\u201eE unul dintre cei mai seriosi si plini de duh scriitori pe care \u00eei cunosc\u201c, scrie Liviu Ioan Stoiciu despre Paul Aretzu (\u201eContemporanul\u201c, iulie 2013): poet, critic, eseist \u201einclusiv \u00een regim religios\u201c, redactor sef la revista \u201eRamuri\u201c din Craiova si profesor la Caracal, Paul Aretzu e, mai presus de toate, fericita \u201evictima\u201c a invidiei colegiale a poetului de la \u201eCantonul 248\u201c. \u201e\u00cel invidiez\u201c, scrie L.I.S., \u201eajutat de un frate a cumparat a doua casa a lui, un \u00abapartament al aviatorilor, cu patru camere\u00bb, \u00een padure, la pret avantajos, nu departe de Caracal si de celebrul Deveselu \u2013 unde Armata SUA aduce azi scutul antiracheta; \u00een acest apartament vine zilnic de la Caracal cu masina lui; aici citeste si scrie…\u201c: aici poate citi si scrie linistit si fara griji, \u00een apartamentul aviatorilor din padure un poet care se simte astfel, ca noi toti, aparat de scutul antiracheta al Armatei SUA! Ce poate fi mai semnificativ si mai elocvent pentru soarta poetului de azi si climatul pacific al muncii lui dec\u00e2t sa-si poata scrie \u201eidilele\u201c si psalmii, odele pindarice sau hesiodicele \u201emunci si zile\u201c sub \u00eenalta protectie a scutului american?! E aceasta o fertila tema de meditatie si reflectii, poate un pic melancolice, pe care nelinistitul poet de \u201eLa fanion\u201c o propune \u00een treacat cititorilor sai. Mai demult, demult de tot, un alt mare poet medita si el la tema \u00een termenii epocii de atunci si se adresa cititorilor, celor tineri, \u00eendemn\u00e2ndu-i: \u201eIubiti-va pe tunuri\u201c! Lucrurile, \u00een poezie si \u00een viata poetilor, au evoluat, dupa tunurile de odinioara idila erotica si psalmul de taina merg mai departe si se strecoara pe sub scutul antiracheta: modelul \u00eendepartat al temei, insolita si poetica asociere cu ratiune demitizanta, poate fi sculptura celebra a unei Vera Muhina, cu tancul ei de razboi prefacut \u00een fiare de plug ale muncii pasnice, rascolind cu harnicie ogoarele fara haturi ale colhoznicilor… Dar sa nu mai batem c\u00e2mpii si sa ne \u00eentoarcem \u00een Olt, la festivalul intitulat \u201ePoezia \u00een Olt\u201c, la articolul poetului despre \u201eTrei festivaluri cu premii, \u00een trei orase\u201c. Orasele sunt Caracal, Corabia si Slatina, iar festivalurile adunate sub titlul \u201ePoezia \u00een Olt\u201c, confera premii de excelenta purt\u00e2nd numele unor ilustri poeti din partea locului: Virgil Mazilescu si Virgil Carianopol, doi poeti din generatii at\u00e2t de diferite, uniti \u00eentr-o oarecare masura de cota modernista a poeziei lor. Pentru cine nu stie, dar cine nu stie?!, sa precizam ca idilicul si armoniosul Virgil Carianopol a suferit la \u00eenceput, liric vorbind, de o scurta \u201eratacire\u201c avangardista, \u00een totala contradictie cu fondul sau patriarhal si traditionalist. Virgil Mazilescu, \u00een schimb, e un poet eminamente modern, \u00eenghitit de nelinistile modernitatii t\u00e2rzii, una descompusa, g\u00e2f\u00e2ita si abreviata, ca \u00een poezia lui Bacovia. \u201eAm fost \u00eenc\u00e2ntat sa aflu\u201c, spune L.I.S., \u201eca sunt invitat la festivalul intitulat \u00abPoezia \u00een Olt\u00bb. Vestea a aflat-o \u00eent\u00e2i de la Marian Draghici din Osica de Sus, apoi prin Paul Aretzu, de la Caracal, ambii laureati ai premiului Virgil Mazilescu. Juriul premiilor ce urmau sa fie acordate la editia din acest an a festivalului \u00abPoezia \u00een Olt\u00bb a fost format din \u00abmarele critic si poet\u00bb (s-a subliniat public valoarea sa si aici) Gheorghe Grigurcu, presedinte, laureat al premiului Virgil Mazilescu, Paul Aretzu, Mircea B\u00e2rsila, laureat si el al premiului Virgil Mazilescu, si Dumitru Aug. Doman \u2013 juriu prezent la Slatina, Caracal, Corabia (plus Marian Draghici, \u00ababsent motivat\u00bb)\u201c. \u00cen fata acestui juriu itinerant, \u201enu poti dec\u00e2t sa-ti scoti palaria si sa multumesti ca n-ai fost uitat\u201c. La Corabia, mai spune poetul, festivalul Virgil Mazilescu i-a acordat Marele Premiu pentru poezie Virgil Mazilescu \u201ecelui ce scrie aceste r\u00e2nduri\u201c, respectiv, lui Liviu Ioan Stoiciu. Felicitari. Ce ar mai fi de spus? Ar mai fi de spus ca provincia, Tara Oltului, este, cum vedem, plina de poezie, poeti si evenimente poetice al caror ecou nu bate \u00eensa prea departe si nu rasuna p\u00e2na \u00een centrul tarii noastre de poeti, cu exceptia \u201eContemporanului\u201c care, spre lauda sa, face loc sub semnatura lui Liviu Ioan Stoiciu acestor importante evenimente ale vietii literare actuale. Interesant si meritoriu e ca reportajul \u201eoltenesc\u201c al poetului de la Adjud descentralizeaza putin viata literara rom\u00e2neasca, pun\u00e2nd provincia, cum se cade, la umarul tarii, sfid\u00e2nd \u00eentruc\u00e2tva lozinca ardeleneasca, dupa care \u201eSoarele de la Bucuresti rasare\u201c! \u00cen Olt, ca si \u00een alte locuri, cultura \u201eduduie\u201c, cum n-o face economia, iar initiativele culturale din provincie se bucura de o participare eminenta deloc \u201eprovinciala\u201c. Oltenii acestia n-au uitat ca Br\u00e2ncusi e de-al lor, ca si Tudor Arghezi ori Eugen Ionescu \u201enascut la Slatina\u201c \u2013 aminteste L.I.S. \u2013, \u201enu conteaza pretentia urmasilor lui de a-i rupe radacinile rom\u00e2nesti\u201c. Sa nu exageram fac\u00e2nd o nedreptate urmasilor, uit\u00e2nd ca pe Br\u00e2ncusi, marele oltean, nu francezii care l-au \u00eenfiat, dar chiar rom\u00e2nii \u00eensisi, oltenii nostri, l-au refuzat de c\u00e2teva ori, ajung\u00e2nd acum, \u00een fine, sa-i revendice \u2013 \u00een numele patriotismului renascut! \u2013 morm\u00e2ntul si cer\u00e2nd \u201estramutarea\u201c ramasitelor lui pam\u00e2ntesti… Reportajul lui Liviu Ioan Stoiciu e doldora de informatii, unele senzationale. Asa, el afla, si \u00eel amuza, ca Editura Hoffman din Scornicesti \u201ea anuntat ca publica de regula o carte pe zi, primind \u00een 2012 Diploma locului I \u00een Top profit Rom\u00e2nia; la \u00aboferte imbatabile\u00bb\u201c \u2013 scrie poetul \u2013 \u201eEditura Hoffman anunta pe site-ul ei: \u00abpublicam 100 de exemplare din lucrarea dumneavoastra cu 500 lei\u00bb; \u00eentre cei lansati e si poetul Viorel Pacala, politist; eram sa uit, poet oltean e si Aurelian Titu Dumitrescu din Caracal\u201c.
