Ma asteptam ca grava criza \u00een care se afla Grecia sa dea nastere unor comentarii de tipul \u201ede vina e ortodoxia\u201c. Pentru ca, p\u00e2na ca Rom\u00e2nia sa devina membra a comunitatii euro-atlantice, au auzit destule voci care faceau cu ou si cu otet ortodoxia noastra, pe motiv ca din cauza ei nu putem intra \u00een Europa. Sunt, de asemenea, destui care pun \u00eenapoierea sud-estului Europei nu pe seama sutelor de ani de jug otoman sau a jumatatii de secol de comunism, ci tot a bietei ortodoxii, vinovata \u2013 \u00een opinia acestor oameni \u2013 de toate relele pam\u00e2ntului, de la lene la conservatorism.
\nCa unul care cunoaste destul de bine Grecia, pot afirma ca sunt cu totul altele cauzele situatiei dramatice \u00een care se afla aceasta tara. Ortodoxia a fost, dimpotriva, o sansa \u00een aceasta criza grava a statului.
\nMai \u00eent\u00e2i, ca sa nu ne pierdem uzul ratiunii, sa recapitulam c\u00e2teva fapte care sunt \u00eendeobste uitate atunci c\u00e2nd se vorbeste despre criza Greciei. Primul: nu Grecia a provocat criza. Impozitele neplatite si evaziunea fiscala dintr-o tara de cca 10 milioane de locuitori nu aveau cum sa provoace falimentul sutelor de banci din SUA, al lui General Motors si Chrysler si nici criza financiara mondiala. Acestea au fost provocate at\u00e2t de acumularea a zeci de ani \u00een care Occidentul, sub pretextul razboiul ideologic, s-a dezvoltat pe bani fictivi, c\u00e2t si din cauza lacomiei dezlantuite a capitalismului salbatic din sectorul financiar-bancar mondial. Sistem \u00een care Grecia, ca si celelalte state de confesiune ortodoxa, joaca un rol cu totul minor.
\nAl doilea fapt: Grecia nu a fost singurul stat european salvat de la faliment. Au mai fost \u00een situatii similare Islanda si Irlanda, iar acum sunt Portugalia, Spania, Italia si Cipru. Primul stat, Islanda, este protestant, urmatoarele trei sunt catolice, iar Ciprul e ortodox. Salvarea Islandei si Irlandei a fost mai simpla dec\u00e2t a Greciei din cauza dimensiunilor reduse ale celor doua state. Salvarea Portugaliei, Spaniei si Italiei se face cu mai putin dramatism deoarece ea survine dupa cea a Greciei, multele greseli comise de Bruxelles \u00een cazul Eladei fiind acum evitate. De asemenea, mijloacele puse \u00een joc pentru salvarea Italiei si a Spaniei au fost de categorie grea, deoarece prabusirea unei tari de o asemenea dimensiune si greutate \u00een concertul mondial ar fi \u00eensemnat cu adevarat destramarea zonei euro si chiar a Uniunii Europene. Grecia a nimerit pur si simplu \u00eentr-o conjunctura absolut nefericita.
\nMa amuza c\u00e2nd citesc, \u00een special \u00een presa noastra, comentarii despre c\u00e2t sunt grecii de lenesi si mai ales despre cum evaziunea fiscala a dus la prabusirea economiei elene. Ma amuza, pentru ca, fara sa fiu tare la matematica, organismele internationale au \u00eemprumutat Grecia, de la \u00eenceputul programului de salvare, cu cca 150 de miliarde de euro, iar suma la care se va ajunge la finalul programului de salvare va fi de circa 220 de miliarde de euro. Suma care depaseste PIB-ul tarii. Orice elev la un liceu economic stie ca taxele si impozitele nu pot depasi PIB-ul, caci ele reprezinta un procent variabil din acesta. Este limpede, deci, ca, oric\u00e2t de mare ar fi evaziunea fiscala (probabil ca mai mare dec\u00e2t \u00een statele nordice, dar nicidecum at\u00e2t de mare c\u00e2t se scrie \u00een presa), nu ea e cauza crizei din Grecia.
