<\/p>\n
Gratie cinematografului, francofonia \u00eesi extinde spatiile strict geografice spre a construi un univers al spiritului reprezentat de valorile acesteia. Poti examina structurile unei asemenea planete cinematografice, altminteri una dintre cele mai puternice entitati audiovizuale, nu doar de la Paris. Ea se ofera \u00een chip edificator din oricare parte a meridianelor pe care se desfasoara activitatile.<\/strong><\/em> Gratie cinematografului, francofonia \u00eesi extinde spatiile strict geografice spre a construi un univers al spiritului reprezentat de valorile acesteia. Poti examina structurile unei asemenea planete cinematografice, altminteri una dintre cele mai puternice entitati audiovizuale, nu doar de la Paris. Ea se ofera \u00een chip edificator din oricare parte a meridianelor pe care se desfasoara… Cite\u0219te mai mult »Francofonia ca univers cinematografic<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[66],"tags":[],"class_list":["post-16389","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media"],"views":1309,"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16389","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16389"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16389\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16389"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16389"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16389"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\nLa Cannes, de pilda, asemenea lucruri devin cu at\u00e2t mai evidente, fie si lu\u00e2nd \u00een consideratie numarul mare de coproductii cu Franta, unde deseori plasam si filmele rom\u00e2nesti, cultura noastra continu\u00e2nd sa fie \u00eenca foarte marcata si, fara \u00eendoiala, onorata de posibilitatile acestei colaborari.
\n\u00cen r\u00e2ndurile ce urmeaza vom \u00eencerca sa conturam o parte dintre aceste p\u00e2rghii, cu elemente tin\u00e2nd at\u00e2t de domeniul productiei si difuzarii, c\u00e2t si de activitatile adiacente, \u00eensemn\u00e2nd o paleta foarte larga de manifestari, de la festivaluri ale filmului francez \u00een alte teritorii, nefrancofone (exista, iata, un Festival al Filmului Francofon la Stuttgard), la initiative recente, unele dintre cele mai interesante. Francofonia cinematografica este, la r\u00e2ndul ei, deosebit de generoasa cu creatiile provenite din spatii nefrancofone si ma g\u00e2ndesc acum la un festival impresionant, \u00een totul remarcabil, cum este cel al Filmului American de la Deauville, a carui a 38-a editie se va desfasura \u00eentre 31 august si 9 septembrie 2012.
\nTrofeele francofone <\/strong>
\nale cinematografului<\/strong>
\n\u00centr-una din \u00eensoritele dimineti ale recentei editii a Festivalului de la Cannes, pe o terasa din fata Majesticului, a avut loc lansarea unui nou si important eveniment consacrat cinematografului si francofoniei. Fondatorii sunt doamna Nicole Gillet, delegatul artistic al Festivalului Filmului Francofon de la Namur (Belgia), domnii Alain Rocca (din partea Academiei de Arte si Tehnici ale Cinematografului din Franta) si Henry Welsh (delegat al premiilor Jutra, echivalentul Oscarurilor din Canada). Ei au tinut sa informeze presa de pe Croazeta \u00een legatura cu initierea Trofeelor Francofone ale Cinematografului. Ce \u00eenseamna aceasta? \u00cen iulie 2013 s-a desfasurat ceremonia acordarii lor. Festivitatea si \u00eentreaga activitate este organizata de Asociatia Trofeelor Francofone ale Cinematografului cu sediul la Paris. \u00cen fiecare an vor fi acordate noua trofee pentru: cel mai bun film, cea mai buna actrita, cel mai bun actor, cea mai buna actrita \u00eentr-un rol secundar, cel mai bun actor \u00een rol secundar, cea mai buna regie, cel mai bun scenariu, cea mai buna imagine, cel mai bun scurt-metraj. Este vorba de filme a caror limba este franceza sau cu dialoguri prioritar \u00een franceza.
