{"id":16303,"date":"2013-08-15T13:57:19","date_gmt":"2013-08-15T11:57:19","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=16303"},"modified":"2013-08-15T13:57:19","modified_gmt":"2013-08-15T11:57:19","slug":"sa-nu-ne-impacientam","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/sa-nu-ne-impacientam\/","title":{"rendered":"Sa nu ne impacientam"},"content":{"rendered":"

Hotar\u00e2rea Moscovei de a-i acorda azil politic \u201etemporar\u201c\u00a0 lui Edward Snowden, ex-consultantul Agentiei americane de Securitate Nationala, a iritat Washingtonul si, dupa unii, ofera motive sa se creada ca relatiile ruso-americane vor intra \u00eentr-o zona de turbulenta. O afacere de spionaj se trata c\u00e2ndva, pe c\u00e2t se putea, departe de ochii indiscreti ai lumii p\u00e2na c\u00e2nd soarta spionilor era hotar\u00e2ta: iertati sau lichidati. Un Dreyfus a fost gratiat dupa ce ani de zile i s-a aratat streangul. Mata Hari nu a avut acest noroc. Cel mai mare spion al tuturor timpurilor, Richard Sorge, erou pentru sovietici, a fost sp\u00e2nzurat ca tradator de catre japonezi. Toti acestia si \u00eenca altii ca ei sunt deja legende. \u00cen timpul Razboiului Rece, armate de \u201eindiscreti cu simbrie\u201c au \u00eemp\u00e2nzit lumea dar numai \u201epiesele grele\u201c, (un Francis Powers de exemplu, cel care a inaugurat spionajul spatial) erau capturate si folosite \u00een trocurile politice. O \u00eentreaga industrie cinematografica a trait din filme cu spioni schimbati pe la jumatatea unui pod sau pe sub Poarta Brandemburg. Spionii, deveniti marfa, nici macar nu cunosteau pretul adevarat al t\u00e2rgului facut pe capul lor. Si astazi sunt folositi ca leviere de santaj iar cei mai importanti, ca\u00a0 \u201ematerie\u201c \u00een aranjamente de interes strategic.<\/strong><\/em>
\n\u201eCazul Snowden\u201c este ciudat pentru ca spionajul electronic\u00a0 \u2013 satelitii si, mai nou, dronele \u2013 a \u00eenlocuit omul \u00een buna parte. Acest caz va avea efecte, mai mici sau mai mari, asupra relatiilor ruso-americane. De asta nu se \u00eendoieste nimeni. Doar ca, \u00een astfel de afaceri nu exista subler de masurat nici paguba, nici c\u00e2stigul. Deocamdata suntem la \u00eenceput, apele se despart greu, nelamuririle persista. Cineva \u2013 usor de ghicit \u2013 este lovit \u00een interese si ranit \u00een orgoliu. Altcineva se bucura ca s-a trezit cu o pasare rara \u00een colivie. Public, presedintele Putin relativizeaza cazul: prea mic pentru greutatea problemelor pe care le avem cu Statele Unite. Pe de alta parte, unii congresmeni americani socotesc ca gestul Moscovei de a-i acorda azil lui Snowden trebuie tratat ca un \u201ecasus belli\u201c. Sa nu ne\u00a0 impacientam. Exista nervi, exista solutii! La Washington a fost luata \u00een calcul solutia boicotarii summit-ului G-20 de la Sankt Petersburg, din 5-6 septembrie, prin absenta presedintelui Obama. Casa Alba a c\u00e2ntarit bine daca o plimbare cu iahtul pe Neva nu-i este de folos presedintelui american sa puna la punct cu presedintele Putin conditiile \u00eenchiderii cazului Snowden. Lucrurile fusesera discutate si, probabil, \u00een mare, aranjate. \u00cen timp ce televiziunile \u00eel cautau pe omul nr. 1 al momentului pe bancile salonului de asteptare ale aeroportului Seremetievo,\u00a0 serviciile secrete, american si rus, FBI si FSB, tratau conditiile de preluare a fugarului. Vor mai fi fost ne\u00eentelegeri, nu-i vorba, din moment ce Snowden a primit doar drept de azil temporar \u00een Rusia. Moscova stie sa-si protejeze relatiile cu Washingtonul, dar cei care au sperat \u00een extradare au fost idealisti. Nu este locul sa recurgem la istorie pentru a aminti c\u00e2te \u201ederapaje\u201c de acest fel au fost socotite eroism politic. Summit-ul G-20 de la Sankt Petersburg pica bine pentru lamuriri: se joaca \u00een forta sau se ajunge la un (nou) t\u00e2rg.
