<\/p>\n
T\u00e2rziu, prea t\u00e2rziu a venit cu adevarat presedintele de azi al Rom\u00e2niei la Constitutie pentru a le spune maghiarilor ca \u00eencalca legea fundamentala a Statului pe care \u00eel conduce. Aproape un deceniu i-a convenit sa aiba voturile lor pentru a-si asigura \u2013 cu c\u00e2ta zbatere, cu ce pret! \u2013 doua mandate prezidentiale. Dupa care ne-a lasat plocon sa \u00eendreptam prea multele erori facute \u00een urma calculelor politice care trebuiau sa-i asigure succesul. Presupun\u00e2nd ca va fi informat de notele astea, si ele t\u00e2rzii din pacate, nu cred ca, afl\u00e2ndu-le, va fi dispus sa le ia \u00een seama. Nu este \u00een firea domniei- sale sa mearga spre radacina raului care nu-l priveste. A facut apel la Constitutie doar c\u00e2nd fotoliul prezidential putea fi scuturat democratic. Ca oricare constitutie, nici cea a Rom\u00e2niei nu \u00eenlatura cu totul abuzurile. Cu adevarat, \u00een m\u00e2na presedintelui Rom\u00e2niei Constitutia parea doar o amenintare pentru adversari. Si-i servea doar pe cei care \u00eel slujeau: putini si \u00eentariti din afara. Buimacii de noi ram\u00e2neam cu z\u00e2mbetul victorios al domniei-sale \u00eensotit de cunoscutele sunete guturale sacadate. O decodare corecta a acestui z\u00e2mbet duce la amalgamarea nefericitei filozofii a improvizatiei str\u00e2nsa \u00een \u201emerge si asa!\u201c cu acel ghidus strigat de victorie \u201ei-am ciuruit!\u201c. Ceea ce a permis sa se creada ca \u00een treburile de stat se poate improviza discretionar.
\nLa obiect, \u00e0 propos de strategia de a folosi minoritatea maghiara din Rom\u00e2nia. Improvizatia s-a facut inadecvat chiar pe corpul Constitutiei si al unor tratate tocmai acolo unde nu era \u00eengaduit: \u00een problema suveranitatii de stat. Este adevarat ca integrarea noastra \u00een Uniunea Europeana \u2013 prin extrapolare si aderarea la NATO \u2013 necesita delegarea unor atribute ale statului, dar ele nu se refera, nici una, la suveranitatea asupra teritoriului statului, ci numai la politici si treburi comune. Mi se va spune ca teritorial nu am pierdut nimic. Nici nu vom pierde. Nu avem cum, iar eu nu sunt dintre cei ce pl\u00e2ng deja pierderea Ardealului. Episodul de la Covasna, repetat de ani de zile, trebuie pus \u00een legatura cu demnitatea conducerii treburilor statului. Seful unui stat, nu o spun eu, ci o confirma istoria, are suprema obligatie ca demnitatea poporului pe care \u00eel conduce sa fie respectata, iar Constitutia \u00eei este cel mai util instrument pentru aceasta nobila misiune. Cursurile de vara de la Covasna, la care prim-ministrul Ungariei vine \u00een Rom\u00e2nia fara sa anunte si declaratiile oficiale ale partidului maghiarilor aflat mai tot timpul la guvernare la Bucuresti tin nu numai de curtoazie si loialitate, ci si de autoritatea constitutionala. Sa ne imaginam daca manifestari similare ar putea fi tolerate de Paris nemtilor \u00een Alsacia sau de Madrid bascilor din Pirineii francezi. Cursurile de la Covasna au fost \u00eentotdeauna \u00eencurajate \u2013 poate chiar mai mult \u2013, de Budapesta. Pastorul T\u00f6kes, colaborator al Securitatii rom\u00e2ne, nu este singurul maghiar care pl\u00e2nge pe umerii Ungariei. Anul acesta a bocit ceva mai mult si a cerut Budapestei sa instituie \u00een Rom\u00e2nia un protectorat pentru maghiarime. Ca pentru bosimanii din Desertul Kalahari. Abia acum i s-a parut presedintelui de azi al Rom\u00e2niei ca fostul colaborator al Securitatii a \u00eentrecut masura. Prevederile Constitutiei Rom\u00e2niei, nu cele de la articolele des citate de presedinte c\u00e2nd \u201eera ocupat cu destituirea\u201c \u2013 cum \u00eensusi spune c\u00e2nd \u00eesi aminteste prin c\u00e2te a trecut \u2013, trebuiau aplicate de mult, \u00een spiritul si litera legii. Cum? Poate \u00eei vor spune consilierii sau sfatuitorii. Are destui. Dar pentru aceasta trebuie ca si acestia sa cunoasca binisor Constitutia si sa consulte tratatele semnate de Rom\u00e2nia. Eu ofer cititorilor o prevedere din \u201eTratatul de \u00eentelegere, cooperare si buna vecinatate \u00eentre Rom\u00e2nia si Republica Ungara\u201c semnat la Timisoara, la 16 septembrie 1996. O mica paranteza: se vor fi \u00eentrebat consilierii de la Cotroceni de ce, dupa Trianon, nici un tratat de stat \u00eentre Ungaria si Rom\u00e2nia nu a fost semnat \u00een Capitala unuia din aceste state? Revin la Tratatul semnat la Timisoara:
\n\u201eArticolul 3.(1). Partile contractante reafirma ca se vor abtine, \u00een relatiile lor reciproce, de la amenintarea cu forta sau folosirea fortei, fie \u00eendreptate \u00eempotriva integritatii teritoriale sau a independentei politice a celeilalte parti contractante, fie \u00een orice alt mod incompatibil cu scopurile Organizatiei Natiunilor Unite si cu principiile Actului final de la Helsinki. Ele se vor abtine, de asemenea, de la sprijinirea unor asemenea actiuni si nu vor permite unei terte parti sa foloseasca teritoriul lor pentru comiterea unor activitati de acest fel \u00eempotriva celeilalte parti contractante\u201c. (\u201eAcordurile internationale ale Rom\u00e2niei. Tratatele politice de baza. Institutul Rom\u00e2n de Studii Internationale \u00abNicolae Titulescu\u00bb, Bucuresti, 2003\u201c). Durata valabilitatii Tratatului: zece ani, cu prelungirea automata pe perioade de c\u00e2te cinci ani; textul Tratatului a fost publicat \u00een Monitorul Oficial, Partea I, nr. 250\/16.X.1996.
\nEste adevarat ca, mai nou, multi se prevaleaza de unele ambiguitati (cautate voit, cred eu) \u00een privinta definirii suveranitatii. Despre independenta, de acord, fiind scoasa de pe agenda statelor mici, nu mai putem vorbi. Dar suveranitatea \u00eenca mai pune probleme. Cazul cel mai recent este cel al disputelor dintre Spania si Marea Britanie \u00een privinta Gibraltarului. Ma opresc la el pentru ca priveste un stat, Marea Britanie, plasat \u00een axa politica Bucuresti-Londra-Washington, preferata de presedintele nostru. \u00cen august, \u00een Gibraltar, la frontiera cu Spania, politia spaniola a luata masuri suplimentare de control, ceea ce a dus la aglomerari neplacute. Londra a acuzat Madridul pentru masurile suplimentare de control ale politiei spaniole, a socotit ca acestea sunt \u201ecu totul disproportionate si luate \u00een scop politic\u201c. Premierul David Cameron i-a comunicat omologului lui spaniol ca, \u00een absenta ridicarii controalelor suplimentare, se vede nevoit \u201esa faca recurs de ordin juridic\u201c. \u00cent\u00e2mplare sau nu, tocmai \u00een aceasta perioada o fregata britanica face manevre militare \u00een zona. Putina istorie. Londra porneste \u00een demersurile sale de la dreptul c\u00e2stigat printr-un tratat semnat la Utrecht, \u00een 1713, de Marea Britanie cu Spania privind St\u00e2nca Gibraltar, un teritoriu de 7 kmp, cu o populatie de 30.000 de locuitori. Spania pretinde ca prin tratatul respectiv nu a cedat Londrei dec\u00e2t un castel si fortificatiile portului, nu si dreptul asupra apelor Str\u00e2mtorii Gibraltar. Dupa cum se vede, disputa este pe tema suveranitatii teritoriale si ambele parti ameninta cu recursul la instantele internationale. Madridul a anuntat ca va aduce contenciosul \u00een fata Natiunilor Unite iar Londra ca \u00eel va supune Curtii Internationale de la Haga. Ma opresc aici. Am vrut sa arat ca, daca apare o disputa \u00eentre state, inclusiv \u00eentre membrii Uniunii Europene, exista cai de atac. Pe teritoriul Rom\u00e2niei, fara sa respecte cutumele si normele internationale, primul ministru al Ungariei participa la actiuni \u00een care este contestat Tratatul de la Trianon, esential pentru respectarea suveranitatii de stat a Rom\u00e2niei. Noi de ce nu reactionam ca David Cameron sau Mariano Rajoi? Ce ne \u00eempiedica? Abia \u00een al noulea an (mi s-a parut o eternitate!) al mandatului, presedintele a reactionat la ofensa adusa de T\u00f6kes prin solicitarea protectoratului Ungariei pentru minoritatea maghiara. Prea t\u00e2rziu!
