{"id":16341,"date":"2013-08-15T16:26:14","date_gmt":"2013-08-15T14:26:14","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=16341"},"modified":"2013-08-15T16:26:14","modified_gmt":"2013-08-15T14:26:14","slug":"printre-picaturi-notite-estivale-ii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/printre-picaturi-notite-estivale-ii\/","title":{"rendered":"Printre picaturi. Notite estivale (II)"},"content":{"rendered":"

Sunt enunturi care, prin banalitatea lor, \u00eeti trec pe l\u00e2nga urechi si numai c\u00e2nd sunt repetate sau re\u00eent\u00e2lnite \u00een alte contexte te fac sa le dai atentie. O interventie, altminteri bine intentionata, a unuia din participantii la festivitatile de la R\u00e2mnicu-V\u00e2lcea, mi-a readus \u00een minte celebrul discurs de receptie la Academia Rom\u00e2na, \u201ePoporanismul \u00een literatura\u201c, rostit de Duiliu Zamfirescu \u00een 1909. Diatriba scriitorului \u00eempotriva lui Vasile Alecsandri, catalogat drept \u201eun rau culegator de poezii populare\u201c care \u201emai cu seama s-a \u00eenselat fundamental c\u00e2nd a crezut ca poate introduce dulcegarii sentimentale \u00een viata versificata a poporului nostru\u201c, a facut cariera \u00een cultura rom\u00e2na. \u201eCalul de bataie\u201c al proaspatului academician era Miorita lui Alecsandri (o sintagma pentru care \u00eei suntem, totusi, \u00eendatorati lui D. Z.) care, zicea el atunci, \u201eca nascocire populara este o imposibilitate. Iata un flacau voinic, traind pe corhane,\u00a0 cu turma sa, caruia oita b\u00e2rsana \u00eei spune ca au sa-l omoare baciul Ungurean si cu cel Vr\u00e2ncean si care, \u00een loc sa puna m\u00e2na pe b\u00e2ta si sa se apere, pune m\u00e2na pe piept si face poezii!\u201c Aproape \u00een aceiasi termeni se pronunta si inginerul de la C\u00e2ineni \u00een interventia sa, \u00een mai 2013, si nimeni n-are nimic a-i imputa.
\nPerspectiva \u201eeroica\u201c, \u201eepopeica\u201c, \u201eactiva\u201c, \u201eluptatoare\u201c, care tradeaza sau macar altereaza substanta marelui text mioritic, nu a parasit nicic\u00e2nd exegeza acestuia, desi \u00eenscrierea sa \u00een orizontul estetico-filosofic pare a prevala. O demonstratie \u00een acest sens, \u00een sinteza profesorului iesan Petru Ursache,\u00a0 \u201eMiorita. Dosarul mitologic al unei Capodopere\u201c. Cu ilustratii si Postfata de Stefan Arteni, Editura Opera Magna, Iasi, 2013. Daca discursul universitarului de la Iasi, erudit, neliniar, sincopat pe alocuri, ferm \u00een judecatile\/prejudecatile sale, curajos \u00een apropieri si echivalari neasteptate, original si repetitiv \u00een acelasi timp, prea exigent cu unii confrati pe care \u00eei ignora cu gratie si prea \u00eengaduitor cu altii, \u00eesi caracterizeaza foarte bine autorul, surpriza vine de la graficianul Stefan Arteni care \u00eensoteste exegeza ursacheiana cu o serie de compozitii digitale extrem de expresive, \u00een care un ochi dibaci poate descifra trimiteri la \u201eMiorita eterna\u201c (p. 211), \u00een care \u00eemi pare a descoperi o imagine foto (digitala, desigur) a celebrului mozaic realizat de Milita Petrascu\u00a0 pe peretii exteriori ai f\u00e2nt\u00e2nii Miorita din Bucuresti, opera arhitectului Octav Doicescu, sau la personaje ale bestiarului mitologic evocate de etnolog \u00een discursul sau (p. 57).
