiar catalan Caixa \u00een viata culturala spaniola, prin \u00eenfiintarea si sustinerea unor moderne muzee de arta (CaixaForum) la Madrid, Barcelona, Palma, Lleida, Girona si Tarragona, precum si a unor muzee de stiinta (CosmoCaixa) la Barcelona si Madrid. \u00cen alte douazeci si cinci de orase spaniole, din Sevilla p\u00e2na \u00een A Coru\u00f1a si din Gij\u00f3n p\u00e2na \u00een Alicante, numeroase expozitii temporare sunt plimbate, spre beneficiul tinerilor, mai ales. Va imaginati asa ceva \u00een Rom\u00e2nia? Tocmai acum, c\u00e2nd si noi, si spaniolii suntem \u00een criza? Tocmai acum c\u00e2nd, la ultima rectificare a bugetului de stat, de unde nu prea avea bani, Cultura a pierdut 22 de milioane de lei (ca, la omul sarac nici boii nu trag)? E adevarat, nici muzeele spaniole nu o duc pe roze, iar cultura din statul frate de ginta latina este tot a cincea roata la caruta, ca si la noi. Dar, cel putin, exista o raza de speranta, atunci c\u00e2nd vezi ca macar bancile private \u00eencearca sa dea \u00eenapoi c\u00e2te ceva din ceea ce au primit de la societate. E drept, dintre toate bancile iberice, am ales exemplul cel mai frapant. Evident, nu toate bancile au fundatii at\u00e2t de generoase, pentru ca nu toate au reusit sa treaca peste criza. Totusi, distanta de la opt muzee si douazeci si cinci de expozitii itinerante la\u2026 nimic mi se pare impresionanta.
\nSpania nu este singura tara \u00een care se \u00eent\u00e2mpla asemenea minuni. As mai putea da exemplul unei alte tari lovite crunt de FMI, ca si noi: Grecia. Acolo, Fundatia Culturala Piraeus Bank Group (o banca aflata si pe piata rom\u00e2neasca din 2000 \u00eencoace) a investit masiv \u00een organizarea unor muzee: nu mai putin de sapte muzee sunt deschise, din Peloponez \u00een Tesalia, iar un al optulea se afla \u00een pregatire. C\u00e2nd ajungeti \u00een vacanta \u00een Lesbos, nu uitati sa vizitati Muzeul Productiei Industriale a Uleiului de Masline! Este considerata principala atractie turistica a insulei. \u00cen Sparta, Dimitana, Soufli, Stimphalia, Volos si Tinos, alte muzee (majoritatea, tehnice si industriale) va asteapta. Singurul dintre acestea pe care am avut ocazia sa \u00eel vizitez, Muzeul Tiglei si Caramizii din Volos, este, fara discutie, unul dintre cele mai valoroase muzee tehnice din Europa Centrala si de Est.
\nTot o banca elena, Banca Nationala a Greciei, are o fundatie care finanteaza, \u00eentre altele, un laborator de conservare a h\u00e2rtiei prin care ajuta diverse muzee grecesti \u00een munca de specialitate.
\nSi, ca sa continui lista tarilor care abia acum ies din criza, as aminti fundatiile culturale ale bancilor Marfin Laiki si ale Ciprului (adica, exact cele mai mari banci din insula Afroditei \u2013 tocmai cele ce au suferit si cele mai mari pierderi \u00een acest an, dar care au continuat sa finanteze activitatile muzeale). Germania se m\u00e2ndreste cu fundatia celebrei Deutsche Bank, Austria cu Fundatia Erste Bank (\u201emama? BCR-ului) s.a.m.d.
\nNe putem \u00eentreba ce se \u00eent\u00e2mpla cu bancile rom\u00e2nesti, indiferent daca au fost sau nu adosate unor mari banci din strainatate. Se pare ca si \u00een acest caz, ca \u00een at\u00e2tea altele, se aplica principiul \u201emerge si asa\u201c. Cu alte cuvinte, rom\u00e2nii nu ar avea nevoie de fundatii culturale finantate \u00een mod real (cele existente, \u00eendeobste, nu \u00eesi merita titulatura de fundatie, st\u00e2nd la mila statului si a c\u00e2te vreunui bogatan \u00eencropit peste noapte din afaceri cu tigari si jocuri de noroc); rom\u00e2nii s-ar multumi cu ceea ce nici macar divertisment nu se poate numi (daramite, cultura), care este furnizat, \u00een doze pantagruelice, de aproape toata media rom\u00e2neasca (am scos din cauza putinele hebdomadare culturale si posturi de radio precum \u201eRom\u00e2nia Cultural\u201c). Singura exceptie pe care o pot aminti este Pavilion \u2013 spatiul expozitional finantat, \u00eempreuna cu mare parte din programele derulate, de UniCredit Tiriac Bank. Este, deocamdata, singura floricica pe care speram sa o vedem duc\u00e2ndu-ne spre sf\u00e2rsitul iernii (daca nu chiar spre primavara) \u00een care cultura, deci si muzeele rom\u00e2nesti se zbat din 2009 \u00eencoace. Cred ca a venit vremea ca si bancile sa mai \u00eentoarca ceva \u00eenspre cei care, cu sau fara voia lor, le asigura prosperitatea.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Ca peste tot \u00een lume, si \u00een Rom\u00e2nia cele mai mari salarii sunt de gasit \u00een banci. Se pare ca si cele mai mari profituri (legale) tot acolo sunt de aflat. Av\u00e2nd \u00een vedere ca bancile manipuleaza banii altora, mi se pare normal ca, macar partial, o parte din beneficiile pe care ele le… Cite\u0219te mai mult »O relatie asimetrica: muzeul si banca<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-16525","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic"],"views":992,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16525","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16525"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16525\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16525"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16525"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16525"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}