{"id":16337,"date":"2013-08-15T16:22:37","date_gmt":"2013-08-15T14:22:37","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=16337"},"modified":"2013-08-15T16:28:16","modified_gmt":"2013-08-15T14:28:16","slug":"lowendal-in-bucovina-intreaga","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/lowendal-in-bucovina-intreaga\/","title":{"rendered":"L\u00f6wendal in Bucovina intreaga"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>Erou de roman, de film, cum s-a spus de multe ori, daca numai \u00een roman si \u00een film se \u00eent\u00e2lnesc deodata misterul, aventura si excelenta talentului \u2013 desi, dupa cum se stie, viata ram\u00e2ne cea mai ampla scena pentru astfel de personaje-personalitati \u2013, George baron L\u00f6wendal s-a re\u00eentors \u00een aceste zile \u00een Bucovina picturii sale.<\/strong> <\/em><br \/>\n<strong>Marca spiritului lui George L\u00f6wendal<\/strong><br \/>\nCu ascendenta daneza-norvegiana si nobiliara, nascut \u00een 1897 la Sankt Petersburg, unde si-a facut si studiile la Belle Arte (liceul l-a urmat la Kiev), George L\u00f6wendal demonstreaza rapid o deosebita \u00eenzestrare, pictorul fiind \u00eembogatit de scenograf, de actor si de balerin. Istoria mare si istoria mica (tatal se pare ca i-ar fi murit implic\u00e2ndu-se \u00een salvarea familiei tarului Nicolai II, mama i-ar fi fost deportata \u00een Uzbekistan) l-au adus \u00een Basarabia, unde \u00eesi descopera interesul pentru teatrul de animatie si unde are revelatia iubirii pentru evreica Ariadna Ambrozieva, poeta, c\u00e2ntareata si dansatoare. Vor avea \u00eempreuna doua fiice, pe Lydia si Irina, pentru sanatatea carora va alege sa plece la aerul mai curat al Cernautilor, unde va deveni pictor scenograf si director al Teatrului National din capitala Bucovinei, loc \u00een care \u00eenfiinteaza si primul teatru de marionete din Rom\u00e2nia.<br \/>\nDe altfel, peste tot unde ajunge George L\u00f6wendal, ram\u00e2ne marca spiritului sau creator si novator. Din acesti ani \u00eencepe fascinatia pentru taranii si manastirile de aici, carora le consacra memorabile picturi de sevalet, oferite publicului, pentru prima oara, \u00een 1933, \u00eentr-o ampla expozitie la Palatul National din Cernauti, apoi \u00een 1935, la Sala Mozart din Bucuresti, unde revine definitiv \u00een 1937, dar de unde va urca adesea \u00een Bucovina, de care \u00eel leaga, avea sa marturiseasca, cei mai fericiti ani ai vietii sale. Pictorul si omul de teatru cunosc o celebritate pe care anii o vor intensifica permanent. Decorat de regele Mihai, membru fondator al Uniunii Artistilor Plastici, profesor la Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu, L\u00f6wendal \u00eesi traieste ultimele veri \u00een Bucovina, \u00een zona Gura Humorului. Se stinge fulgerator din viata \u00een 1964, la 16 zile dupa nasterea unicei nepoate, botezata cu numele preaiubitei sale sotii, Ariadna.<br \/>\n<strong>Un Sadoveanu al picturii<\/strong><br \/>\nLa 10 mai (ziua nasterii artistului) 2010, aceasta nepoata, Ariadna Avram, \u00eenfiinteaza Fundatia L\u00f6wendal (pentru care achizitioneaza o cladire \u00een centrul Capitalei) si \u00eencepe, cu energia si culturalitatea bunicului, lucrarea de punere \u00een valoare, rom\u00e2neasca si europeana, a creatiei lui L\u00f6wendal si de \u00eencurajare a artei contemporane, organiz\u00e2nd, \u00eentre altele, un concurs deschis tinerilor scenografi.<br \/>\n\u201e\u00cen tablourile mele a fost \u00eenfatisata \u00eentreaga Bucovina; poate nu exista un kilometru patrat, \u00een acest colt al Rom\u00e2niei, prin care sa nu fi trecut si pictat; nu este niciun pisc de munte, nicio manastire si nicio regiune \u00een care sa nu fi pictat scene din viata taranilor si nesf\u00e2rsitele lor portrete\u201c, scria \u00een \u00eensemnarile sale L\u00f6wendal. De aceea, de aici, a considerat Ariadna Avram, trebuie sa \u00eenceapa calatoria artistului \u00een secolul XXI, \u00een pragul celor 50 de ani de la disparitia sa din viata (si trecerea \u00een vesnicie), care se vor \u00eemplini \u00een 2014. Astfel ca doua impresionante expozitii de pictura si schite de decoruri, marionete, afise sunt deschise pe 18 iulie 2013 la Muzeul de Arte Cernauti, iar, la 25 iulie 2013, la Gura Humorului, la Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina, L\u00f6wendal povestind (ca ,,un Sadoveanu al picturii!