<\/p>\n
Expozitia THE HUMAN BODY \u2013 acesta este titlul sau oficial, pentru ca asa a dorit organizatorul sau strain, GForce Exhibitions (o conditie pe care nu o consider fireasca, desi am \u00eenteles punctul de vedere al companiei) \u2013 s-a dovedit a fi <\/strong><\/em>\u201eo lovitura\u201c pentru Muzeul National de Istorie Naturala \u201eGrigore Antipa\u201c. Dincolo de evidentul si uriasul sau succes la public, trebuie spus ca nici o alta expozitie temporara gazduita de un muzeu din Rom\u00e2nia, din 1989 \u00eencoace, nu a suscitat at\u00e2tea discutii. Cred ca una \u00een plus nu strica.<\/strong><\/em> Expozitia THE HUMAN BODY \u2013 acesta este titlul sau oficial, pentru ca asa a dorit organizatorul sau strain, GForce Exhibitions (o conditie pe care nu o consider fireasca, desi am \u00eenteles punctul de vedere al companiei) \u2013 s-a dovedit a fi \u201eo lovitura\u201c pentru Muzeul National de Istorie Naturala \u201eGrigore Antipa\u201c. Dincolo de evidentul… Cite\u0219te mai mult »O expozitie blockbuster la Antipa (I)<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[9207],"class_list":["post-16395","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-expozitia-the-human-body"],"views":2611,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16395","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16395"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16395\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16395"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16395"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16395"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\nGForce Exhibitions nu este un muzeu, ci o companie britanica, specializata \u00een organizarea de expozitii, care pune la dispozitia oricui este interesat, tot ce este necesar \u00een domeniu, de la design, la vitrine si de la echipamente de transport la asigurari. \u00cen spatele acestei firme, se afla o familie care a devenit foarte cunoscuta \u00een domeniu: Judith si Arnie Geller. Arnie, capul familiei si presedintele companiei, s-a specializat \u00een organizarea de evenimente de tot felul, care de care mai profitabile. A devenit faimos pentru faptul de a fi obtinut dreptul exclusiv de recuperare a artefactelor de pe epava faimosului Titanic. Dupa ce a organizat sapte expeditii de recuperare si a adus la suprafata peste 5.500 de obiecte (la care s-a adaugat o expeditie de cercetare, \u00een 2010), Geller a facut pasul logic urmator: a realizat o mare expozitie temporara, pe care a itinerat-o peste tot \u00een lume, scot\u00e2nd, evident, un profit pe masura. Cine n-ar vizita o expozitie despre cel mai cunoscut naufragiu din istorie? Dovada sta popularitatea filmului \u201eTitanic\u201c, realizat \u00een 1997. Dintre miile de obiecte, lui Geller i-a fost usor sa faca, \u00een realitate, nu una, ci mai multe expozitii \u2013 toate, cu obiecte originale. Chiar acum, nu mai putin de opt expozitii sunt simultan deschise \u00een SUA si \u00een Franta, multe alte locuri din lume astept\u00e2ndu-si r\u00e2ndul. \u00cen timp ce Arnie este omul de afaceri, Judith este omul de stiinta: scriitor, designer si curator, ea este cea care g\u00e2ndeste proiectele expozitionale. Ea, de exemplu, este cea care a scris cartea \u201eTitanic: femeile si copiii mai \u00eent\u00e2i\u201c, aparuta \u00een 1998 (la un an dupa lansarea filmului regizat de James Cameron), si care a facut o \u201ereteta\u201c foarte buna.
\nAm facut aceasta lunga digresiune despre o alta expozitie, ca sa arat ca familia Geller este, \u00een fapt, una de profesionisti ai expozitiilor organizate \u00een muzee (desi, nu numai \u00een muzee), din dorinta de a obtine profit. Daca va imaginati ca exista vreo urma de dispret \u00een precedenta propozitie, va \u00eenselati. Nu este nimic rau \u00een faptul ca cineva pune la punct expozitii cu obiecte (\u00een mod evident) de patrimoniu si ca reuseste sa obtina si niste venituri frumoase de aici. Este ceea ce, \u00een sufletul sau, \u00eesi doreste oricare manager de muzeu, fie el public ori privat. E adevarat, muzeele publice nu obtin profit, dar nu despre asta e vorba aici. \u00cen asemenea situatii, aliindu-se cu companii precum cea a familiei Geller, si muzeele pot obtine venituri pe care, altfel, nu le primesc din alta parte.
\nSpecificul expozitiei de la Antipa este ca ea a fost realizata cu sprijinul unor medici de la Universitatea de Medicina din Dalian, \u00eenfiintata \u00een 1947. \u00cen aceasta localitate nu prea mare (nu are nici macar 4 milioane de locuitori) din nordul Chinei, considerata a fi unul dintre orasele cu cea mai ridicata calitate a vietii din toata tara, profesorul Sui Hongjin a reusit sa specializeze un grup de persoane \u00eentr-un proces numit \u201eplastinatie\u201c a cadavrelor omenesti. Asta \u00eenseamna ca fiecare cadavru este scufundat \u00een acetona, care este apoi eliminata, \u00eentr-o camera de vid. Ulterior, tesuturile sunt impregnate cu un polimer lichid, care le \u00eentareste, astfel \u00eenc\u00e2t \u00eesi pastreaza forma. Primele operatii de plastinatie au fost realizate acum doua decenii. Procesul nu a fost infailibil de la \u00eenceput, ci a trecut prin multe \u00eencercari, p\u00e2na c\u00e2nd s-a ajuns la o forma acceptabila.
