{"id":16370,"date":"2013-08-22T14:05:28","date_gmt":"2013-08-22T12:05:28","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=16370"},"modified":"2013-08-22T14:05:28","modified_gmt":"2013-08-22T12:05:28","slug":"semiotica-parabolelor-cristice","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/semiotica-parabolelor-cristice\/","title":{"rendered":"Semiotica parabolelor cristice"},"content":{"rendered":"

Andrei Plesu, Parabolele lui Iisus. Adevarul ca poveste<\/em>, Bucuresti, Editura Humanitas, 2012<\/strong><\/p>\n

 <\/p><\/blockquote>\n

Unul dintre sapientii rom\u00e2ni autentici din \u00eenvolburatele valoric vremi actuale, Andrei Plesu, \u00eesi continua investigatiile \u00een domeniul religios cu o alta exegeza de exceptie, dupa cea \u201eDespre \u00eengeri\u201c din 2003. Este vorba de \u201eParabolele lui Iisus. Adevarul ca poveste (Humanitas, 2012), subsumata ideii ca orice lucrare sacra sau profana, inclusiv Textele Evanghelice, tine de domeniul gnosticului si trebuie tratat\u00e3 ca atare.<\/strong> <\/em>
\n\u00cen propria confesiune facuta \u00eentr-o scrisoare catre C. Noica (amintita si de Anca Manolescu), Andrei Plesu \u00eesi deconspira idealul legat de cercetarea ariei spirituale sustin\u00e2nd ca e nevoie de inventarea \u201eunei noi stilistici edificatoare\u201c \u00een acest sens.
\nEste cunoscut faptul ca universitarul si scriitorul Andrei Plesu s-a specializat prin Facultatea de Arte Plastice \u00een istoria si teoria artei, dar dupa cele doua volume publicate, \u201eCalatorie \u00een lumea formelor\u201c (1974) si \u201eOchiul si lucrurile\u201c (1986) s-a distantat oarecum de domeniul specializarii si odata cu \u201eMinima moralia\u201c (1986) s-a axat pe activitatea de scriitor, \u00een speta de eseist de orientare filozofica.
\nCauzalitatea exprimarii <\/strong>
\nlui Isus \u00een parabole<\/strong>
\nDupa introducerea din \u201eAdevarul ca poveste\u201c, Andrei Plesu \u00eesi organizeaza studiul pe doua coordonate principale, enuntate \u00een titlurile capitolelor \u2013 I. \u201eDe ce le vorbesti \u00een parabole?\u201c si II. Parabola ca subminare a ideologicului \u2013, \u00eencheind cu reflectii si asertiuni despre \u201eCritica ratiunii exegetice\u201c.
\n\u00cen \u201eCuv\u00e2nt \u00eenainte\u201c \u00eesi ia \u00eentr-un fel masuri de prevedere, pre\u00eent\u00e2mpin\u00e2nd eventualele critici privind absenta pregatirii sale teologice, par\u00e2ndu-le opozantilor ca fiind precum \u201eun intrus deopotiva prezumtios, insuficient \u00ab\u00eembisericit\u00bb si, pe alocuri, prea disponibil pentru autori necanonici si spatii religioase din afara crestinismului\u201c, iar pentru \u201ecruciatii secularizati si, \u00een general pentru spiritul vremii voi face, dimpotriva, figura de \u00abreactionar\u00bb sensibil, \u00een mod inexplicabil, la texte si idei revolute\u201c.
\nN-au aparut p\u00e2na acum reactii de acest fel (doar niste blogheri se tem ca studiul ar scoate Evanghelia din Biserica). Ba dimpotriva, cartea a fost bine primita de critica si a obtinut Premiul special al U.S.R. pe 2012.
\nCa si \u00een \u201eDespre \u00eengeri\u201c, unde eseistul filozof \u00eei localizeaza \u00een intrevalul dintre oameni si zei (N. Manolescu), si \u00een cartea de fata \u00eel proiecteaza pe Fiul Domnului \u00een realul existential profan aureolat de cel sacru.
