{"id":16488,"date":"2013-09-05T10:34:20","date_gmt":"2013-09-05T08:34:20","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=16488"},"modified":"2015-01-15T16:03:41","modified_gmt":"2015-01-15T14:03:41","slug":"un-cliseu-tinerii-in-politica","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/un-cliseu-tinerii-in-politica\/","title":{"rendered":"Un cli\u015feu: \u201etinerii \u00een politic\u0103\u201c"},"content":{"rendered":"<p>&nbsp;<\/p>\n<p><em><strong>Sf\u00e2rsitul verii si \u00eenceputul toamnei aduc, an de an, o serie \u00eentreaga de tabere si de reuniuni ale organizatiilor de tineret ale partidelor noastre. Fara mare impact la public, sa recunoastem, ele sunt, totusi, de bine, de rau, laboratoarele \u00een care fortele noastre politice \u00eesi testeaza solutiile de viitor: ideile, echipele, leadership-ul.<\/strong><\/em><br \/>\n<em><strong>Chiar daca deocamdata randamentul politic al acestor tabere si seminarii de vara lasa de dorit pentru toate partidele, problema \u00een sine a participarii tinerilor la viata publica ram\u00e2ne. Avem sau nu avem suficienti tineri politicieni? Aduc acesti tineri o promisiune de \u00eembunatatire a clasei politice sau, dimpotriva, sunt dupa chipul si asemanarea predecesorilor lor? \u00cen fine, suntem pregatiti pentru a ajuta aceste eventuale promisiuni sa nu moara promisiuni, ci sa promoveze, indiferent de v\u00e2rsta, \u00een posturile pentru care \u00eei recomanda valoarea si pregatirea?<\/strong><\/em><br \/>\nAs porni dintr-o alta directie dec\u00e2t cea a enumerarii oficialitatilor a caror v\u00e2rsta din actul de identitate este mai mica de treizeci sau de treizeci si cinci de ani. As spune ca, asemeni tuturor celorlalte categorii de v\u00e2rsta, si tinerii voteaza de predilectie cu tinerii. Si, prin urmare, daca tinerii politicieni sunt multi sau putini, buni sau necorespunzatori, acesta este \u00een primul si \u00een primul r\u00e2nd un rezultat pe care \u00eel impune votul democratic al corpului electoral t\u00e2nar.<br \/>\nOr, tinerii din Rom\u00e2nia sunt destul de (daca nu exagerat de) putin implicati \u00een viata politica si \u00een viata publica \u00een general. Sunt convins ca se vor gasi destui activisti de profesie, din noile ONG-uri, care vor sari sa ma contrazica si-mi vor enumera nu stiu c\u00e2te \u201eproiecte\u201c, \u201eactiuni\u201c si \u201ecampanii\u201c. Care pe h\u00e2rtie arata bine, dar \u00een practica sociala nu exista, pentru ca rezonanta lor nu depaseste un anumit numar de afise instalate \u00een statiile de metrou pentru o luna sau doua.<br \/>\nExista alti indicatori, mult mai seriosi, care ne arata ca tineretul rom\u00e2n este destul de putin interesat de viata publica si de formele asociative \u00een care se manifesta, \u00eentr-o democratie, interesul public legitim.<br \/>\n\u00cen primul r\u00e2nd, este cifra somajului \u00een r\u00e2ndul tinerilor. Se stie ca Rom\u00e2nia nu are o cifra a somajului la fel de ridicata ca tarile cu probleme din Uniunea Europeana (Grecia, Spania, Italia, Portugalia) si, \u00een general, la acest capitol stam ceva mai bine dec\u00e2t media continentala. Nu ignor, desigur, amanuntul ca ajutorul de somaj \u00een Rom\u00e2nia e ridicol \u2013 nici salariile nu sunt mai breze, de altfel \u2013, cum nu-l ignor nici pe acela ca este limitat \u00een timp. \u00censa, dincolo de aceste detalii care definesc o situatie a locurilor de munca mai buna, pe ansamblu, la noi dec\u00e2t \u00een jumatatea inferioara a UE, exista o cifra care pe mine ma \u00eengrijoreaza din cale-afara. Este vorba de somajul \u00een r\u00e2ndul tinerilor, care atinsese, \u00eenainte de \u00eencheierea anului scolar 2012-2013 \u2013 c\u00e2nd un nou val de someri sub douazeci de ani a invadat piata muncii \u2013 cifra de 25%. Mai mica dec\u00e2t cifrele \u00eenspaim\u00e2ntatoare, de 50% sau 75%, din statele cu probleme ale Uniunii, citate anterior, dar suficient de mare pentru a provoca o reactie, \u00een primul r\u00e2nd \u00een r\u00e2ndul tinerilor \u00eensisi.