{"id":16333,"date":"2013-08-15T16:19:18","date_gmt":"2013-08-15T14:19:18","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=16333"},"modified":"2013-08-15T16:19:18","modified_gmt":"2013-08-15T14:19:18","slug":"tango-de-uruguay-pe-viu-si-pe-disc","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/tango-de-uruguay-pe-viu-si-pe-disc\/","title":{"rendered":"Tango de Uruguay pe viu si pe disc"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>Recent Filarmonica \u201eTransilvania\u201c le-a oferit melomanilor clujeni un concert estival intitulat \u201eTangouri argentiniene, dansuri cubaneze si americane din repertoriul simfonic universal\u201c. Nu mica \u00eemi fu surpriza c\u00e2nd am vazut cine urma sa fie capul de afis: bandoneonistul uruguayan Ra\u00fal Jaurena! Avusesem ocazia sa-l ascult pe numeroase albume de jazz cu tenta latino si sa-l vad \u00een celebrul film documentar \u201eCalle 54\u201c, \u00eensa nu sperasem sa-l pot admira vreodata pe viu. Si iata ca acuma, gratie inteligentei programari a Filarmonicii aflate sub directiunea muzicianului-literat Marius Tabacu, apetenta mea cresc\u00e2nda fata de splendorile muzicii latino-americane avea sa fie gratificata \u00een mod cu totul neasteptat.<\/strong> <\/em><br \/>\nDin punct de vedere componistic, lucrarile selectate au excelat prin dinamism, stralucire orchestrala, pregnanta ritmica si melodica \u2013 \u00eensusiri de baza ale lexicului muzical latino-american, aflate \u00een fertile relationari cu spiritul creativ al jazzului. \u00cen deschidere am ascultat \u201eDanz\u00f3n Cubano\u201c, compus de Aaron Copland \u00een anii 1940 \u2013 o piesa de referinta a istoriei muzicii nord-americane (interpretata la premiera newyorkeza, \u00een versiunea originala pentru doua piane, de catre compozitor \u00een tandem cu Leonard Bernstein). A urmat alt moment legat de acelasi spatiu cultural: \u201eSuita pentru vioara si orchestra\u201c de William Grant Still (1895-1978), unul dintre primii compozitori de culoare din muzica erudita \u00een SUA. Frumusetea complexa si totodata frusta a acestei lucrari ni s-a revelat, \u00een primul r\u00e2nd, datorita empaticei interpretari a violonistului Daniel Szasz \u2013 nascut la Sibiu, scolit la Academia de Muzica din Cluj (inclusiv la profesoara Victoria Nicolae) si devenit dupa 2006 concertmaestru al Lake Placid Sinfonietta\/New York. \u00cen continuare, am fost regalati cu trei compozitii ale lui \u00c1stor Piazzolla (1921-1992), parintele versiunii concertistice a tango-ului, asa-numitul tango nuevo. Aici maiestria lui Ra\u00fal Jaurena s-a manifestat plenar, cu optima sustinere din partea orchestrei, aflata \u00een plina forma, de-a lungul \u00eentregului concert. O versiune pentru vioara, bandoneon si orchestra a celebrei \u201eLa Cumparsita\u201c de Gerardo Matos Rodr\u00edguez (1897-1948) ni l-a readus \u00een atentie pe inspiratul autor din Montevideo al acestei teme, precum si eterna rivalitate dintre Uruguay si Argentina \u00een materie de geneza a tango-ului. \u00cen partea a doua au fost prezentate doua puternice creatii simfonice, cu efecte, as zice, quasi-terapeutice asupra psihicului ascultatorilor: selectiuni din \u201eWest Side Story\u201c de Leonard Bernstein (1918-1990) si suita din baletul \u201eEstancia\u201c purt\u00e2nd semnatura compozitorului argentinian Alberto Ginastera (1916-1983).