{"id":16428,"date":"2013-08-29T12:58:12","date_gmt":"2013-08-29T10:58:12","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=16428"},"modified":"2013-08-29T13:01:43","modified_gmt":"2013-08-29T11:01:43","slug":"de-la-stingerea-dorintei-la-marea-desfatare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/de-la-stingerea-dorintei-la-marea-desfatare\/","title":{"rendered":"De la stingerea dorintei la \u201emarea desfatare\u201c"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>Shashi Bhushan Dasgupta,<em> Budismul tantric<\/em>, Editura Herald, 2012<\/strong><\/p><\/blockquote>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Asocierea dintre budism si tantrism poate fi considerata cel putin stranie la prima vedere: budismul debuteaza cu o doctrina si o practica ce-si propun stingerea totala a dorintei, identificata drept cauza a suferintei universale, \u00een timp ce tantrismul recurge tocmai la potentialitatile dorintei pentru a ridica fiinta umana deasupra conditiei sale. Pentru un occidental nefamiliarizat cu istoria budismului, alaturarea celor doi termeni poata parea contradictorie. Daca citim \u00eensa cartea lui Shashi Bhushan Dasgupta, \u201eBudismul tantric\u201c, vom descoperi, dincolo de titlul exotic, o lucrare bine scrisa, o adevarata introducere \u00een problematica budista, si vom putea \u00eentelege cum cei doi termeni ajung sa fie alaturati \u00een chip firesc, urm\u00e2nd cursul evolutiei g\u00e2ndirii si practicii budiste.<br \/>\n<strong>Budismul primitiv vs. idealurile noi<\/strong><br \/>\nPrimul capitol, \u201ePreliminarii\u201c, expune trasaturile specifice tantrismului \u00een general, cum ar fi centrarea asupra practicii. Este schitata apoi o scurta istorie conceptuala a budismului, fiind scoase \u00een evidenta diferentele existente \u00eentre principalele curente ale acestuia, Hinayana si Mahayana. Doctrina Hinayana este mai apropiata de budismul primitiv, al carui ideal pare sa fi fost atingerea starii de arhat, dob\u00e2ndita prin obtinerea Nirvanei, scopul \u00eenteleptului fiind iesirea din lume, salvarea proprie. Mahayana va aduce cu sine un nou ideal, acela al compasiunii universale a lui bodhisattva, adica al \u00eenteleptului care \u00eesi am\u00e2na propria salvare \u00een mod nedefinit, care se sacrifica pe sine pentru a veni \u00een ajutorul fiintelor \u00eenca \u00eenlantuite \u00een lumea fenomenala.<br \/>\nMahayana este la r\u00e2ndul ei \u00eempartita \u00een doua scoli principale, anume Madyamika lui Nagarjuna si Vijna-vada (sau Yogacara). Nagarjuna insista asupra vacuitatii universale, vorbind despre lipsa unei naturi proprii a lucrurilor si construind o viziune sceptica si nihilista asupra lumii. Realitatea ultima este \u00eenteleasa ca vid (sunyata), adica nu este determinata \u00een niciun fel, afirm\u00e2ndu-se ca este imposibil sa se conceapa sau sa se exprime ceva despre vreo realitate ultima sau despre starea de Nirvana. Pentru sunya-vada (doctrina vacuitatii universale) Nirvana nu este dec\u00e2t starea de \u00eencetare a tuturor conceptelor mentale, cu mentiunea ca nici macar a o califica drept \u201estare a ceva anume\u201c nu este corect. Scoala Vijna-vada accepta doctrina vacuitatii, dar \u00eei adauga o componenta noua: compasiunea universala pe care adevaratul \u00eentelept o resimte fata de toate fiintele, oric\u00e2t de ne\u00eensemnate ar fi ele. Pe l\u00e2nga aceasta componenta etica, Vijna-vada vine si cu o abordare metafizica diferita: desi afirma vacuitatea, adica lipsa de substantialitate a sinelui si a tuturor fenomenelor, ea concepe totusi o realitate ultima, pe care o \u00eentelege ca av\u00e2nd natura constiintei pure. Aceasta este lipsita de atribute si, \u00een acest sens, ea este