{"id":1636,"date":"2010-02-25T13:51:58","date_gmt":"2010-02-25T11:51:58","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=1636"},"modified":"2010-02-25T13:53:23","modified_gmt":"2010-02-25T11:53:23","slug":"departe-de-romania","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/departe-de-romania\/","title":{"rendered":"Departe de Rom\u00e2nia"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>Am petrecut o seara, la un sf\u00e2rsit de saptam\u00e2na, impreuna cu c\u00e2tiva prieteni. De unii ma leaga amintirea noptii de iarna din urma cu aproape treizeci de ani in care am ajuns la Montreal si zilele de nauceala si de teama traite intre hotelul, ironie a soartei, Europa, unde erau gazduiti temporar \u201eexilatii voluntari\u201c, birourile de imigratie si cautatul unei locuinte.\u00a0 Pe ceilalti i-am gasit aici sau au venit mai t\u00e2rziu si, dintr-un motiv sau altul si c\u00e2teva afinitati comune, ne-am constituit intr-un mic grup cu ritualuri, traditii si un chef nebun de a pune lumea la cale, cu precadere cea rom\u00e2neasca.<\/strong><\/em><\/p>\n<p>Am trait cu totii in nordul acestui continent ce-i face inca sa viseze pe saracii si inocentii lumii ceea ce se numeste caderea comunismului, dezintegrarea catastrofala pentru istorie a Uniunii Sovietice, razboiul mizerabil din Iugoslavia, cel din Golf, prabusirea turnurilor gemene de la New York, razboiul din Irak si cel deja pierdut din Afganistan. Anii c\u00e2nd, luati de apa, sc\u00e2nceam la auzul unei melodii folclorice rom\u00e2nesti au trecut. Au trecut si cei ai bancurilor truculente, ca si cei ai iluziilor unei alte Rom\u00e2nii dec\u00e2t cea din care am fugit. C\u00e2tiva n-au mai pus niciodata piciorul in tara si nici nu au de g\u00e2nd s-o faca. De multe ori aiuritoare, explicatiile se intind de la obsesia Securitatii, la balcanizarea din ce in ce mai evidenta si familiara daca nu a intregului continent, cel putin a Qu\u00e9becului, iar un drum peste ocean pentru a o regasi in stare pura costa prea mult. Blindati fiind de predispozitia de a rasuci totul in derizoriu si de a da timp timpului sa-si faca mendrele, n-am devenit pe de-a intregul canadieni si e prea t\u00e2rziu si inutil sa mai devenim de vreme ce n-am stiut niciodata la ce ne-ar servi cu adevarat. Vorbim intre noi rom\u00e2neste, g\u00e2ndim rom\u00e2neste, m\u00e2ncam si bem rom\u00e2neste, ne mai ciondanim in rom\u00e2neste, injuram cu sau fara motiv in rom\u00e2neste. Spre deosebire de imigrantii economici din ultimii douazeci de ani, al caror venin se revarsa asupra Rom\u00e2niei cu o rara voluptate, noi am carat-o in exilul nostru cu toate pacatele, mizeriile si fericirile ei de neuitat. Ar putea fi un blestem, dar nu a fost si nu e dec\u00e2t un fel lucid de a supravietui intr-o lume pe c\u00e2t de toleranta si de violenta economic pe at\u00e2t de straina.<br \/>\nAm vorbit mult in acea seara, poate mai mult ca niciodata despre Rom\u00e2nia. Despre iarna teribila care a lovit-o, despre scumpiri, despre mitocania si barbarizarea strazii, despre sarlatanii imbogatiti ce nu-si mai incap in piele de insolenta, despre proaspatul reales si guvernul sau de marionete imbuibate, analfabete si sectare, despre saracia imensei majoritati a populatiei, despre imprumuturile imense si oneroase pentru a plati salariile si pensile ce vor trebui intr-o zi platite exact cu aceleasi sacrificii cu care au fost platite cele c\u00e2ndva facute pentru industrializarea tarii, despre degringolada tragica a intelectualilor, despre prostituatele ce b\u00e2ntuie pe continent, despre tiganii hoti si cersetori, despre tot ceea ce in sf\u00e2rsit a facut si face din Rom\u00e2nia un loc al disperarii, al neputintei, al resemnarii, al revoltei tacute si al sperantelor fara speranta. Un drept la viata c\u00e2t de c\u00e2t normala, un drept la educatie si la sanatate c\u00e2t de c\u00e2t civilizate, un drept la decenta si la frumusete le-au fost furate rom\u00e2nilor in numele unei libertati iluzorii, al unei democratii ce lasa fr\u00e2u instinctelor primitive si al unui capitalism salbatec v\u00e2ndut in nestire de profitori ca singura alternativa miraculoasa a socialismului real ingropat de istorie. Singurele perspective de viitor avansate de guvernantii actuali sunt scumpirile, concedierile, haosul administrativ si imbogatirea fidelilor si a lingailor. Intr-o lume dominata de marea finanta de nezdruncinat si de hazardul compulsiv al marilor speculanti, ceea ce se int\u00e2mpla azi in Grecia si se va int\u00e2mpla m\u00e2ine in Spania, Portugalia si Italia vor fi episoade relativ normale pentru un sistem muribund in raport cu ceea ce se va int\u00e2mpla cur\u00e2nd si in Rom\u00e2nia. Este greu de presupus ca ultima dovada suprema de stupida si paguboasa g\u00e2ndire politica si strategica, de fudulie d\u00e2mboviteana de a transforma tara devastata in poligon de joaca belicoasa a americanilor si ale rachetelor lor pasnice ar mai putea schimba ceva si cu at\u00e2t mai putin de a opri decaderea ei politica, economica, culturala si morala.<br \/>\n<em><br \/>\n(15 februarie 2010)<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Am petrecut o seara, la un sf\u00e2rsit de saptam\u00e2na, impreuna cu c\u00e2tiva prieteni. De unii ma leaga amintirea noptii de iarna din urma cu aproape treizeci de ani in care am ajuns la Montreal si zilele de nauceala si de teama traite intre hotelul, ironie a soartei, Europa, unde erau gazduiti temporar \u201eexilatii voluntari\u201c, birourile&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/departe-de-romania\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Departe de Rom\u00e2nia<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[1254,1252,1253],"class_list":["post-1636","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-barbarizarea-strazii","tag-departe-de-romania","tag-scumpiri"],"views":2049,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1636","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1636"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1636\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1636"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1636"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1636"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}