\nEvenimentul va avea loc \u00een fiecare an \u00een alta tara din spatiul francofon, av\u00e2nd \u00een vedere productiile anului precedent, cu participari la festivaluri, \u00een conformitate cu regulamentul manifestarii. Exista, de asemenea, si o lista a tarilor \u00een care pot functiona societatile de productie. Regizorul va trebui sa se poata exprima corect \u00een franceza. Din februarie 2013 au fost adunate copiile filmelor preselectionate. Trofeele sunt atribuite de o academie. Membrii acesteia vor fi anuntati la urmatoarea editie, din toamna, a Festivalului Filmului Francofon de la Namur. Tot atunci se va anunta si tara organizatoare. Din mai 2013 stim filmele nominalizate. Momentul este anume ales, \u00een timpul festivalului de la Cannes.
\nDupa derularea festivitatii de lansare am stat de vorba cu doamna Nicole Gillet care \u00eemi marturisea receptivitatea fireasca la orice fel de propunere. I-am facut si eu una pe care nu tin sa o deconspir si a fost \u00een principiu de acord. Mai mult, domnul Alain Rocca se g\u00e2ndea chiar ca Rom\u00e2nia ar putea fi oric\u00e2nd una dintre tarile gazda ale festivitatii de acordare a trofeelor, fiind, desigur, asteptata sa participe cu propuneri de filme. Titlurile posibile vor fi comunicate p\u00e2na la sf\u00e2rsitul lui ianuarie 2014.
\nNu stim cum va evolua acest nou organism al universului cinematografic francofon, dar initierea lui nu poate fi dec\u00e2t salutata cu entuziasm si apreciata cum se cuvine, iar faptul ca locul lansarii a fost Cannes-ul ne da mari sperante \u00een succesul manifestarii.
\nSubliniam si cu alt prilej numarul mare al coproductiilor cu Franta care nu vin numai si numai din teritorii culturale, afine, respectiv francofone, desi baza principala aceasta este. Sunt, desigur, c\u00e2teva culturi francofone care furnizeaza productii revelatorii pentru acest spatiu. Ne vom opri asupra c\u00e2torva aspecte.
\nWallonie Bruxelles Images<\/strong>
\nBelgia ofera o lista importanta de filme, at\u00e2t din partea francofona c\u00e2t si \u2013 mai evident de la o vreme \u2013, generate de artistii de expresie flamanda. La Cannes aproape ca nu este editie la care sa nu participe un reprezentant al cinematografului belgian francofon, sa nu fie \u00een vreun juriu ori sa nu obtina unul dintre premiile importante. Asa s-a \u00eent\u00e2mplat si \u00een 2012. C\u00e2nd nu \u00eei regasim \u00een palmares ori c\u00e2nd nu participa cu filme \u00een vreo sectiune, fratii Dardenne sunt, totusi, de gasit la Cannes \u00een jurii. Asa l-am \u00eent\u00e2lnit acum pe Jean-Pierre Dardenne \u00een fruntea juriului de la Cin\u00e9fondation si scurt-metraje.
\nPentru rolul principal din \u201eA perdre la raison\u201c, programat la Un Certain Regard, Emilie Duquenne a obtinut un premiu de interpretare. Onorata la Cannes pentru talentul ei special, de aceasta data, actrita joaca rolul unei tinere sotii, Murielle, hotar\u00e2ta sa-si scoata iubitul de sub tutela doctorului Pinget care s-a ocupat ca acestuia sa nu-i lipseasca nimic. La aceeasi sectiune a participat si coproductia \u201eLes chevaux de Dieu\u201c, av\u00e2nd ca personaje doi frati adolescenti. Duc\u00e2ndu-si viata la Casablanca, ei sunt cooptati de un sef spiritual si pregatiti spre a deveni martiri. Povestea este inspirata de atentatele de la Casablanca din mai 2003. La Quinzaine des R\u00e9alisateurs francofonia belgiana a fost reprezentata de un film de animatie, \u201eErnest et C\u00e9lestine\u201c, povestea unui urs care vrea sa devina artist si a unui soricel care nu doreste sa se faca dentist. Lista filmelor francofone venite din Belgia este mai lunga. Le regasim \u00een mai toate sectiunile, chiar si \u00een selectia pentru Palme d’Or \u2013 \u201eDe rouille et d’os\u201c de Jacques Audiard, o coproductie cu Franta.
