{"id":16492,"date":"2013-09-05T10:37:28","date_gmt":"2013-09-05T08:37:28","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=16492"},"modified":"2013-09-05T10:37:28","modified_gmt":"2013-09-05T08:37:28","slug":"ce-acceptam-ce-respingem-in-istorie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/ce-acceptam-ce-respingem-in-istorie\/","title":{"rendered":"Ce acceptam,  ce respingem in istorie"},"content":{"rendered":"<p>&nbsp;<\/p>\n<p><em><strong>Lunga rezistenta a lui Assad \u00een Siria, cu pretul unui razboi civil, si eliberarea din \u00eenchisoare a unui sef de stat rasturnat prin revolutie, cazul lui Mubarak \u00een Egipt, vor pune probleme serioase de interpretare a efectelor revolutiilor din lumea araba. Nici un model de analiza, clasica sau moderna, nu pare sa fie aplicabil evolutiilor de azi din Orientul Mijlociu. Unii se resemneaza constat\u00e2nd ca \u00een aceasta regiune civilizatia nu se smulge usor din arcanele religiei, altii sunt interesati sa-i forteze c\u00e2t mai mult destinul.<\/strong><\/em><\/p>\n<p>Scenariul prabusirii regimurilor dictatoriale (\u00een care multi si-au pus nu numai sperante, ci si interese) nu a mai functionat \u00een tarile arabe ca \u00een cazul celui aplicat \u00een 1989 \u00een Europa de Est. Rezistenta militara a regimului dictatorial din Siria si anularea rezultatelor revolutiei din Egipt prin intrarea acestui stat \u00een razboi civil demonstreaza ca lumea araba nu este pregatita sa iasa compact din trecut si sa accepte o intrare aliniata \u00eentr-o noua etapa istorica. Totusi, \u00een ciuda a ceea ce se acrediteaza, mostenirea religioasa este pe cale sa \u00eenceteze sa mai fie un factor de coeziune. Razboaiele suportate sau purtate pentru obtinerea si conservarea independentei au diferentiat statele arabe, le-au facut, dupa caz, reticente sau rezistente la stimulii sau interferentele externe. Statele din Orientul Mijlociu reactioneaza diferit la influentele venite din afara propriei sale civilizatii istorice, religioase, materiale, politice. Este o realitate care functioneaza paralel cu interesele marilor puteri \u00een regiune. \u00cen conexiune cu normele dreptului international, mai nou, destul de des sacrificate, ce acceptam si ce respingem \u00een istorie devine o tema importanta de analiza. Razboiul din Siria ofera motive serioase pentru o astfel de preocupare.<br \/>\nDoua noi atacuri \u00een urma carora au murit prin asfixiere peste o mie (dupa unii, peste 3500!) de civili au devenit proba folosirii armei chimice \u00een Siria. Situatia pare asemanatoare cu \u00eemprejurarile masacrului de la Srebenita devenite pretext pentru bombardamentele NATO asupra Serbiei. Regimul lui Assad a negat orice implicatie. ONU a cerut Damascului sa permita unei echipe de inspectori sa faca cercetari la fata locului. \u00centr-o prima faza, Moscova si Washington-ul au convenit sa ceara \u00eempreuna \u201eo ancheta obiectiva\u201c. Statele Unite, Marea Britanie si Franta au luat \u00een paralel initiativa unor presiuni fara precedent pentru a determina Damascul sa accepte imediat ancheta. \u00cen timp ce Washington, Londra si Paris considera ca regimul lui Assad este responsabil de utilizarea armei chimice, initiativa \u201eanchetei obiective\u201c permite Moscovei sa joace cartea impartialitatii. Oricum, p\u00e2na la urma, cel care a folosit arma chimica \u2013 armata lui Assad, gruparile fundamentaliste din r\u00e2ndul insurgentilor sau din afara \u2013, va fi acuzat de crima \u00eempotriva umanitatii. Pentru clarificari, de la 18 august, inspectori ai ONU au intrat \u00een contact cu regimul lui Assad. Cu doua zile \u00eenainte, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, aratase ca \u201eRusia a cerut guvernului sirian sa coopereze