\n\u00cen realitate, Grecia a fost o tara mintita timp de trei decenii. A fost \u00eempinsa sa adere la Piata Comuna \u00een 1981, c\u00e2nd de fapt \u2013 dupa anii de razboi, ocupatie germana, razboi civil si dictatura \u2013 nu era \u00eenca pregatita. \u00cen temeiul regulilor comunitare, a fost silita sa-si reduca industria si agricultura, pescuitul si transporturile, primind \u00een schimb promisiunea fondurilor nerambursabile. Pe care le-a primit exclusiv pentru dezvoltarea infrastructurii si pentru cultura.
\nCum transporturile maritime, una dintre ramurile de baza ale economiei grecesti, se afla \u00eentr-un declin natural peste tot pe glob (declin care atrage declinul siderurgiei si al constructiilor de masini), ar fi trebuit ca statul elen sa dezvolte industrii alternative, cum ar fi energia solara si eoliana sau industriile hi-tech. \u00cen schimb, birocratii de la Bruxelles i-au \u00eempins pe greci, timp de trei decenii, \u00een mirajul ca se pot dezvolta numai din turism si servicii. Enormele deficite mostenite, ca si decalajul fata de statele dezvoltate din Occident, au fost acoperite artificial prin bani fictivi. Bruxelles-ul a \u00eencurajat discret Atena sa contracteze mari \u00eemprumuturi pentru acoperirea deficitelor si, simultan, pentru a nu prezenta bugete peste deficitul canonic de 3%, sa joace pe pietele financiare prin fonduri suverane, iar c\u00e2stigurile virtuale de aici sa fie incluse \u00een PIB, pe post de c\u00e2stiguri reale.
\nC\u00e2nd a izbucnit criza, creditele au \u00eencetat, pietele financiare s-au restr\u00e2ns dramatic, iar Grecia a fost aruncata \u00een bratele creditorilor. Cele 220 de miliarde de euro \u00eemprumutati, desi vor fi platite de greci \u00een mare parte, nu au mers si nu vor merge nici de-acum \u00eencolo catre consumul elen, ci catre bancile creditoare.
\nMai exista si un aspect ascuns al crizei Greciei. Cu banii din impozitele neplatite statului elen, grecii nu si-au cumparat masini si iahturi grecesti, caci Elada, urmare a \u00eentelepciunii economice bruxelleze, nu are o industrie de automobile sau de iahturi. Si-au cumparat Mercedes si BMW, deci Germania nu subventioneaza, de fapt, Grecia atunci c\u00e2nd o \u00eemprumuta pentru a depasi criza, ci se subventioneaza pe sine.
\n\u00cen aceasta situatie, \u00een care autorii crizei au gasit cu mult cinism \u00een Grecia un tap ispasitor, grecii s-au comportat mult mai bine dec\u00e2t credeau unii, iar ortodoxia lor a jucat un rol esential. \u201ePrimitivii\u201c greci, \u201elenesi\u201c si \u201eevazionisti\u201c, au dat dovada de un simt civic pe l\u00e2nga care alte popoare, pretins civilizate, ar trebui sa roseasca. \u00cenchipuiti-va ca, brusc, ar scadea venitul mediu la jumatate \u00een Statele Unite, unde o mare parte din populatie este si \u00eenarmata: ar fi un dezastru pe l\u00e2nga care scenele de cosmar din New Orleans, din 2005, ar fi o bagatela. Grecii au manifestat cu energie, si-au aparat drepturile c\u00e2stigate \u00een timp si nu s-au lasat batjocoriti. C\u00e2nd manifestatiile n-au mai fost suficiente, s-au organizat astfel \u00eenc\u00e2t sa faca fata crizei. De la simpla caritate si p\u00e2na la asociatii civice care dau de m\u00e2ncare saracilor, o multime de initiative civice au aparut peste tot, pentru ca oamenii care se resimt de pe urma prabusirii economice sa nu se simta abandonati si condamnati. Oricine a vizitat recent Elada a vazut, pe l\u00e2nga semnele evidente ale saraciei, si semnele la fel de evidente ale demnitatii, ale refuzului de a accepta pasiv mizeria. Solidaritatea grecilor este admirabila, decurg\u00e2nd, fara doar si poate, din umanismul si spiritul comunitar al ortodoxiei.
