{"id":16447,"date":"2013-08-29T13:15:21","date_gmt":"2013-08-29T11:15:21","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=16447"},"modified":"2013-08-29T13:15:21","modified_gmt":"2013-08-29T11:15:21","slug":"maslinul-filosofiei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/maslinul-filosofiei\/","title":{"rendered":"Maslinul Filosofiei"},"content":{"rendered":"<p>&nbsp;<\/p>\n<p><em><strong>\u00cen mod paradoxal, dificultatile pe care Grecia le \u00eenfrunta cu \u00eencr\u00e2ncenare, ca si temperaturile de la Atena, incendiare \u00een prima decada a lui august 2013, nu au descurajat, ci chiar au stimulat participarea masiva a peste doua mii cinci sute de <\/strong><\/em><em><strong>reprezentanti ai domeniului din \u00eentreaga lume la Congresul Mondial de Filosofie.<\/strong><\/em><\/p>\n<p>Exprim\u00e2nd respect si solidaritate cu tara lui Socrate, Platon si Aristotel si cu nasterea g\u00e2ndirii filosofice, acestia au venit la lucrarile celui de-al XXIII-lea Congres Mondial de Filosofie. Iar raspunsul capitalei elene a fost pe masura. Nici uriasa aula a Scolii de Filosofie (\u00een fapt, Facultatea de Filosofie a Universitatii din Atena \u00eempreuna cu altele, de tip umanist si artistic) din Campusul Universitar Zografos si nici \u00eensusi Odeonul lui Herodes Atticus de pe Acropola, care au gazduit salutul de bun venit, dimineata, si ceremonia inaugurala, seara, nu au putut face fata lejer interesului generat de acest eveniment: s-a stat si \u00een picioare, s-a stat si pe treptele intervalelor, intelectuali, studenti si ziaristi marind considerabil numarul participantilor si invitatilor. Fireste, \u00eenscrierea \u00een programul festivitatii de deschidere a numelor prim-ministrului Antonios Samaras si al primarului Georgios Kaminis, alaturi de cele ale profesorilor Konstantinos Voudouris, presedintele Comitetului de Organizare Elen, al lui William L. McBride, presedintele Federatiei Internationale a Societatilor de Filosofie, au avut de asemenea rolul lor, grecii nerat\u00e2nd niciun prilej \u00een care sa-si exprime dezaprobarea fata de politica de austeritate promovata de conducerea tarii. Dar ceea ce a dominat la Irodio, \u00een Odeonul lui Herodes Atticus, \u00een amfiteatrul abrupt, care oricum \u00eeti taie respiratia prin sentimentul ametitor al sederii pe verticala peretilor, a fost vraja spectacolului, darul oferit congresistilor \u00een special de Orchestra Simfonica a Atenei, dirijata de Eleftherios Kalkanis, cu fragmente din \u201eMedeea\u201c lui Cherubini, \u201eOrfeu si Euridice\u201c de Gluck, \u201eRuinele Atenei\u201c de Beethoven, dar si cu piese mult \u00eendragite si aplaudate de Manos Hadjidakis si Mikis Theodorakis. Spectacolul s-a terminat t\u00e2rziu, spre miezul noptii, dar s-a prelungit suav \u00een cobor\u00e2rea lenta de pe crestaturile bancilor de piatra spre iesire, \u00een mersul pe jos, alene, catre hotel, si \u00een muzica at\u00e2t de deosebita a cicadelor, care ne-a \u00eensotit multa vreme, de foita de staniol trasa peste foita de staniol.<br \/>\nAcesti greieri de-a pururi c\u00e2ntatori, aceste cicade \u00eentotdeauna invizibile, \u00eentotdeauna prezente sonor si \u00een arborii de la Scoala de Filosofie, ne-au \u00eent\u00e2mpinat si pe drumul la Delfi, evoc\u00e2nd scrijelirea \u00eentrebarilor pentru oracol. Sunt livezi de maslini vechi de opt sute de ani, ne-a spus ghidul, dar ce \u00eenseamna secolele lor pe l\u00e2nga cele aproape trei milenii ale Maslinului lui Platon? Atunci nu este adevarat ca a fost dobor\u00e2t si pus pe foc de atenienii revoltati de cresterea pretului la gaze? Sigur ca nu, sa mergem sa-l cautam si sa-l vedem, nepieritor, \u00een zona Vechii Academii a lui Platon. Raspunsul acelui domn Georgios Sava Rostandis sau al Oracolului? \u00cen Grecia, distinctiile nu sunt uneori simple. E un simtam\u00e2nt pe care l-am trait puternic, multi dintre noi, \u00een amiaza \u00een care \u00een aula arhiplina l-am asteptat pe Umberto Eco, care a venit doar cu chipul sau, umbrit de palarie, pe ecran si cu g\u00e2ndurile si cuvintele spuse cu timbru strain. \u00cen seara \u00een care, cu mult mai numerosi dec\u00e2t puteam sa \u00eencapem pe scaune \u00een aceeasi aula imensa a Scolii de Filosofie, ne-am \u00eent\u00e2lnit deopotriva cu Schopenhauer, de fapt, cu autorul textului dramatic \u201eSchopenhauer\u201c, Theodosis N. Pelegrinis, rectorul Universitatii din Atena, si cu artistul Theodosis N. Pelegrinis\/Schopenhauer, \u00eentr-un om-spectacol zguduitor. De neuitat! Ca si interventia atenianului si profesorului Theodosis N. Pelegrinis, de dupa cortina aclamatiilor, despre lectia filosofilor, lectia dialogului, at\u00e2t de necesar la acel ceas al \u00eentreruperii functionarii televiziunii publice. Memorabile ram\u00e2n \u00eensa, \u00een sesiunea de onoare care i-a fost dedicata, prezenta si discursul lui J\u00fcrgen Habermas despre pericolul elitismului si despre necesitatea implicarii cetatenilor \u00een dialogul privind Europa. La 84 de ani, cu o exemplara vioiciune a spiritului, atent la lumea \u00een care traim, g\u00e2nditorul german va ram\u00e2ne cu siguranta un reper, o emblema a reuniunii mondiale de la Atena. Si o \u00eentruchipare a \u00eensesi temei Congresului XXIII, \u201eFilosofia ca interogare si mod de viata\u201c, \u00eentr-o prelunga rezonanta socratica.