{"id":16461,"date":"2013-08-29T13:25:57","date_gmt":"2013-08-29T11:25:57","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=16461"},"modified":"2013-08-29T13:25:57","modified_gmt":"2013-08-29T11:25:57","slug":"o-expozitie-blockbuster-la-antipa-ii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/o-expozitie-blockbuster-la-antipa-ii\/","title":{"rendered":"O expozitie blockbuster la Antipa (II)"},"content":{"rendered":"<p>&nbsp;<\/p>\n<p><em><strong>Poate v-am plictisit, saptam\u00e2na trecuta, istorisindu-va povesti care aparent nu au nici o legatura cu expozitia The Human Body. Totusi era necesar acel ocol pentru a \u00eentelege contextul \u00een care a fost organizata expozitia la Bucuresti.<\/strong><\/em><br \/>\n<em><strong>Potrivit modelului aplicat cu expozitia \u201eTitanic\u201c, si \u00een cazul corpurilor plastinate exista suficient <\/strong><\/em>material pentru a fi expus simultan \u00een mai multe orase. Astfel, \u00een paralel cu expozitia de la Bucuresti, au mai fost montate expozitii similare la Cracovia si la Gdansk. Cele trei expozitii sunt itinerate, din 2005 \u00eencoace, cu mare succes, peste tot \u00een lume. P\u00e2na acum, au mai fost deschise \u00een SUA, Irlanda, Olanda, Belgia, Austria, Spania, Argentina, Canada, Costa Rica, Columbia, Chile, Cehia, Slovacia, Bulgaria, Ungaria, Croatia, Serbia, Portugalia, Letonia, Israel si Salvador. Promotorul acestor expozitii este o alta firma a familiei Geller, de aceasta data cu sediul \u00een SUA: Premier Exhibitions Inc. Pentru a ne face o idee despre popularitatea acestei expozitii, trebuie spus ca 67% din veniturile companiei provin din itinerarea expozitiei despre corpul omenesc, 19% din itinerarea expozitiei \u201eTitanic\u201c, iar restul de 14%, din alte activitati, \u00eentre care, expozitiile \u201eDialog \u00een \u00eentuneric\u201c (care este vizitata \u00eentr-un \u00eentuneric absolut) si \u201eStar Trek\u201c (expozitie care utilizeaza costumele si decorurile celebrului serial).<br \/>\nPe de alta parte, se poare observa ca, nu doar \u00een Rom\u00e2nia si nu doar din cauza propagandei Falun Gong, expozitia a fost \u00eent\u00e2mpinata cu ostilitate de o parte a publicului: este vorba despre cei av\u00e2nd puternice credinte religioase si care considera ca expunerea \u2013 chiar si fragmentara \u2013 a unor cadavre este o blasfemie.<br \/>\nFara \u00eendoiala, dimensiunea etica a oricarei expozitii muzeale este extrem de importanta. Muzeele sunt, deopotriva, institutii cu un rol deosebit \u00een procesul de educatie, asemenea institutiilor de \u00eenvatam\u00e2nt. Codul deontologic al Consiliului International al Muzeelor (ICOM) este adoptat, practic, de toate muzeele lumii. \u00cen unul dintre articolele sale, Codul vorbeste despre necesitatea ca muzeele sa prezinte ramasitele omenesti, respect\u00e2nd demnitatea umana. \u00cen ceea ce priveste expozitia de la Bucuresti, desigur, orice definitie este discutabila, at\u00e2ta vreme c\u00e2t nu este o autoritate care sa decida daca aceasta a respectat sau nu demnitatea umana (numai justitia ar fi putut face, eventual, asa ceva, dar \u201efapta\u201c nu ar fi avut urmari directe, c\u00e2ta vreme nu este vorba despre un delict, ci doar despre interpretarea unui Cod). Personal, cred ca Muzeul \u201eAntipa\u201c a respectat Codul deontologic ICOM, chiar daca demersul sau a fost riscant \u00een societatea rom\u00e2neasca.<br \/>\nLas\u00e2nd la o parte argumentul viz\u00e2nd \u201eblasfemia\u201c (Cornel Mihalache a discutat \u00eentr-un remarcabil documentar difuzat la televiziunea publica aceasta problema), un altul a fost acela ca nu a existat un acord din partea rudelor decedatilor pentru plastinatie. Ar trebui spus ca nici pentru aducerea cadavrelor \u00een salile de disectie ale facultatilor de medicina nu exista vreun acord al rudelor, pentru simplul motiv ca acestea nu sunt cunoscute. Sigur ca e greu de crezut ca exista at\u00e2t de multe persoane care mor, fara ca cineva sa stie ceva despre ele, fara sa aiba acte de identitate ori rude cunoscute. Si totusi este adevarat. Pentru cine nu crede, o excursie (e drept, cam neplacuta) la Institutul Medico-Legal din Bucuresti ar fi instructiva. Este plauzibil ca \u00eentr-o o tara cum este China numarul persoanelor decedate fara a se cunoaste ceva despre ele este, proportional, de 60 de ori mai mare. Un alt argument \u00eempotriva expozitiei este ca persoanele interesate de anatomie pot privi, \u00een voie, mulaje si, deci, nu este nevoie sa se uite la cadavre plastinate \u2013 pentru ca asta ar fi doar un fel de placere morbida. Daca ne pastram \u00een limitele acestei argumentatii, n-ar mai merge nimeni sa vada \u201eGioconda\u201c la Luvru, pentru ca ar fi suficient sa o admire \u00een numeroasele albume \u00een care e reprodusa, iar simpla dorinta de a o vedea \u201epe viu\u201c, ar fi expresia unei pasiuni fetisiste. \u00cen fine, ultimul argument care a fost adus \u00een discutie a fost cel al socului emotional. Personal, nu am vazut si nici nu am auzit ca vreunul dintre vizitatori sa fi suferit asa ceva. Expozitia este realizata exceptional, ceea ce face ca fiecare exponat sa fie fascinant. \u00centr-adevar, pentru oricare dintre noi, cunoscatori sau nu ai propriului nostru corp, expozitia s-a dovedit a fi extrem de interesanta, pentru ca\u2026 nici o copie nu poate \u00eenlocui originalul!