vacuitate, \u00eensa ea are totodata si un aspect pozitiv, fiind \u00eenteleasa ca o existenta de sine statatoare, eterna si imuabila, acel \u201eceva\u201c real care sta la baza fenomenelor iluzorii, acea unitate existentiala a tuturor lucrurilor. Raport\u00e2ndu-se astfel la realitatea ultima, Vijna-vada se pozitioneaza critic fata de scepticismul si nihilismul doctrinei Madyamika. Toate aceste dezvoltari doctrinare sunt importante deoarece, dupa cum va arata autorul \u00een capitolele ulterioare, budismul tantric s-a dezvoltat pornind de la doctrinele Mahayanei, fiind \u00een mod special influentat de ideile scolii Vijna-vada.<br \/>\n<strong>Vajra-yana si latura tantrica a budismului<\/strong><br \/>\nDupa ce capitolul al doilea expune anumite fragmente filosofice nesistematizate care pot fi \u00eent\u00e2lnite \u00een budismul tantric, al treilea capitol trece la prezentarea scolilor budismului tantric, pentru ca, apoi, cel de-al patrulea capitol sa expuna pe scurt pozitia teologica a budistilor tantrici. Latura tantrica a budismului se dezvolta pornind de la Vajra-yana, curent care presupune o serie de practici si credinte eterogene, cristalizate prin dezvoltarea unor idei prezente deja \u00een budismul Mahayana. Aceasta dezvoltare este simultana cu patrunderea \u00een budism a unor idei si practici populare: recitarea mantrelor, mandalele, invocarea compasiunii fiintelor divine \u00eencep sa fie acceptate ca mijloace \u00een vederea obtinerii adevarului ultim. Ulterior, si \u00een mod paradoxal (pentru ca budismul fusese initial caracterizat de agnosticism si de evitarea prin tacere a oricarei probleme ontologice), atmosfera tantrica introdusa \u00een budism va conduce la edificarea unui \u00eentreg panteon de zei si de buddha-si.<br \/>\nDeocamdata, merg\u00e2nd mai departe dec\u00e2t o facuse deja Vijna-vada \u00een descrierea realitatii ultime, budismul de tip Vajra-yana \u00eencepe sa cultive (chiar daca nu \u00eentotdeauna \u00een mod explicit) ideea unei Fiinte supreme, chiar a unui Dumnezeu personal, care este \u00eentruparea compasiunii si salvatorul tuturor fiintelor. Forma aceasta a budismului pune un accent deosebit pe existenta sinelui, \u00eenteles ca bodhicitta, constiinta \u00eentelepciunii perfecte. Sunyata (vacuitatea) si karuna (compasiunea universala) devin cele doua principii, masculin si feminin, upaya si prajna, care corespund principiilor siva si sakti din hinduismul tantric. Uniunea dintre prajna si upaya conduce la adevarata realitate, \u00een timp ce fiecare principiu considerat separat de celalalt este cauza a \u00eenlantuirii \u00een lumea fenomenelor: constientizarea vacuitatii lipsita de compasiune, respectiv compasiunea ne\u00eensotita de cunoasterea ca toate formele sunt vide.<br \/>\n<strong>Marea desfatare<\/strong><br \/>\nNirvana \u00eencepe sa fie conceputa acum ca mahasukha, adica \u201emare emotie\u201c sau \u201emare desfatare\u201c, un accent deosebit fiind pus pe atasamentul profund \u00een vederea obtinerii eliberarii. \u00cen mod paradoxal si cu totul \u00een opozitie fata de atitudinea lui Buddha \u00eensusi, budismul tantric considera ca atasamentul este \u00eensasi cheia eliberarii din lumea fenomenala: omul e \u00eenlantuit prin emotie si trebuie eliberat tot prin emotie, experimentarea corecta a fenomenelor si emotia intensa conduc \u00een cele din urma la cunoasterea desav\u00e2rsita. Mahasukha nu trebuie luata \u00eensa literal, ca o stare (existentiala) de mare desfatare, ea ram\u00e2n\u00e2nd \u00een conceptia autorilor tantrici o stare ce transcende toate categoriile si toate posibilele reprezentari mentale.