\nProfesorul Sui este doctor \u00een neurologie si este cel care a determinat \u00eencheierea unui contract \u00eentre Universitate si o companie privata, cre\u00e2ndu-se Dalian Medical University Plastination Co. Ltd., o companie privata \u00een care Universitatea are 70% din actiuni. Tot Universitatea este si cea care livra companiei private cadavrele, ajunse \u00een posesia ei dintre cei care mureau \u00een oras si \u00een jurul acestuia (\u00een zona suburbana locuiesc peste 6 milioane de oameni). Este vorba despre persoane fara familie, moarte sau nu pe strada, dar ale caror cadavre nu fusesera revendicate de nimeni.
\nEste momentul sa aducem \u00een scena un alt \u201epersonaj\u201c: Falun Gong. Acesta este un sistem de credinte si practici (termenul religie este total inadecvat) fundamentat \u00een 1992 de catre Li Hongzhi (emigrat din 1996 \u00een SUA), care \u2013 dupa propriile spuse \u2013 pune \u00een evidenta adevarul, bunatatea si toleranta. \u00centre altele, miscarea propovaduieste abstinenta sexuala premaritala, abstinenta de la alcool si tutun, vegetarianismul si neimplicarea \u00een miscari sociale si politice. Initial, relatiile \u00eentre miscare si autoritatile publice au fost foarte bune, dar, dupa mai multi ani, s-au deteriorat. Nu este cazul sa intru aici \u00een detalii privind adversitatea cresc\u00e2nda \u00eentre aceasta comunitate si guvernul chinez. Cert este ca momentul care a \u00eencins spiritele s-a \u00eenregistrat \u00een aprilie 1999, c\u00e2nd 10.000 de practicanti Falun Gong au solicitat guvernului o recunoastere oficiala a miscarii, fapt care a dus la ad\u00e2ncirea unui conflict \u00eentre presedintele Jiang Zemin (un adversar declarat al miscarii) si premierul Zhu Rongji (care nu vedea nimic rau \u00een aceasta). Raspunsul a venit trei luni mai t\u00e2rziu, c\u00e2nd guvernul a trecut la contraofensiva, prin intermediul presei de partid, iar, \u00een octombrie 1999, miscarea a fost scoasa \u00een afara legii. De atunci \u00eencoace, conflictul a crescut \u00een spirala. Diferenta este ca, \u00een vreme ce miscarea a manifestat pasnic, guvernul a reactionat violent.
\n\u00cen tot acest timp, Falun Gong a reusit sa se extinda \u00een exteriorul Chinei, atrag\u00e2nd atentia asupra abuzurilor guvernamentale. Chiar daca nu s-au putut obtine niciodata dovezi directe cu privire la aceste abuzuri, numarul presupuselor victime a variat de la sursa la sursa. \u00cen vreme ce membrii miscarii sustin ca, p\u00e2na acum, ar fi fost ucisi mii de oameni de catre politia chineza, doar pentru vina de a fi fost aderenti ai miscarii, singura sursa independenta, Amnesty International, a oferit o cifra aproximativa de circa 100 de victime, moarte \u00een arestul politiei sau dupa eliberarea din arest, pentru aceeasi vina. Guvernul a negat toate aceste afirmatii, pe motiv, \u00eentre altele, ca nu exista nici o dovada. \u00cen campania pe care a creat-o \u00een afara Chinei, Falun Gong a \u00eenfiintat, \u00een 2000, si o organizatie de presa, \u201eThe Epoch Times\u201c, cu sediul central \u00een New York. Publicatia este distribuita \u00een 35 de tari, fiind realizata \u00een 21 de limbi, \u00eentre care, din 2006, si rom\u00e2na. Am facut acest lung ocol, pentru a explica de ce, din toata presa din Rom\u00e2nia, numai \u201eThe Epoch Times\u201c a dus o neobosita campanie \u00eempotriva expozitiei \u201eThe Human Body\u201c. Cu alte cuvinte, \u201eThe Epoch Times\u201c nu este un organ de presa independent, ci este chiar cea mai importanta organizatie de presa din lume a lui Falun Gong, si tocmai ea a atacat, constant, expozitia de la Antipa. \u00cent\u00e2mplator sau nu, \u00een China, unul dintre liderii politici care a pus cu cea mai mare duritate \u00een aplicare dispozitiile date de la Beijing, \u00eempotriva miscarii Falun Gong, a fost primarul orasului Dalian, \u00een perioada noiembrie 2007 \u2013 martie 2012, Bo Xilai. Dupa \u00eencheierea mandatului sau, Bo a fost acuzat de fapte de coruptie si a fost exclus din Biroul Politic al Partidului Comunist Chinez, al carui membru era. Ancheta a dus la cel mai mare scandal de coruptie din China, de la procesul \u201ebandei celor patru\u201c, desfasurat \u00een 1976, \u00eencoace. La cei 64 de ani ai sai, Bo se afla, chiar acum, \u00een fata perspectivei unui rasunator proces.
\nPentru militantii Falun Gong, \u00eentre Bo, victimele represiunii \u00eempotriva miscarii interzise si cadavrele plastinate la Dalian exista o legatura directa. Pentru mine, nu; si nici nu cred ca exista vreo dovada, cel putin, deocamdata, \u00een acest sens.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"