\nAndrei Plesu ne da de \u00eenteles, ab initio, ca adevarul poate fi revelat mult mai convingator prin poveste. Parabolele lui Isus tocmai acest lucru \u00eel urmaresc: sa-si convinga auditorii, prin valoarea naratiunii, sa reflecte realitatea mult mai atractiv dec\u00e2t prin transmiterea directa si fada a unor idei, teorii, fapte de viata. \u201eAdevarul lor \u2013 sustine eseistul \u2013 nu se lasa expus sistematic, nu se constituie \u00eentr-o doctrina de catedra, \u00eentr-un \u00ab\u00eendreptar\u00bb didactic. Ele spun \u00eentotdeauna mai mult dec\u00e2t spun, de multe ori, altceva dec\u00e2t par sa spuna.\u201c Si, \u00een concluzie: \u201eAceasta e \u00eensasi esenta povestii, \u00een contrast cu enuntul strict intelectual\u201c. Rostul lucrarii, temerare \u00eentr-un fel, tocmai acesta este: de a explica multiplele sensuri, complexa semiotica a parabolelor prin care Isus reuseste sa-si transmita pildele sale crestinatatii.
\nCu o documentare riguroasa, extinsa, dar selectiva, Andrei Plesu \u00eesi pune \u00een valoare, si \u00een aceasta carte captivanta, verva asociativa si spiritul de concretete si de rigoare (L. Ulici), dar si jocul voluptuos al ideilor si atractia contrariilor (Iulian Boldea), calitati recunoscute ale activitatii lui eseistice.
\nLa \u00eentrebarea \u201eDe ce le vorbesti \u00een parabole?\u201c a ucenicilor nedumeriti de folosirea acestui procedeu de catre Isus, autorul gaseste cel mai potrivit raspuns la Matei (13, 11-17): \u201eIar El raspunz\u00e2nd le-a zis: Pentru ca voua vi s-a dat sa cunoasteti tainele \u00eemparatiei cerurilor, dar acelora nu li s-a dat. Caci celui ce are i se va da si-i va prisosi, dar de la cel ce nu are se va lua si ceea ce are. De aceea le vorbesc \u00een parabole, ca ei vad fara sa vada si aud fara sa auda si nici sa \u00eenteleaga\u201c. Explicatia acestui mod, sa zicem esopic, de exprimare are ca motivatie deosebirea dintre adeptii care-l \u00eenteleg si-l aproba pe \u00cenvatator fara rezerve si ceilalti \u201edin afara\u201c, precum israelitii din acea vreme, caracterizati prin optuzitate, insensibilitate si aderenta la \u00eenvatatura crestina. O alta cauzalitate a vorbirii lui Isus \u00een parabole pentru cei care nu fac parte din familia lui spirituala este aceea de a anihila de la \u00eenceput tentativele de \u00eentelegere facila, \u201eorice \u00eempietrire cognitiva, orice rezistenta inertiala a mintii si a sensibilitatii\u201c. Un fragment de parabola este semnificativ: \u201eCa tot ce se hraneste cu lapte e un nepriceput \u00een cuv\u00e2ntul dreptatii, fiindca e prunc; iar hrana tare e pentru cei desav\u00e2rsiti…\u201c (Evrei 5, 12-14). Pentru cei interesati, cartea dezvolta numeroase dileme despre procedura parabolica a lui Isus, dar si despre \u00eent\u00e2ietatea Lui \u00een a folosi acest mod de adresare. Sunt citate si analizate cu luciditate si credinta parabole definitorii pentru codul cristic de pilde, precum \u201eParabola semanatorului\u201c prezentata \u00een variantele dupa Matei, Marcu si Luca, \u00een care sam\u00e2nta cade \u00een locuri neprielnice: l\u00e2nga drum, pe piatra, \u00een mijlocul spinilor. Astfel, nu poate rodi, ca si \u00eenvatatura M\u00e2ntuitorului, care se loveste, dupa A, Plesu, de \u201eindigenta mentala\u201c a celor care aud si nu \u00eenteleg, de \u201esupeficialitatea euforica\u201c a celor care cred ca au \u00eenteles mesajul, de \u201easfixia mundana\u201c parazitara de lumea pestrita si de atacul imediatului. \u201eParabola copiilor din piete\u201c, \u00een care pilda se refera printre altele la valorile spiritului critic ca un soi de r\u00e2zg\u00e2iere a mintii, pentru ca \u201ea str\u00e2mba tot timpul din nas e a fi o victima sigura a ceea ce s-a numit \u00abstupiditatea inteligenta\u00bb\u201c. La fel de putin recomandabila, \u00eensa, va fi \u201eiresponsabilitatea unei atotprimitoare permisivitati\u201c. Tot la fel de inteligent decriptate si analizate sunt si parabolele despre \u201eLucratorii nevrednici ai viei\u201c, \u201eSlujitorul credincios si \u00eentelept\u201c, \u201eSlugile veghetoare\u201c, \u201ePortarul\u201c, \u201eFurul\u201c, \u201eCele zece fecioare\u201c, \u201eSam\u00e2nta care creste singura\u201c, \u201ePrietenul de la miezul noptii\u201c, \u201eJudecatorul nedrept si vaduva staruitoare\u201c, \u201eTalantii\u201c, \u201eNunta fiului de \u00eemparat\u201c, \u201eCina cea mare\u201c.
\nComentarea semiotica a textelor biblice este probata si cu sprijinul unor universitari si teologi de marca straini, precum R.F. Capon, M. Hermaniuk, D. Flusser, J. Breech, F. Kermode, M. Heidegger, C.G. Jung, A. Julicher, W. Bousset, A. Loisy, Montefiori, Lowrie, B.T.S. Smith, M. Pernod s. a., prezenti \u00een subsolul paginilor sau \u00een segmentul \u201eSugestii bibliografice\u201c, urmat \u00een final de un Indice al parabolelor lui Iisus.
\nSubminarea ideologicului <\/strong>
\nprin parabola<\/strong>
\nDemna de relevat este desigur calitatea literara a eseului, ceea ce se desprinde si din unele definiri metaforice originale ale parabolelor, mod de a le scoate de sub imperiul ideologicului. Iata c\u00e2teva: \u201eParabolele sunt efectul rastignirii intelectului divin pe lemnul limitelor ratiunii rom\u00e2nesti\u201c; \u201eParabolele sunt \u00abfiguri\u00bb ale ascunsului. Dar ale unui ascuns care \u00eencearca sa identifice un \u00abloc\u00bb al dezvaluirii de sine, al \u00abasezarii\u00bb lui \u00een lume\u201c; \u201eParabolele sunt, cu alte cuvinte, o arvuna a \u00cenvierii sau, \u00een termeni mai neutri, o aproximare a realizarii de sine, a raspunsului mereu cautat, a Solutiei\u201c: \u201eParabola semanatorului e un rapel la componenta marial-materna a sufletului, \u00een absenta careia discursul divin se risipeste\u201c. Si asa mai departe, cu dezvoltari ample si incitante, Andrei Plesu ne introduce \u00een filozofia sacra si profana a semanticii parabolelor cristice \u00een acest studiu amplu, coplesitor, dificil de recenzat.