cu expertii \u00een chimie ai ONU&#8230; Acum este r\u00e2ndul opozitiei sa asigure securizarea misiunii \u00een locurile incidentelor\u201c. Astfel formulata, cererea se refera la faptul ca ultimele doua atacuri prezumtive, cele din 17 si 21 august, s-au produs \u00een cartiere ale Damascului aflate sub controlul opozitiei. Tensiunea a crescut cu fiecare zi. La 24 august, presedintele Obama a examinat posibilele masuri de retorsiune. Purtatorul de cuv\u00e2nt al Casei Albe a declarat ca \u201ede \u00eendata ce vom verifica toate faptele, presedintele va lua o decizie avizata privind maniera de a raspunde; presedintele dispune \u201ede mai multe optiuni\u201c. Seful Pentagonului, Chuck Hagel, \u201ea desfasurat forte militare \u00een zona \u00een scopul de a furniza \u00aboptiuni\u00bb presedintelui daca acesta va dori sa dea ordin pentru o interventie militara&#8230; Vom actiona de o maniera adecvata \u00een scopul de a lua hotar\u00e2ri \u00een acord cu interesele nationale si cu propriile evaluari \u00een privinta promovarii obiectivelor noastre \u00een Siria\u201c.<br \/>\nMinistrul de Externe Serghei Lavrov a avut o convorbire telefonica matinala, la 27 august, cu secretarul de stat John Kerry caruia, potrivit comunicatului Ministerului rus de Externe, \u201ei-a atras atentia asupra consecintelor extrem de grave ale unei posibile interventii militare pentru Orientul Apropiat si Africa de Nord, \u00een conditiile \u00een care state ca Irakul si Libia sunt, \u00een continuare, destabilizate\u201c. Moscova a cerut Washingtonului \u201esa nu comita erori tragice\u201c si a pus \u00een garda pe occidentali sa nu repete \u201eaventura\u201c din Irak. \u201eToate acestea nu pot dec\u00e2t sa ne aduca aminte de evenimentele de acum zece ani, a afirmat Alexandr Lukasevici, purtator de cuv\u00e2nt al Ministerului rus de Externe, c\u00e2nd, folosind ca pretext informatii mincinoase privind prezenta \u00een Irak a armelor de distrugere \u00een masa, Statele Unite, ocolind ONU, s-au lansat \u00eentr-o aventura ale carei consecinte sunt acum cunoscute de toata lumea\u201c. \u00cen acest punct vreau sa reamintesc \u2013 am mai scris despre aceasta \u2013, ca pentru rezolutia Consiliului de Securitate care acoperea acea \u201eaventura\u201c din Irak \u00eesi daduse acordul presedintele de atunci si de acum al Rusiei: Vladimir Putin.<br \/>\nFranta si Marea Britanie nu exclud solutia militara, dar nu au precizat \u00eenca \u00een ce ar consta aceasta. Londra si Parisul nu au dubii \u00een privinta culpabilizarii armatei lui Assad pentru prezumtivele atacuri chimice. Ministrul britanic de externe, William Hague, considera ca Damascul a \u00eent\u00e2rziat deliberat ancheta ONU. \u201eCea mai mare parte a probelor au fost distruse\u201c. Acceptarea anchetei a venit \u201eprea t\u00e2rziu pentru a fi credibila, mai ales pentru ca probele disponibile au fost puternic alterate de bombardamentele continuate de regimul (de la Damasc) si prin alte acte la care acesta a recurs \u00een cele cinci zile\u201c. Sa sintetizam: Statele Unite vor lua o decizie \u00een functie de probe, Franta si Anglia se declara pentru o interventie de forta, Rusia se opune. Comunitatea internationala cere ca Assad sa fie \u00eenlaturat si pedepsit. \u00cen principiu si conform Cartei ONU, orice interventie militara trebuie aprobata \u00een Consiliul de Securitate. \u201eTotul se va juca \u00een aceasta saptam\u00e2na, afirma presedintele francez Hollande&#8230; exista mai multe optiuni care merg de la \u00eentarirea sanctiunilor internationale p\u00e2na la lovituri aeriene, trec\u00e2nd prin \u00eenarmarea rebelilor\u201c. Secretarul de stat Kerry a devenit intransigent, ministrul britanic de Externe, Hague, nu exclude o