\nIar discursul plastic are si o sustinere teoretica, adaug\u00e2nd o dimensiune deloc neglijabila interpretarii \u201ebaladei\u201c – dimensiunea antropologica, cu generalitati antropofilosofice (\u201eOrice comunitate este calauzita de o viziune despre lume si se afla \u00eentr-o relatie definita cu \u00eentregul si cu sine. Aceasta \u00eenseamna ca omul trebuie \u00eentotdeauna sa fie \u00eenradacinat \u00eentr-o structura a convingerilor si a ordinii. Asadar, \u00eenainte de toate, omul se afla \u00een cultura si este purtator de cultura\u201c) si aduceri la zi \u00een limitele bunului simt si bunului gust, pled\u00e2nd pentru o hermeneutica de ad\u00e2ncime a acestui \u201epalimpsest al ruinelor\u201c.
\n* * *<\/strong>
\nPastr\u00e2nd proportiile, \u00eentr-un astfel de \u201eosuar\u201c tind sa se transforme si sculpturile \u00een lemn si piatra ale unei tabere de creatie, de acum c\u00e2tiva ani,\u00a0 expuse pe un platou din spatele Hotelului \u201eMontana\u201c din statiunea Covasna. Sunt c\u00e2teva zeci de exponate, de sculptura mare, cu teme si \u00een maniere artistice diverse, realizate de o seama de artisti, ale caror nume sunt pastrate,\u00a0 pe unul din exponate, \u00eentr-o latura a platoului care le gazduieste. Iata-le, \u00eentr-o transcriere aproximativa: Marian Biti..n, Liviu Brezeanu, Panaite Chifu, Alexandru Ciutureanu (\u201eSomnul sferelor\u201c),\u00a0 Aurel Cucu, Egyed Judit (\u201eRelicvar\u201c), Petrovits Istvan, Constantin Platon, Mircea Roman, (\u201eCompozitie\u201c),\u00a0 Constantin Sevtov.
\nDin pacate, placutele din aluminiu, pe care erau inscriptionate numele autorilor si titlurile lucrarilor expuse au disparut, s-au volatilizat, \u00eenc\u00e2t identificarea lor este azi, pentru cele mai multe dintre ele, aproape imposibila\u00a0 (daca nu se va fi gasind, undeva, un Catalog al acestora – la hotelul \u201eMontana\u201c si la Punctul de informare din centrul statiunii nu l-am aflat). Altminteri, artefactele respective risca sa-si estompeze p\u00e2na la disparitie mesajul ideatic si estetic cu care le-au investit creatorii lor, transform\u00e2ndu-se \u00een locuri de popas ad hoc pentru turistii plecati sau \u00eentorsi din drumetiile lor montane. Las \u00een grija vecinului meu de rubrica, dr. Virgil Stefan Nitulescu, caruia, poate, situatia nu-i este straina, cautarea unei solutii \u00een astfel e cazuri, mai ales ca situatia nu e singulara.
\nDintre cele cu \u201eautor necunoscut\u201c, mi-a retinut atentia, \u00een contextul discutiei de fata, un basorelief, \u00een lemn, figur\u00e2nd o scena din balada nationala, ciobanul si oaia lui nazdravana: un pastor matur, ceea ce e mai aproape de sensul etnografic al lui \u201ebaci\u201c, sprijinit \u00een b\u00e2ta sau poate \u00een baltag ori \u00een \u201ec\u00e2rlig\u201c, simbol al autoritatii, \u201esemnul distinctiv si onorific al pastorului\u201c, zice P. Ursache, op. cit., p. 91, extrapol\u00e2nd cu oarecare lejeritate, cu caciula pe cap (suntem, \u00een balada, la sf\u00e2rsitul verii\/\u00eenceputul toamnei, oile \u201ese cobor la vale\u201c), veghind, el, asupra \u201eoitei b\u00e2rsane\u201c sau concentr\u00e2ndu-se asupra spuselor, avertismentelor ei. Oricum, artistul plastic pare sa fi aderat la interpretarea mitica a baladei, scena pastorala fiind fixata pe un st\u00e2lp totemic, strajuit de o impunatoare cusma dacica de sub care se itesc larg deschisi ochii Divinitatii.