\n\u201eSuntem extrem de dezamagiti ca guvernul rus a luat aceasta hotar\u00e2re (acordarea azilului temporar, n.n.) \u00een ciuda cererilor noastre foarte clare si legale, facute public sau \u00een particular, de a-l expulza \u00een Statele Unite, pentru ca Snowden sa raspunda la acuzatiile ce i se aduc, a declarat purtatorul de cuv\u00e2nt al Casei Albe, Jay Carney. \u00cen prezent, studiem utilitatea participarii la\u00a0 summit\u201c. Unii congresmeni, at\u00e2t republicani c\u00e2t si democrati, socotesc ca Moscova i-a dat Statelor Unite o lovitura de cutit pe la spate. De unde, si ideea boicotului. Fugarul, \u00eensa, se simte excelent \u00een Rusia si nu se stie daca absenta presedintelui Obama nu-i va descarca sufletul de o parte din pacate. Fotografiile facute imediat dupa anuntarea acordarii azilului \u00eel arata jubil\u00e2nd \u00een compania avocatului si a \u00eenca doua tinere, pasind \u00eencrezator \u00eentr-un spatiu protejat de militari. Lui Snowden i s-a pus conditia sa nu (mai) faca dezvaluiri, iar rusii, public, o accepta. C\u00e2t de credibil este \u201econtractul\u201c se va vedea mai t\u00e2rziu. \u201eSnowden este omul cel mai cautat de pe planeta\u201c, a declarat avocatul rus al spionului american. Asa o fi. Dar, oric\u00e2t de mare i se profileaza c\u00e2stigul pentru aparare, avocatul putea sa ne scuteasca de c\u00e2teva banalitati: Snowden se afla \u00eentr-un loc sigur; el va trebui sa munceasca pentru a-si c\u00e2stiga existenta. \u201eNu este bogat si banii pe care i-a avut i-a cheltuit, bine\u00eenteles, pentru a se hrani\u201c. Gospodin avocat sa nu ne ia de picati din Luna.
\nBoicotul summit-ului de la Sankt Petersburg ar putea fi o alternativa. Eficienta ei ram\u00e2ne de discutat pentru ca la Sank Petersburg\u00a0 nu este o reuniune bilaterala. C\u00e2nd scriu nu cunosc decizia Casei Albe dar este de asteptat ca pierderile din afacerea Snowden sa fie bine c\u00e2ntarite \u00een raport cu interesele Statelor Unite. Depinde ce se va socoti mai important: boicotarea unui summit sau un t\u00eate-\u00e0-t\u00eate Obama-Putin, \u00een conjunctura mondiala actuala. Evolutiile relatiilor dintre cele doua mari puteri nu indica un curs constructiv. Imediat dupa reinstalarea lui Putin la Kremlin, la 4 martie 2012,\u00a0 la Washington a aparut un curent potrivnic presedintelui rus. Prieten \u00een primul, curtat \u00een al doilea, Putin nu mai este agreat \u00een cel de al treilea mandat. Invers\u00e2nd termenii lui Dimitrie Cantemir, cauzele tin de descresterea si cresterea puterii. \u00cen primele doua mandate, Putin a fost util pentru ca, \u00een primul, a stopat haosul produs de destramarea Uniunii Sovietice, \u00een al doilea, desi a refacut forta economica si militara a Rusiei conferindu-i rolul de putere regionala, a preferat cooperarea competitiei. \u00cen al treilea mandat, obiectivele ambitiosului presedinte sunt percepute cu totul diferit la Washington. P\u00e2na \u00een 2012, \u201etelefonul rosu\u201c era statornic folosit \u00eentre Casa Alba si Kremlin, terorismul, razboiul din Afganistan, complicatiile provocate de programul militar nuclear al Iranului, potolirea agresivitatii Coreei de Nord faceau imperativ dialogul. Dar lucrurile s-au schimbat. \u201eAria de cooperare, remarca un comentator de la revista\u00a0 franceza \u00abLe Point\u00bb, s-a restr\u00e2ns\u00a0 ca o piele de animal \u00eentinsa la soare \u00een timp ce subiectele contencioase s-au acumulat: sustinerea de catre Rusia a regimului lui Assad \u00een Siria, g\u00e2lceava \u00een jurul proiectelor de \u00eencercuire cu instalatii anti-rachete, prea lenta reducere a armamentelor strategice si chiar interdictiile de adoptare, de catre cupluri americane, de copii rusi\u201c. Kremlinologul Andrew Weiss, cercetator la Carnegie Endowment for International Peace din Washington, este convins ca afacerea Snowden va influenta \u00een rau relatiile ruso-americane. Nu avem nici un temei sa-i punem la \u00eendoiala analiza. Dar presedintele Putin relativizeaza \u201eafacerea Snowden\u201c. O face tactic, pentru a da un semnal ca rolul Moscovei pe plan international este acum altul, iar o afacere de spionaj nu are importanta pentru puterea de azi a Rusiei?