<br \/>\nPrin sublinierea rolului fundamental al corpului \u00een actul salvarii, budismul tantric va dezvolta un \u00eentreg sistem de practici si explicatii, \u00een mare parte preluate din hinduismul tantric, cu ajutorul carora adeptul, \u00eensotit de un maestru experimentat, va porni pe calea realizarii spirituale. Acestea fac obiectul celui de-al cincilea capitol al cartii lui Shashi Bhushan Dasgupta, dedicat tehnicilor yoga specifice tantrismului. Pentru ca aceste tehnici includ anumite practici care pot fi considerate imorale din perspectiva unei etici traditionale (cum ar fi consumul de carne sau actul sexual cu diferite femei, independent de relatiile pe care adeptul le are cu ele etc.), ultimul capitol al lucrarii ofera un rezumat al principalelor argumente oferite de autorii tantrici \u00een apararea propriei lor forme de yoga. Principiul de baza al acestor argumente este ideea ca otrava trebuie \u00eendepartata tot prin otrava, ca un cui nu poate fi scos dec\u00e2t cu ajutorul altuia.<br \/>\n<strong>O excelenta introducere \u00een <\/strong><br \/>\n<strong>doctrinele tantrice<\/strong><br \/>\nEste o cale scurta catre desav\u00e2rsire, spun autorii tantrici, pentru ca se afla \u00een afinitate cu tendintele cele mai naturale ale omului si pentru ca nu implica reprimarea acestora. Dar este si o cale deosebit de periculoasa, deoarece totul depinde de puritatea mintii. Criteriul moralitatii actelor cuiva sta \u00een calitatea mintii sale, \u00een intentie. De exemplu, faptul de a ajuta pe cineva nu este un act moral dec\u00e2t daca se \u00eenradacineaza \u00eentr-o minte caritabila. La fel, practica tantrica nu \u00eel elibereaza pe adept dec\u00e2t daca este realizata cu o intentie pura.<br \/>\nCitita ca o introducere \u00een domeniul complex si oarecum deconcertant, pentru un occidental, al doctrinelor tantrice de inspiratie budista, cartea lui Dasgupta este deosebit de utila. Budismul tantric mizeaza foarte mult pe ideea ca omul a carui minte este corect antrenata va evita \u00eenlantuirea \u00een lumea fenomenala chiar si atunci c\u00e2nd actioneaza, doreste, simte; cu alte cuvinte, atunci c\u00e2nd traieste, \u00een chiar aceasta lume, fara a o repudia. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, un astfel de om \u00eei va putea ajuta si pe ceilalti, prin intermediul actiunilor sale, sa se elibereze. Este o viziune pozitiva, mai umanista si mai optimista asupra lumii, care se naste \u00een urma fenomenului de popularizare a religiei budiste.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Shashi Bhushan Dasgupta, Budismul tantric, Editura Herald, 2012 &nbsp; &nbsp; Asocierea dintre budism si tantrism poate fi considerata cel putin stranie la prima vedere: budismul debuteaza cu o doctrina si o practica ce-si propun stingerea totala a dorintei, identificata drept cauza a suferintei universale, \u00een timp ce tantrismul recurge tocmai la potentialitatile dorintei pentru a&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/de-la-stingerea-dorintei-la-marea-desfatare\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">De la stingerea dorintei la \u201emarea desfatare\u201c<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[9227,9226,9228,9229,9225],"class_list":["post-16428","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-budismul-primitiv","tag-budismul-tantric","tag-doctrina-hinayana","tag-mahayana","tag-shashi-bhushan-dasgupta"],"views":1447,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16428","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16428"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16428\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16428"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16428"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16428"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}