<br \/>\nE de presupus ca viziunea unitara a \u00eentregului concert i se datoreaza mai ales dirijorului spaniol \u00d3liver D\u00edaz. Nascut \u00een 1971, actualmente director muzical-artistic al Orchestrei Simfonice din Gijon, artistul a atins un apreciabil grad de maturitate ca lider de orchestra, postura \u00een care stie sa-si valorifice si solida formatie pianistica. Nu poate fi trecuta cu vederea capacitatea lui D\u00edaz de a mobiliza resursele membrilor orchestrei filarmonice \u201eTransilvania\u201c \u00eentru interpretarea adecvata a unui repertoriu iesit din tiparele si habitudinile stagiunii curente. Consistentele pasaje solistice ale bandoneonistului au reliefat virtutile expresive ale acestui instrument care, \u00een doar un secol, a evoluat de la un statut mai cur\u00e2nd marginal la acela de partener cu drepturi depline \u00een peisajul orchestral al muzicii culte.<br \/>\n\u00cen prea scurta mea \u00eentrevedere cu Ra\u00fal Jaurena, din pauza spectacolului, bandoneonistul a avut gentiletea de a-mi darui unul dintre recentele sale albume. Intitulat \u201eFuerza Milonguera\u201c si interpretat de Ra\u00fal Jaurena &amp; His Tango Orchestra, acest disc reprezinta pentru mine un pretios adaos la firava documentatie de care dispun \u00een materie de muzica uruguayana. Realitatea e ca, desi situate de-o parte si de alta a imensului Estuar La Plata, Montevideo si Buenos Aires au stiluri de viata diferite, reflectate \u00een subtile diferentieri \u00een abordarea tango-ului. Capitala Uruguayului \u00eesi mentine o anume discretie caracteristica, o expresivitate oarecum retro, pe c\u00e2nd Buenos Aires nu se sfieste sa etaleze virtutile si viciile unui megalopolis pe masura secolului XXI. De altfel, \u00eensesi repetitiile pentru albumul \u00een cauza au avut loc \u00een casa pianistului Alvaro Agopian, \u00eentr-un cartier din Montevideo despre care Jaurena spune ca pare a nu se fi schimbat dinainte de prima conflagratie mondiala. Formatia e alcatuita din doisprezece muzicieni uruguayeni si \u00eesi propune sa recreeze sunetul orchestrelor clasice de tango ale anilor 1950. \u00cendraznesc sa afirm ca, din punct de vedere muzical, pentru ascultatorul-neofit din afara spatiului latino-american, specificitatile celor doua abordari ale tango-ului sunt\u00a0 aproape imperceptibile (la fel cum ceardasul slovac lasa impresia, cel putin aparent, ca difera de cel ungar doar prin limba \u00een care e c\u00e2ntat; or, \u00eentre cele doua tari sud-americane nu poate fi vorba nici macar de o asemenea diferentiere lingvistica&#8230;).<br \/>\n\u00cen conceperea albumului \u201eFuerza Milonguera\u201c Ra\u00fal Jaurena a pus accentul, \u00een primul r\u00e2nd, pe respectul fata de traditia tarii sale \u00een materie de tango: o abordare mai putin emfatica, un sunet orchestral mai delicat, din care nu lipsesc fine aluzii la candomble \u2013 stilul muzical eminamente uruguayan reflect\u00e2nd o doza de negritudine, inexistenta \u00een cazul \u201egenomului\u201c argentinian. Desi concertul de la Cluj demonstra empatia lui Jaurena fata de inovatiile introduse de Piazzolla \u00een estetica tango-ului si o deplina competenta \u00een transpunerea lor sonora, bandoneonistul nascut la Montevideo si-a edificat sus-amintitul album pe baza unor principii mai cur\u00e2nd conservatoare, asumate ca un fel de misiune de salvgardare a propriilor virtuti nationale. Declaratiile lui Jaurena redate \u00een brosura discului sunt edificatoare: \u201e\u00cen zilele noastre activeaza c\u00e2tiva artisti cu bune performante \u00een tango-ul modern, dar cred ca exista si o anume confuzie. Tango-ul, la fel ca orice muzica, la fel ca orice \u00een viata, necesita o constanta \u00eennoire \u2013 s\u00e2nge nou, \u00eensa aceasta trebuie sa se \u00eent\u00e2mple fara a uita regulile, codurile ce \u00eei confera muzicii caracterul propriu. Orice stil muzical e definit de o anume istorie, de anumite accente, gesturi ritmice si contorsiuni armonice. Asa \u00eenc\u00e2t, daca nu urmezi acele reguli, nu mai lucrezi \u00een acel stil. Poate fi vorba de muzica buna, dar faci ceva diferit. Consider ca muzicianul n-ar trebui sa desconsidere aceste reguli, ci sa actioneze \u00een sensul ameliorarii fundamentelor. Altminteri suntem pierduti. Ca atare, ideea aflata la baza acestui album este re\u00eentoarcerea la radacini \u2013 \u00eensa adusa la zi prin experientele pe care le-am avut, prin muzica si sunetele pe care le-am auzit\u201c.<br \/>\nCeea ce mi se pare semnificativ \u00een cazul de fata este ca protagonistul nu actioneaza la modul \u201eopresiv\u201c, nu \u00eencearca sa se evidentieze necesarmente pe sine \u00eensusi, \u00een pofida virtuozitatii sale instrumentale si a prestigiului de care se bucura \u00een lumea muzicii. Astfel, \u00een formatia cu care s-au efectuat \u00eenregistrarile mai pot fi ascultati alti trei bandoneonisti \u2013 Miguel Trillo, Jose Lagreca si Nario Recoba \u2013, demonstr\u00e2nd ca scopul declarat al acestei \u00eentreprinderi este de a oferi lumii un exemplu valid de muzica uruguayana, mai cur\u00e2nd dec\u00e2t un simplu recital vedetistic. O muzica de o aleasa frumusete si eleganta, din care nu puteau lipsi, bine\u00eenteles, tentatiile coreografice. Muzica exprim\u00e2nd un stil de viata, conform dorintei lui Jaurena: \u201eCu acest disc as vrea ca oamenii sa cunoasca un alt stil de tango: tango-ul uruguayan. Si de asemenea ca ei sa \u00eesi faca o idee despre un grup de muzicieni care s-au reunit fara sa \u00eentrebe despre c\u00e2ti bani e vorba sau c\u00e2t de mult va dura sesiunea de \u00eenregistrari, ci pentru a c\u00e2nta, a sorbi ceai mat\u00e9 si a-si \u00eempartasi iubirea fata de aceasta muzica.\u201c<br \/>\nIar daca ar fi sa optez pentru o piesa dintre cele paisprezece de pe album, alegerea mea s-ar opri asupra compozitiei lui Ra\u00fal Jaurena \u00eensusi, intitulata \u201eEl Tordo\u201c. Presupun ca va puteti face o impresie asupra acestui univers muzical acces\u00e2nd www.soundbrush.com.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Recent Filarmonica \u201eTransilvania\u201c le-a oferit melomanilor clujeni un concert estival intitulat \u201eTangouri argentiniene, dansuri cubaneze si americane din repertoriul simfonic universal\u201c. Nu mica \u00eemi fu surpriza c\u00e2nd am vazut cine urma sa fie capul de afis: bandoneonistul uruguayan Ra\u00fal Jaurena! Avusesem ocazia sa-l ascult pe numeroase albume de jazz cu tenta latino si sa-l vad&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/tango-de-uruguay-pe-viu-si-pe-disc\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Tango de Uruguay pe viu si pe disc<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[66],"tags":[9162,6755,9160,9161],"class_list":["post-16333","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media","tag-danzon-cubano","tag-filarmonica-transilvania","tag-marius-tabacu","tag-muzical-latino-american"],"views":1118,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16333","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16333"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16333\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16333"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16333"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16333"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}