\n\u00cen definitiv, cine este Snowden? Un t\u00e2nar de 30 de ani, trimis la Geneva de CIA, \u00een 2007 si la o baza militara din Japonia, \u00een 2009, cu \u00eensarcinari de protectia informatiilor. Apoi, plasat, din 2013, de guvernul american, \u00een Hawaii cam cu aceleasi \u00eendeletniciri. Abia acum \u00eemi dau seama ca, \u00eentr-un fel, t\u00e2narul spion Snowden s-a cam aflat pe urmele celebrului Richard Sorge. Cel care \u00eei transmitea lui Stalin, de la Tokio, informatia capitala ca japonezii nu pot si nu vor ataca Uniunea Sovietica. Ceea ce i-a permis maresalului sa retraga diviziile Armatei rosii din partea asiatica, sa \u00eentareasca frontul pe Don si sa apere Moscova, manevra fatala pentru armata lui Hitler.\u00a0 Sorge, comunist german, nepot al secretarului personal al lui Karl Marx, fusese recrutat de serviciile secrete sovietice cu c\u00e2tiva ani \u00eenainte de a deveni \u2013 atentie! \u2013 membru al Partidului nazist al lui Hitler. I se cere, si reuseste, sa puna bazele unei uriase retele de spionaj care i-a permis sa intre \u00een cercurile guvernamentale si militare ale Japoniei si din Ambasada Germaniei la Tokio, \u00een cele ale Wehrmacht-ului. Pentru picanterie, sa spunem ca o parte din succes se datoreaza talentului de cuceritor caruia i-au cazut victime consoartele unor ministri, diplomati si oameni de afaceri. Sorge era placut la chip, ca si Snowden. C\u00e2nd a primit informatia ca Japonia nu va ataca Uniunea Sovietica, Stalin ar fi afirmat: \u201eSorge ne-a salvat viata\u201c.\u00a0 Viata tuturor nu, soarta coalitiei antihitleriste da. Am aflat toate astea din \u201eOmnibus pour l’espionnage\u201c, excelenta antologie a marilor afaceri de spionaj pe care o datoram unui american, Kurt Singer.
\nO remarca: afacerea Snowden, chiar si pentru un neofit ca mine, arata ca este din ce \u00een ce mai greu sa lupti cu forta cresc\u00e2nda a spionajului. Dar, repet, cred ca nu trebuie sa ne impacientam.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Hotar\u00e2rea Moscovei de a-i acorda azil politic \u201etemporar\u201c\u00a0 lui Edward Snowden, ex-consultantul Agentiei americane de Securitate Nationala, a iritat Washingtonul si, dupa unii, ofera motive sa se creada ca relatiile ruso-americane vor intra \u00eentr-o zona de turbulenta. O afacere de spionaj se trata c\u00e2ndva, pe c\u00e2t se putea, departe de ochii indiscreti ai lumii p\u00e2na… Cite\u0219te mai mult »Sa nu ne impacientam<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[9140,9139],"class_list":["post-16303","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-edward-snowden","tag-spionajul-electronic"],"views":1037,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16303","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16303"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16303\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16303"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16303"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16303"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}