\u201c, cum s-a si zis despre el), \u00een aceasta parte a doua a verii, generatiilor tinere despre Bucovina \u00eentreaga.<br \/>\n<strong>Feciorii lui \u201eSingur pe lume\u201c<\/strong><br \/>\nLa Gura Humorului, Ariadna Avram a evocat un moment de dinaintea vernisajului de la Cernauti, c\u00e2nd a fost \u00eent\u00e2mpinata de doi barbati \u00een toata firea cu o confesiune plina de m\u00e2ndrie: ,,Noi suntem feciorii lui \u201eSingur pe lume\u201c!\u201c, cu trimitere la unul dintre portretele pictorului. Dar si pentru a mentiona intentia publicarii povestirilor dedicate taranilor \u2013 tarani care, afirma Sabin Balasa, ,,merg atavic \u00een strabuni, \u00een tot ce se \u00eent\u00e2mpla, ei sunt tara!&#8230;\u201c \u2013 si pentru a scoate \u00een lumina cercetarile initiate de Fundatie, odata cu vernisajele, de descoperire a urmasilor celor care i-au fost modele.<br \/>\nCaptivat de tablouri, publicul a \u00eent\u00e2rziat si \u00een preajma manastirilor, \u00eent\u00e2rziind \u00eendeosebi dinaintea Voronetului, dat fiind ca manastirea care ocroteste celebra biserica se afla la nici doi kilometri distanta de muzeu, si ca \u00een cimitirul acesteia se odihneste Petru Comarnescu, cel care le-a pretuit si care l-a pretuit pe L\u00f6wendal. Aceasta apropiere a determinat-o pe Ariadna Avram sa se refere la doua momente mai putin cunoscute, poate, din viata artistului. Pe de o parte, la interventia salvatoare a lui George L\u00f6wendal pe l\u00e2nga mitropolitul Bucovinei Visarion Puiu, care, prost sfatuit de un arhitect, ar fi vrut sa le spele frescele, si, pe de alta parte, la o alta interventie, de asemenea salvatoare, pe l\u00e2nga Ana Pauker, care ar fi fost dispusa sa v\u00e2nda Voronetul pe un milion de dolari americanilor.<br \/>\n<strong>Europa \u00eempreuna cu Bucovina<\/strong><br \/>\nSa mai retinem emotia cu care au fost ascultate proiectele viitoarelor expozitii L\u00f6wendal \u00een tarile stramosilor sai, ale vietii sale, ,,\u00een Europa \u00eempreuna cu Bucovina\u201c si aplauzele cu care a fost salutata intentia \u00eenfiintarii la Gura Humorului a unei reprezentante a Fundatiei, \u00een fapt un muzeu \u00een care sa se aduca o parte a colectiei L\u00f6wendal, ,,ca bunicul sa fie permanent \u00eentre oamenii pe care i-a iubit\u201c. Si, de asemenea, a impresionat placut respectul cu care i s-a adresat Vasyli Boeciko, consulul-general al Ucrainei la Suceava, cu flori si cu amintiri despre matusa sa Lydia, \u00eempreuna cu care, \u00eensotind-o la sarbatoarea centenarului nasterii lui L\u00f6wendal, Ariadna Avram a ajuns pentru prima data \u00een Bucovina. Si sa ne bucuram de L\u00f6wendal \u00eenca o luna \u00eentreaga, \u00een Bucovina \u00eentreaga!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Erou de roman, de film, cum s-a spus de multe ori, daca numai \u00een roman si \u00een film se \u00eent\u00e2lnesc deodata misterul, aventura si excelenta talentului \u2013 desi, dupa cum se stie, viata ram\u00e2ne cea mai ampla scena pentru astfel de personaje-personalitati \u2013, George baron L\u00f6wendal s-a re\u00eentors \u00een aceste zile \u00een Bucovina picturii sale.&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/lowendal-in-bucovina-intreaga\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">L\u00f6wendal in Bucovina intreaga<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[9163],"class_list":["post-16337","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-george-lowendal"],"views":1251,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16337","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16337"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16337\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16337"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16337"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16337"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}