<br \/>\nEi bine, aceasta reactie nu exista. Nici catre partidele aflate la putere, nici catre cele aflate \u00een opozitie nu soseste nici un semnal institutional, de la organizatii ale tinerilor, care sa puna presiune pe clasa politica, \u00een aceasta problema extraordinar de sensibila pentru orice societate care-si doreste sa aiba un viitor. Daca guvernul cauta solutii la aceasta problema este pentru ca exista \u00een r\u00e2ndul partidelor aflate la guvernare convingerea ca un somaj ridicat \u00een r\u00e2ndul tinerilor e nesanatos. Daca opozitia critica guvernul pe acest subiect \u2013 fac doar o conjectura, opozitia critica deocamdata guvernul pe subiecte abracadabrante, nu pe realitati \u2013, o face pentru ca si \u00een r\u00e2ndul ei exista oameni care stiu ca aceasta problema e grava. Dinspre tinerii \u00eensisi nu vine nimic.<br \/>\nAbsenta acestei reactii trebuie coroborata cu un alt semnal, care merge \u00een aceeasi directie: procentul ridicat de tineri care pleaca din tara. At\u00e2t tineri foarte bine pregatiti, care pleaca catre universitati mai bune sau catre servicii mai bine platite, c\u00e2t si tineri obisnuiti, fara o pregatire speciala, dar care nu mai reusesc sa-si proiecteze un viitor stabil \u00een Rom\u00e2nia.<br \/>\n\u00cen aceste conditii, ar trebui ca tinerii sa exercite o presiune permanenta, din ce \u00een ce mai puternica, asupra guvernarii, oricare ar fi ea, mai ales ca situatia nu a \u00eenceput \u00een 2012 si nici macar \u00een 2009: ea dureaza de peste un deceniu \u2013 un deceniu si jumatate. Daca nu o fac, daca nu vedeti niciodata manifestatii ale tinerilor pentru locuri de munca, pentru salarii mai decente, pentru garantarea accesului pe piata muncii pentru cei bine pregatiti s.a.m.d., asa cum vedem \u00een Occident, este o dovada greu de combatut ca tinerii rom\u00e2ni sunt, din pacate, dezangajati si dezinteresati politic. Un asemenea electorat nu putea selecta de la sine, prin jocul liber al mecanismelor democratice, un tineret politic prea stralucit.<br \/>\nPartidele au, \u00eensa, mijloace de a surmonta handicapul unei comenzi sociale vagi si nesistematice venite din partea unui tineret neangajat. Este vorba de cercurile de studii, care ar trebui sa reprezinte o pepiniera indispensabila si un filtru care sa \u00eei evidentieze pe tinerii cei mai promitatori, \u00eenca \u00eenainte ca ei sa capete rutina si deprinderile (nu o data, nepotrivite) ale \u201euceniciei\u201c pe l\u00e2nga cineva mai mult sau mai putin consacrat.<br \/>\nPersonal, cred ca timpul marilor organizatii de tineret cu profil de masa, asa cum \u2013 prelungind inertial mentalitatea de dinainte \u2013 s-au constituit \u00een toate marile partide \u00een primii ani de dupa 1989, a trecut. Organizatiile de tineret ar trebui sa existe ca interfete ale cercurilor de studii, realiz\u00e2ndu-se \u00een acest mod si acea necesara delimitare \u00eentre politicienii de v\u00e2rf si cei \u201ede strada \u201e (cum se spune \u00een Italia). Delimitare care la noi lipseste, ceea ce a permis unor lideri \u201ede strada\u201c sa ajunga \u00een cele mai \u00eenalte demnitati publice: ministri si chiar un presedinte&#8230;<br \/>\nDin pacate, situatia cercurilor de studii ale partidelor nu este stralucita. O lege ipocrita a finantarii partidelor politice a facut ca aceste cercuri, \u00eenfloritoare \u00een primul deceniu de dupa Revolutie, sa traiasca astazi mai mult cu numele sau prin c\u00e2teva initiative individuale, cu totul izolate. Ca sa nu se creada ca doresc sa arunc piatra \u00een curtea vecinilor, aduc drept exemplu chiar cazul Institutului de Studii Social-Democrate \u201eOvidiu Sincai\u201c al Partidului Social Democrat. Un institut care a avut la \u00eenfiintare un program ambitios, cu participari academice eminente, dar care, dupa 2004, a intrat