\nDe al doilea caz ma voi folosi pentru a arata ca presedintele nostru se grabeste totusi, dar acolo unde nu trebuie. Este vorba de federalizarea Europei. Dupa cum se stie, \u00een c\u00e2teva r\u00e2nduri presedintele s-a pronuntat ferm pentru federalizarea rapida a Europei. C\u00e2nd nimeni nu stie \u00eencotro o va apuca Uniunea Europeana noi avem optiuni limpezi. Aleg deliberat initiativa privind viitorul Europei a unor membri ai partidului Uniunea pentru Miscarea Populara-UMP, din Franta, tocmai pentru ca sunt din familia politica a presedintelui. Sapte parlamentari UMP au creat un grup de reflectie care \u00eencearca sa depisteze bolile federalismului. \u201eNoi credem ca, \u00een privinta euro, avem nevoie de ceva mai mult de zece ani pentru stabilirea diagnosticului asupra functionarii monedei unice si pentru angajarea unei dezbateri \u00een interiorul partidelor noastre (populare, n.n.) privind supravietuirea sistemului actual caracterizat prin dezindustrializarea Europei, exacerbarea egoismelor nationale si graba spre mai mult federalism\u201c, a declarat liderul acestui grup, Henri Guiano. El a denuntat preferinta pentru \u201eg\u00e2ndirea unica\u201c devenita obstacol la orice alternativa sub pretextul profetic ca \u201enu va exista dec\u00e2t o singura politica posibila\u201c. Mai \u00eent\u00e2i trebuie facut un bilant al Uniunii Europene, sustine grupul parlamentar populist francez, dar acest bilant nu este agreat nicaieri, de la Berlin la Roma, de la Paris la Lisabona. Odata facut, acest bilant ar evidentia nu numai erorile de constructie, ci mai ales pe cele politice care guverneaza institutiile europene. Iata un exemplu: \u201eSuntem convinsi ca mentinerea \u00een continuare a spatiului Schengen nu mai poate fi aparata, tin\u00e2nd cont de numeroasele tulburari ale ordinii publice cauzate fie de explozia diferitelor feluri de trafic, fie de libera circulatie a armelor, fie prin migratia masiva a populatiilor de-socializate \u00een teritoriul francez. Vrem sa conciliem frumoasa idee a libertatii de circulatie a persoanelor si bunurilor cu respectul frontierelor de stat. \u00centelegem sa organizam o dezbatere libera asupra Europei pornind de la trei principii: imigrarea, curajul politic si libertatea opiniilor\u201c.
\nPresedintele de azi al Rom\u00e2niei a \u00eent\u00e2rziat un deceniu sa aiba reactii la aplicarea Constitutiei si s-a precipitat sa aiba opinii ferme acolo unde altii \u00eesi pun \u00eenca \u00eentrebari. Ciudat!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
T\u00e2rziu, prea t\u00e2rziu a venit cu adevarat presedintele de azi al Rom\u00e2niei la Constitutie pentru a le spune maghiarilor ca \u00eencalca legea fundamentala a Statului pe care \u00eel conduce. Aproape un deceniu i-a convenit sa aiba voturile lor pentru a-si asigura \u2013 cu c\u00e2ta zbatere, cu ce pret! \u2013 doua mandate prezidentiale. Dupa care… Cite\u0219te mai mult »Prea t\u00e2rziu, prea devreme<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[13156],"tags":[426,4,2201,6],"class_list":["post-16420","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-editorial","tag-constitutie","tag-editorial","tag-presedinte","tag-traian-basescu"],"views":1799,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16420","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16420"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16420\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16420"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16420"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16420"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}