interventie militara, cel francez, Fabius, vede posibila orice solutie \u00een afara celei care ar presupune sa nu se faca nimic, ministrul turc de Externe, Ahmet Davutoglu, promite ca \u201edaca se va constitui o coalitie \u00eempotriva Siriei \u00een timpul actualului proces, Turcia va face parte din aceasta\u201c. \u00cen Marea Mediterana au fost \u00eentarite fortele navale si aeriene militare americane, Marea Britanie a trimis \u00een zona un submarin, iar Franta este bine reprezentata militar \u00een regiune. \u00cen aceste conditii, hotar\u00e2toare devine decizia presedintelui Obama care, dupa unii, ram\u00e2ne deocamdata reticent la o interventie militara \u00een Orientul Mijlociu. El este obligat sa tina cont ca 60% dintre americani sunt \u00eempotriva si doar 9% aproba o eventuala folosire a fortei militare. Daca Rusia se va opune \u00een continuare \u00eenlaturarii lui Assad, o \u201esolutie Kosovo\u201c pentru \u00eencheierea razboiului nu este exclusa. Adica o interventie militara a Occidentului fara avalul Consiliului de Securitate. Rusia poate sa se opuna unei rezolutii \u00een Consiliul de Securitate, nu si unei interventii militare. Moscova urmareste sa evite razboiul pentru ca este interesata de stabilitatea regiunii la sud de granitele sale, cu sau fara Assad. A si dat de \u00eenteles ca nu va intra \u00een razboi pentru Siria. Asadar, Assad nu va scapa unei actiuni punitive. Scenariul luat cel mai mult \u00een calcul este cel al unei interventii militare limitate, scurte, foarte bine focalizate, care ar putea consta \u00een: 1. lovituri aeriene asupra bazelor militare si\/sau infrastructurilor din Siria cu potential de razboi: aeroporturi, porturi, cai ferate, sosele; sau 2. instaurarea unei zone aeriene exclusive pentru \u00eempiedicarea aprovizionarii armatei siriene si ruperea legaturilor cu exteriorul.<br \/>\nC\u00e2nd scriu aceste note, tensiunea creste, evenimentele sunt accelerate dupa modelul celor care au condus la razboiul din Irak de acum un deceniu. Viteza succesiunii lor este at\u00e2t de mare \u00eenc\u00e2t, la aparitia articolului \u2013 peste zece zile \u2013, notele mele nu vor mai avea nici o relevanta. \u00centre timp se va fi gasit o solutie: fie \u00een tragedia unui razboi, fie, daca \u00eenvinge ratiunea, \u00een aparitia sperantelor de pace.<br \/>\nCe acceptam si ce respingem \u00een istorie? Dar comunitatea internationala ce (mai) este? ONU nu o reprezinta fidel, iar modul \u00een care este utilizat astazi acest concept devine din ce \u00een ce mai confuz.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>&nbsp; Lunga rezistenta a lui Assad \u00een Siria, cu pretul unui razboi civil, si eliberarea din \u00eenchisoare a unui sef de stat rasturnat prin revolutie, cazul lui Mubarak \u00een Egipt, vor pune probleme serioase de interpretare a efectelor revolutiilor din lumea araba. Nici un model de analiza, clasica sau moderna, nu pare sa fie aplicabil&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/ce-acceptam-ce-respingem-in-istorie\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Ce acceptam,  ce respingem in istorie<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[6519,5883,9259],"class_list":["post-16492","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-onu","tag-siria","tag-statele-din-orientul-mijlociu"],"views":963,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16492","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16492"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16492\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16492"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16492"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16492"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}