treptat \u00een letargie, devenind mai degraba o functie onorifica \u00een viata partidului, dec\u00e2t un suport real al activitatii politice a acestuia. Astazi, este clar ca institutul trebuie reinventat, ca o structura mai mica, dar mai dinamica, mai putin \u201eteoretizanta\u201c si mai implicata \u00een identificarea si promovarea tinerilor social-democrati. Totodata, institutul trebuie sa-si recapete cealalta functie eminenta a cercurilor de studii de partid: cea de interfata sociala, prin care partidul colaboreaza institutional cu acele structuri si personalitati \u00een masura sa contribuie la bunul mers al vietii publice. Este un aspect la care politica rom\u00e2neasca este particularmente deficitara, ea function\u00e2nd mai degraba pe principiul cercului \u00eenchis, al castei, \u00een care fidelitatea ierarhica este mai bine pretuita dec\u00e2t competenta profesionala propriu-zisa.<br \/>\nCine urmareste permanent viata publica rom\u00e2neasca stie ca nu alta e situatia cercurilor de studii ale celorlalte partide. Exista peste tot c\u00e2te un nucleu incipient, care nu reuseste \u00eensa sa se dezvolte si sa se integreze corespunzator \u00een viata partidului si \u00een viata intelectuala a tarii.<br \/>\n\u00cen aceste conditii, nu se poate astepta ca tinerii sa reprezinte cu adevarat o forta \u00eennoitoare a vietii noastre politice si, mai ales, o forta care sa reprezinte \u00een Parlament si \u00een activitatea legislativa si executiva segmentul lor de v\u00e2rsta, unul dintre segmentele defavorizate \u00een Rom\u00e2nia de azi. \u201eTinerii\u201c sunt reprezentati de Roberta Anastase (vajnica reprezentanta a noii aritmetici, \u00een care 76=176), de Eugen Tomac (care, \u00eencep\u00e2ndu-si cariera printr-un gest de pur traseism, \u00eemproasca \u00een st\u00e2nga si-n dreapta cu noroi), de alde Papahagi, Eba si altii, ejusdae farinae&#8230; Numarul lor e legiune.<br \/>\nP\u00e2na c\u00e2nd partidele nu \u00eesi vor reforma cercurile de studii si organizatiile de tineret, adapt\u00e2ndu-le la particularitatile situatiei actuale (tineret dezangajat, procent mare al celor care emigreaza, tineret din zonele rurale complet decuplat de viata contemporana), nu e de asteptat ca tinerii politicieni, at\u00e2tia c\u00e2ti sunt, sa aduca o schimbare de proportii \u00een r\u00e2ndul clasei noastre politice. C\u00e2tiva dintre ei, care sunt individual remarcabili, \u00eesi vor croi, sper, drum printre obstacolele vietii noastre publice si se vor afirma ca lideri de viitor.<br \/>\nAr fi de dorit ca macar ei sa evite greselile generatiei aflate acum la putere si \u00een primul r\u00e2nd greseala de a nu proiecta \u00een nici un fel viitorul.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>&nbsp; Sf\u00e2rsitul verii si \u00eenceputul toamnei aduc, an de an, o serie \u00eentreaga de tabere si de reuniuni ale organizatiilor de tineret ale partidelor noastre. Fara mare impact la public, sa recunoastem, ele sunt, totusi, de bine, de rau, laboratoarele \u00een care fortele noastre politice \u00eesi testeaza solutiile de viitor: ideile, echipele, leadership-ul. Chiar daca&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/un-cliseu-tinerii-in-politica\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Un cli\u015feu: \u201etinerii \u00een politic\u0103\u201c<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[13156],"tags":[4],"class_list":["post-16488","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-editorial","tag-editorial"],"views":2351,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16488","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16488"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16488\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16488"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16488"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16488"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}