\nSuntem convinsi ca prin parabolele sale Isus se adreseaza tuturor, si celor din interior, si celor din afara, neintention\u00e2nd sa contureze o doctrina de dragul unor conferinte factice, fiind perpetuu proaspat si imprevizibil. \u201eUnele parabole par sa \u00eencurajeze smerenia neconditionata, altele exalta \u00eendrazneala, ofensiva, tenacitatea necomplezenta, riscul. Unele personaje extrase din \u00abpleava\u00bb societatii sunt valorificate ca \u00abmodele\u00bb, \u00een vreme ce altele, apartin\u00e2nd elitelor, establishment-ului sunt descalificate\u201c. Isus submineaza principiile oricarei ideologii, sfideaza canoanele lu\u00e2nd apararea unor femei de moravuri \u00eendoielnice, promite unor t\u00e2lhari raiul, sta la masa cu vamesii si pacatosii, vorbeste despre usi care se deschid si despre altele care ram\u00e2n \u00eenchise \u00een pofida insistentei, \u00eel prefera pe fiul risipitor \u00een dauna celui cuminte, ramas acasa… \u00cen concluzie, dreptatea divina pare sa se deruleze dupa alte reguli dec\u00e2t cea lumeasca. Andrei Plesu amendeaza decis posteritatea cristica ne\u00eenstare sa perceapa corect lectia lui Isus, simplific\u00e2nd-o electoral, inventariind-o geometric \u00een postulate, judecati alb-negru, banaliz\u00e2nd-o. El reuseste sa elibereze cumva lectia lui Isus de sub tutela doctrinara, s-o umanizeze, sa-i smulga si sa-i impuna puterea de aplicabilitate dincolo de stagnarea teoretica, ideologica.
\nPovestea de laborator<\/strong>
\n\u00cen capitolul de \u00eencheiere, \u201eCritica ratiunii exegetice\u201c, considerat ca o poveste de laborator, Andrei Plesu \u00eesi priveste rational intentionalitatile, reusitele, dar si dificultatile acestei \u00eentreprinderi eseistice. Deconspira cum s-a pregatit sa acopere scrupulos bibliografia temei si cum a fost inhibat de \u201ecantitatea ametitoare, asfixianta\u201c a textelor existente, a caror epuizare si-a dat seama ca nu este dec\u00e2t o utopie. \u00cesi autoanalizeaza metodele de cercetare, dar construieste \u00eentr-un fel si un ghid de urmat pentru cercetatorii viitori ai domeniului. Avanseaza un \u00eendemn inteligent si plauzibil la a pastra masura, a nu manipula textele de dragul spectacolului academic sau al optiunilor cotidiene. Sunt inserate mostre hilare de \u201esavantl\u00e2c steril\u201c, de \u201eemotie divagatorie\u201c, arat\u00e2nd \u201ecum se poate trece pe l\u00e2nga text, cum se pot sacrifica substanta si finalitatea lui prin pretentioase sondaje colaterale\u201c, exemplificari pe care le abandonam curiozitatii cititorului pentru a le descoperi si a se minuna de gradul lor de inventie si de superfluitate. Sunt inserati de asemenea si explicati unii termeni grecesti si variantele traducerilor lor.
\nOpul lui Andrei Plesu, \u201eParabolele lui Iisus. Adevarul ca poveste\u201c, este o carte document, scrisa \u00eentr-un limbaj elevat si expresiv, o abordare \u00eendem\u00e2natica a unui spatiu teologic minat uneori de dogmatism, lucrare prin care se reuseste, cu vorbele autorului, \u201esa li se dea o sansa (parabolelor cristice, n.m.) si acum, ca \u00een nimbul lor, respira tenace, teme si solutii fara data si fara patina muzeala\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Andrei Plesu, Parabolele lui Iisus. Adevarul ca poveste, Bucuresti, Editura Humanitas, 2012   Unul dintre sapientii rom\u00e2ni autentici din \u00eenvolburatele valoric vremi actuale, Andrei Plesu, \u00eesi continua investigatiile \u00een domeniul religios cu o alta exegeza de exceptie, dupa cea \u201eDespre \u00eengeri\u201c din 2003. Este vorba de \u201eParabolele lui Iisus. Adevarul ca poveste (Humanitas, 2012), subsumata… Cite\u0219te mai mult »Semiotica parabolelor cristice<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[437,9183],"class_list":["post-16370","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-andrei-plesu","tag-parabolele-lui-iisus-adevarul-ca-poveste"],"views":1724,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16370","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16370"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16370\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16370"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16370"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16370"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}