\nBiserica elena, la r\u00e2ndul ei, desi a fost si ea afectata de criza, a intervenit imediat si si-a pus resursele la dispozitia credinciosilor. (\u00cen Cipru, Biserica si-a pus averea la dispozitia statului, at\u00e2t pentru a fi utilizata ca atare, c\u00e2t si ca garantie pentru \u00eemprumuturile guvernamentale). Pe l\u00e2nga biserici si \u00een parohii functioneaza centre de ajutor social, de consiliere, se ofera sprijin moral si chiar material. Pe fondul crizei mass-media si al confuziei pe care aceasta a indus-o populatiei, Biserica si-a reluat chiar si vechiul rol, de Agora adevarata si mass-media, una care \u00eei \u00eencurajeaza si \u00eei \u00eendruma pe oameni pe calea cea dreapta, nu care \u00eei \u00eenfricoseaza si \u00eei demoralizeaza. Politologii de la Atena apreciaza ca Biserica si Armata reprezinta, la ora actuala, pilonii de sprijin ai democratiei elene si ai valorilor europene \u00een Grecia. Nu capitalismul, din pacate.
\nOrtodoxia Greciei a mai jucat si un alt fel de rol \u00een aceasta criza grava prin care trece statul. Ea a oferit elenilor identitatea pe care politicile de salvare ale Bruxelles-ului le-o refuzau. Amintindu-le care este sensul vietii, care este istoria lor, care le sunt realizarile si nereusitele din trecut, ortodoxia a reprezentat un balon de oxigen din punct de vedere moral. Nu spun ca alte confesiuni, si \u00een primul r\u00e2nd catolicismul, n-ar fi facut acelasi lucru. Crestinismul autentic este, \u00eenainte de toate, identitate individuala si colectiva. Dar ortodoxia, departe de a fi o fr\u00e2na \u00een calea eforturilor Greciei de a iesi la liman, a fost un sprijin puternic. Mai important dec\u00e2t toate miliardele europene, care vor fi oricum restituite de fiecare cetatean grec, de urmasii lui si, vorba lui Stefan cel Mare, de urmasii urmasilor lui. Caci, spre deosebire de comorile grecesti de pe Pam\u00e2nt, care sunt perisabile, cele grecesti din Ceruri sunt eterne.
\nN-am scris toate acestea pentru a apara ortodoxia greaca sau ortodoxia \u00een general, caci acestea au aparatori infinit mai puternici dec\u00e2t mine. Ci pentru ca sper ca odata si-odata sa \u00eencepem sa discutam cu adevarat despre relatia dintre stat si religie. Dar, mai ales, pentru ca sper sa \u00eenceteze culpabilizarea anumitor popoare pe motive confesionale. Confesiunea este un fapt individual, iar statul este laic. \u00censa pretentia ca Biserica sa renunte la toate drepturile si \u00eendatoririle sale este la fel de aberanta ca si aceea ca Biserica sa fie atotputernica.
\nP\u00e2na atunci, eu sunt optimist \u00een ce priveste redresarea Greciei. Sunt constient ca doamna Angela Merkel nu \u00eentelege cum s-ar putea redresa aceasta tara, dar deasupra doamnei Merkel, din fericire, este Unul care \u00eentelege…<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Ma asteptam ca grava criza \u00een care se afla Grecia sa dea nastere unor comentarii de tipul \u201ede vina e ortodoxia\u201c. Pentru ca, p\u00e2na ca Rom\u00e2nia sa devina membra a comunitatii euro-atlantice, au auzit destule voci care faceau cu ou si cu otet ortodoxia noastra, pe motiv ca din cauza ei nu putem intra \u00een… Cite\u0219te mai mult »Ortodoxia \u015fi criza<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[13156],"tags":[5951,4,9137,9138],"class_list":["post-16298","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-editorial","tag-criza-grecia","tag-editorial","tag-ortodoxia","tag-redresarea-greciei"],"views":1646,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16298","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16298"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16298\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16298"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16298"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16298"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}