\n\u00cen plan strict real, la c\u00e2teva zeci de metri mai la vale, un ciopor de oi, mielute si berbecuti de anul acesta, despartite de turma de oi, urcata de mult pe muntii din apropiere sau mai \u00eendepartati. \u00cen Voinesti, parte, acum, a orasului Covasna, \u00eenainte vreme localitate rurala, locuita exclusiv de rom\u00e2ni, marea majoritate, daca nu toti, crescatori de animale, ciobani, \u00eemi spune pastorul care \u00eensoteste oitele, mai sunt c\u00e2teva mii de oi, \u00een orice caz mai putine dec\u00e2t \u00een urma cu 20-30 de ani, dar mai sunt, \u00eenca. Observ, \u00eentre mioarele pasunate \u00een hotarele satului, o oaie batr\u00e2na, \u201eoaia stira\u201c, stearpa si \u00eentreb ce-i cu ea \u00een turma de mioare. Raspunsul, plin de umor, vine imediat, spontan: \u201eAsta-i liderul de sindicat!\u201c. Si sa mai zica oarecine ca ardelenii nu au umor!
\n*\u00a0 *\u00a0 *<\/strong>
\n\u00centre mit si realitate, \u00eenca un crochiu: cum urci spre hotelul \u201eMontana\u201c, pe dreapta, \u00eeti retine atentia \u201eun zid parasit si neispravit\u201c, temeliile unui viitor hotel, baza de tratament, de dimensiuni impunatoare, ramase \u00een paragina. Copiii zburdalnici, scapati de sub supravegherea parintilor, se aventureaza pe zidurile din beton, gasind acolo un loc de distractie, \u00een timp ce locul de joaca de mai la deal e napadit si el de buruieni si lasat de izbeliste. Autoritatile locale si ziaristii de investigatie vor fi stiind ce se ascunde dedesubtul proaspetelor ruine – \u00een orice caz, bani (multi) si munca \u00een zadar. \u201eVocatia constructiva a poporului rom\u00e2n\u201c \u00eencremenita \u00een proiect! Se vede treaba ca nicio Ana nu a fost imolata \u00een zid, ceea ce ar sustine, indirect, eficacitatea ritului ca si disolutia mitului.\u00a0\u00a0 \u00a0n
\nNota:<\/strong>
\nCorhana f. Mold. Coasta \u00eenclinata de deal, unde pasc vitele, Saineanu, DULR, A sasea editiune;\u00a0 Corhana, corhane, Coasta de deal stearpa, r\u00e2poasa, greu accesibila, Ucr. kurhan, DEX 1975. Sigur ca sensul poate fi dedus din context, dar \u00een limba vorbita de astazi cuv\u00e2ntul nu se mai \u00eent\u00e2lneste, cred. Nota aceasta filologica nu incumba nici un fel de \u201efite\u201c academice, ci atrage doar atentia asupra unui adevar de neignorat – un text de acum 100 de ani necesita, pentru \u00eentelegere, azi, un aparat critic minimal. Pe de o parte. Pe de alta, furat de v\u00e2rtejul pledoariei sale, autorul ciclului romanesc \u201eNeamul Comanestenilor\u201c nu observa sau ignora deliberat faptul ca zisele\u00a0 \u201ecorhane\u201c nu se potrivesc de fel cu \u201epiciorul de plai\u201c,\u00a0 \u201egura de rai\u201c pe care \u201ese cobor la vale\u201c cele \u201etrei turme de miei\u201c. Dupa cum nici imaginea de \u201eflacau voinic\u201c a baciului moldovean nu este sustinuta de portretul poetic al acestuia: \u201em\u00e2ndru ciobanel, tras ca prin inel\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Sunt enunturi care, prin banalitatea lor, \u00eeti trec pe l\u00e2nga urechi si numai c\u00e2nd sunt repetate sau re\u00eent\u00e2lnite \u00een alte contexte te fac sa le dai atentie. O interventie, altminteri bine intentionata, a unuia din participantii la festivitatile de la R\u00e2mnicu-V\u00e2lcea, mi-a readus \u00een minte celebrul discurs de receptie la Academia Rom\u00e2na, \u201ePoporanismul \u00een literatura\u201c,… Cite\u0219te mai mult »Printre picaturi. Notite estivale (II)<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[9166],"class_list":["post-16341","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-perspectiva-eroica"],"views":1436,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16341","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16341"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16341\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16341"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16341"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16341"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}