\nImpresionanta participarea Quebec-ului!<\/strong>
\nProductiile \u201equebecoaze\u201c au de fiecare data un \u201ece\u201c al lor, \u00eembin\u00e2nd influenta investigatiilor sociale dure, de factura nord-americana, de unde si asprimea socanta a rostirii dialogurilor, cu propensiunea spre echilibru si umanitate simpla, spre compasiune si \u00eentelegere altruista tipic francofone.
\nSi povestile de dragoste care vin de la Montreal au timbrul lor aparte, dupa cum am constatat \u00een \u201eLaurence Anyways\u201c de Xavier Dolan. T\u00e2narul cineast canadian (nascut la Montreal \u00een 1989) a mai semnat p\u00e2na acum doua titluri de succes din aceeasi arie tematica a relatiilor speciale: \u201eMi-am ucis mama\u201c (2009) si \u201eIubiri imaginare\u201c (2010). Prezentat la Un Certain Regard, filmul i-a adus un premiu de interpretare actritei Suzanne Cl\u00e9ment. Am \u00eent\u00e2lnit, de asemenea, o serie de productii din Quebec si la alte sectiuni ale editiei 2012. Nu poti vorbi despre cinematografia din Quebec fara a mentiona una dintre cele mai puternice societati de productie de acolo \u2013 SODEC \u2013, sustinatoarea multor festivaluri de expresie francofona din multe parti ale lumii, \u00een Europa, dar si \u00een Africa. La fel de impresionante sunt si programele initiate, fie pentru sprijinirea tinerilor creatori, fie pentru sustinerea unor profesii (scenaristica, \u00eendeosebi), sau al unor genuri (scurtmetrajul, de pilda), dar si \u00een domeniile productiei si ale difuzarii.
\nRealismul si rafinamentul productiilor elvetiene<\/strong>
\nFara \u00eendoiala ca sunt si alte spatii cinematografice francofone demne de interes. Nu poti trece peste o importanta contributie filmica precum aceea elvetiana de expresie francofona. Sunt, \u00een alta ordine de idei, filmele realizate cu participarea mai multor case de productie din spatiile acestea. Voi recurge la un singur exemplu dintre at\u00e2t de multele posibile. De pilda, \u201eA perdre la raison\u201c, mentionat mai sus. Coprodus de Belgia, Franta, Luxemburg si Elvetia, semnat de un cineast din Belgia, a adus un premiu actritei din rolul principal reprezent\u00e2nd, totodata, si un motiv de bucurie, si de m\u00e2ndrie, si pentru partea helveta, care \u00eel consemneaza ca atare.
\nSunt filme-reper care au reprezentat Elvetia \u00een 2012, la Cannes, precum \u201eOperation Liberdad\u201c (Quinzaine des R\u00e9alisateurs), semnat de un cineast care a filmat si \u00een Rom\u00e2nia si a colaborat cu actori de la noi. Este vorba de Nicolas Wadimoff. Filmul lui de acum \u00eesi plaseaza actiunea la Z\u00fcrich, fiind vorba de spargerea unei banci de catre un grup de \u201erevolutionari\u201c, cu scopul de a crea o disensiune \u00eentre sistemul bancar helvet si dictatorii din lumea sud-americana. \u00cen general, subiectele acestui cineast au \u00een vedere situatii de criza, cu personaje provenind din subteranele societatii, cu indivizi aflati \u00een deriva. Raspunsurile categorice sunt greu de dat, ca si solutiile eficiente, \u00eensa Wadimoff este atent sa pastreze obiectivitatea, dar, mai ales, sa ofere si o speranta.
\nCa o concluzie, care altminteri se desprinde de la sine, si acest film semnat de un cineast nascut la Geneva, este, de fapt, o coproductie cu Franta.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"