<br \/>\nPentru Muzeul \u201eAntipa\u201c expozitia a fost, \u00een fapt, o \u201eafacere\u201c din toate punctele de vedere. \u00cen primul r\u00e2nd, a stabilit un nou record de vizitare, dupa 1989, pentru expozitiile temporare (ce pacat ca acest lucru se \u00eent\u00e2mpla doar \u00een cazul expozitiilor aduse din strainatate!). \u00cen al doilea r\u00e2nd, a crescut ametitor popularitatea Muzeului: \u00een timpul Noptii Europene a Muzeelor, \u201eAntipa\u201c a fost cel mai vizitat muzeu din Bucuresti si, probabil, din tara. \u00cen fine, a reusit sa aduca institutiei venituri nete de peste 232.000 lei (cu aproximatie, echivalentul unei subventii lunare primite din partea Ministerului). Ar mai trebui totusi adaugat ca, \u00een plus, a nascut si o dezbatere \u00een societatea rom\u00e2neasca, av\u00e2nd la origine o problema legata de muzee, dovedind care sunt limitele la care societatea noastra a ajuns. Ma refer, concret, la decizia inspectoarei generale scolare din judetul Calarasi, care a interzis formal scolilor din judet sa viziteze Muzeul \u201eAntipa\u201c \u00een timpul saptam\u00e2nii \u201eScoala altfel\u201c, doar pentru ca ministrul Remus Pricopie a zis ca el nu si-ar duce copiii sa vada expozitia: este o limita a servilismului si a lipsei de raspundere pe care, iata, un cadru didactic o poate atinge (foarte usor!).<br \/>\nDupa \u201eUmbre si lumini\u201c (expozitia franceza organizata la Muzeul National de Arta \u00een 2005), iata ca anul 2013 aduce \u00een Bucuresti doua expozitii realizate pe acelasi model blockbuster: \u201eComorile Chinei\u201c si \u201eThe Human Body\u201c. Este \u00eenca mult prea putin pentru a spune ca Rom\u00e2nia ar fi intrat \u00een marele circuit mondial al expozitiilor. Lipsa de bani necesari pentru investitii ne \u00eempiedica sa ne putem aseza la aceeasi masa cu tarile de la vest de Tisa. Este nevoie de un efort concertat si de lunga durata pentru a c\u00e2stiga at\u00e2t \u00eencrederea realizatorilor acestor mari expozitii, c\u00e2t si interesul publicului. Pe de alta parte, cu mult curaj si spirit \u00eentreprinzator (e adevarat, si cu o suma consistenta, la \u00eenceputul investitiei), sunt convins ca si muzeele rom\u00e2nesti ar putea realiza asemenea expozitii pentru a le itinera \u00een strainatate.<br \/>\nP\u00e2na atunci, ar trebui sa ne pregatim, de pe acum, pentru viitoarea expozitie de succes a Muzeului \u201eAntipa\u201c, care va fi organizata \u00een 2014: \u201eDinozaurii din Argentina \u2013 uriasii Patagoniei\u201c. Argentina este tara \u00een care, \u00een ultimul deceniu, s-au facut cele mai importante descoperiri de fosile ale dinozaurilor din lume. Si de aceasta data va fi implicata o universitate (Comahue, din Patagonia), iar bagajul stiintific al expozitiei promite sa fie impresionant. O varianta a acestei expozitii a mai fost organizata la Bucuresti, \u00een 2007-2008. Este de sperat ca si expozitia din 2014 se va bucura cel putin de acelasi succes!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>&nbsp; Poate v-am plictisit, saptam\u00e2na trecuta, istorisindu-va povesti care aparent nu au nici o legatura cu expozitia The Human Body. Totusi era necesar acel ocol pentru a \u00eentelege contextul \u00een care a fost organizata expozitia la Bucuresti. Potrivit modelului aplicat cu expozitia \u201eTitanic\u201c, si \u00een cazul corpurilor plastinate exista suficient material pentru a fi expus&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/o-expozitie-blockbuster-la-antipa-ii\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">O expozitie blockbuster la Antipa (II)<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-16461","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic"],"views":1611,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16461","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16461"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16461\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16461"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16461"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16461"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}