<br \/>\n\u00cenconjurata de maslini, leandri si cicade parca din timpuri imemoriale, dupa masura Greciei, Filosofiki Sholi, Scoala de Filosofie a Atenei, este o constructie noua si moderna, decorata bogat (si cumva \u00een contrapunct) cu graffiti. Dar ceea ce conteaza este impresia \u201etholos\u201c-ului, a \u201estupului de albine\u201c pe care o degaja, intensificata la maximum de saptam\u00e2na Congresului. Cei patru universitari suceveni prezenti efectiv (din cele cinci participari consemnate de documentele forumului), cea mai mare delegatie rom\u00e2neasca, cu comunicari despre individualism si comunismul totalitar (Dan Ioan Dascalu), toleranta si empatie (Sorin Tudor Maxim), \u00eenceputul filosofiei medievale (Niadi-Corina Cernica) si cu trei mese rotunde (organizate de Viorel Guliciuc) abord\u00e2nd din diverse unghiuri \u00eent\u00e2lnirea (inevitabila si de dorit) dintre filosofie si inginerie au prilejuit aprecieri, merg\u00e2nd p\u00e2na la \u201eUniversitatea \u00abStefan cel Mare\u00bb Suceava este, prin filosofia care se preda si se studiaza aici, de talie nationala si internationala!\u201c. Dar, simptomatic, si obligatoria meditatie asupra sortii acestei discipline de \u00eenvatam\u00e2nt superior, subminata de reducerea orelor din liceu si de marginalizarea la care o condamna realitatea si mentalitatea cu o scara de valori aproape exclusiv materiale.<br \/>\nPrivitor la aceasta soarta, merita adus \u00een discutie exemplul mielului negru cu care Amin Maalouf apara destinul limbii franceze \u00een turma alba \u00een crestere a vorbitorilor de engleza, adica al grijii pentru deosebit si pentru ocrotirea, pentru bogatia diversitatii. Ca si \u00een \u201etholos\u201c-ul agorei ateniene de odinioara, c\u00e2nd multi senatori nu mai plecau sa doarma acasa, ca sa rezolve rapid eventualele urgente ale orasului, Scoala de Filosofie a parut sa adune fara odihna, \u00een formulari succinte si \u00een originale argumentari, nu o data \u00eensa si cu taceri pentru raspunsuri mai t\u00e2rzii, si aceasta, dar si at\u00e2tea alte probleme, daca nu chiar problemele majore ale \u00eenceputului de secol si de mileniu. Asemanator unui aparat de filmat care surprinde multitudinea secventelor unui fapt de viata, Congresul le va pune pe masa de montaj a timpului, pentru o creatie nu doar reprezentativa, dar si, se spera, utila lumii care vine. Vazuta din Atena Greciei, din acest punct de \u00eent\u00e2lnire al g\u00e2nditorilor din toate colturile globului pam\u00e2ntesc, Filosofia ne apare asemenea unui maslin, hranind cu sobrietate, vital, nevoia omenirii de a se cunoaste si de a se \u00eentelege.<br \/>\nPentru ca aveam la dispozitie doar vreo cincizeci de minute p\u00e2na la \u00eenceperea ceremoniei de \u00eenchidere, asteptata si pentru spectacol, dar si pentru vestea tarii si a orasului viitoarei editii, a XXIV-a, din 2018, a forumului mondial al filosofilor, l-am rugat pe un taximetrist sa ne duca la Vechea Academie si la Maslinul lui Platon. Stia locul ei, ne-a spus, dar nu si batr\u00e2nul arbore din poza. \u201eVedeti, sunt toti la fel!\u201c, a adaugat c\u00e2nd, dupa ce am strabatut strada \u00eengusta si oarecum periferica purt\u00e2nd numele lui Platon, am ajuns si la spatiul cu maslini \u00eenchisi \u00een ei \u00eensisi cu amintirile lor. Par, dar nu sunt, ar fi putut fi replica noastra, oricum asurzita de furtuna de aplauze care a salutat Beijingul Chinei drept viitoarea capitala a Filosofiei. Cu un alt pom al vietii si al cunoasterii, dar cu aceleasi fructe fara de care omenirea nu se poate \u00eenchipui.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>&nbsp; \u00cen mod paradoxal, dificultatile pe care Grecia le \u00eenfrunta cu \u00eencr\u00e2ncenare, ca si temperaturile de la Atena, incendiare \u00een prima decada a lui august 2013, nu au descurajat, ci chiar au stimulat participarea masiva a peste doua mii cinci sute de reprezentanti ai domeniului din \u00eentreaga lume la Congresul Mondial de Filosofie. Exprim\u00e2nd respect&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/maslinul-filosofiei\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Maslinul Filosofiei<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[9236],"class_list":["post-16447","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-congresul-mondial-de-filosofie"],"views":2415,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16447","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16447"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16447\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16447"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16447"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16447"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}