\nRevista \u201eMozaicul\u201c din Craiova \u2013 surata \u201eRamurilor\u201c al caror redactor-sef e poetul psalmist Paul Aretzu \u2013 dedica numarul 5\/2013 suprarealismului, recuper\u00e2nd \u201ememoria hazardului\u201c. Unele informatii din reportajul lui L.I.S. sunt de-a dreptul suprarealiste. \u00cen afara de relatarea performantei Editurii Hoffman din Scornicesti, poetul scrie ca \u201eam fost surprins sa aud acum ca sora lui Ceausescu a repus \u00een functiune Manastirea Br\u00e2ncoveni, unde sunt puse la pastrat inclusiv coloane sculptate ale fostei Manastiri Vacaresti din Bucuresti, demolata de cei doi dictatori, sotii Ceausescu\u201c. Sora lui Ceausescu, Elena Barbulescu \u2013 scrie L.I.S. \u2013 \u201es-a \u00eengrijit si de reabilitarea altor manastiri din judet…\u201c \u00cen continuare, el mentioneaza ca Paul Aretzu a tinut o comunicare despre Virgil Carianopol (1908 \u2013 1984) de unde cine nu stie afla ca poetul \u201ea fost afiliat la un moment dat grupului avangardist de la \u00abunu\u00bb, apoi s-a reprofilat dupa 1936 pe traditionalism…\u201c Nu s-a \u201ereprofilat\u201c poetul \u201eScarii la cer\u201c din 1940 pe care gresea E. Lovinescu trec\u00e2ndu-l \u00een r\u00e2ndul autorilor de \u201epoezie extremista\u201c (recte: avangardista!), ci, mult mai simplu si mai natural, autorul splendidei \u201eHermine\u201c si-a descoperit relativ t\u00e2rziu sunetul propriu, identitatea poetica prin nimic compatibila cu suprarealismul \u201eextremist\u201c de la \u00eenceput. Nu poti face avangardism cu papucii bunicului. \u00cen fine, Liviu Ioan Stoiciu propune extinderea festivalurilor de poezie \u00een Olt, \u00eenfiint\u00e2ndu-se si altele, cu numele lui Ion Stratan, care a copilarit si el \u00een Izbicenii lui Virgil Carianopol, si, altul, Marin Mincu, dupa numele poetului si criticului nascut la Slatina, \u201eoras atotprezent \u00een opera lui\u201c. \u201e\u00cen niciun caz\u201c, i s-ar fi raspuns ideii \u00eenfiintarii unui festival cu acest nume, \u00eentruc\u00e2t \u201eMarin Mincu s-a certat cu toti responsabilii judetului Olt, \u00eenjur\u00e2ndu-i c\u00e2t a trait ca nu-i retrocedeaza o parte dintr-un parc din Slatina, proprietate a familiei lui, cu acte\u201c! Dupa manifestarea literara de la Slatina, scrie L.I.S., \u201em-am bucurat de parcurile Slatinei, inclusiv de cel dedicat lui Eugen Ionescu, \u00een care domina statuia marelui scriitor. Eugen Ionescu poarta si numele unui centru cultural cu mai multe sali de spectacole, de necrezut\u201c. La Caracal admira splendidul Teatru de acolo, pe scena caruia are loc si propria lui premiere: \u201ePe scena acestui teatru Gh. Grigurcu a vorbit de poetii uitati, azi, care au fost \u00een centrul atentiei p\u00e2na la Revolutie, aflati \u00eentr-o marginalitate pe care n-o merita, fiind o pierdere a literaturii \u00een fata constiintei de sine. Era multumit ca \u00een judetul Olt poetii Minulescu, Carianopol si Mazilescu sunt omagiati, dedic\u00e2ndu-li-se un festival\u201c. De unde se vede ca din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd \u201econstiinta de sine a literaturii\u201c se mai trezeste chiar si \u00een Olt. Prin revelatiile lui si informatiile suculente (\u201esuprarealiste\u201c!) pe care le ofera din belsug, reportajul lui Liviu Ioan Stoiciu este unul senzational, \u00een cel mai pozitiv \u00eenteles al cuv\u00e2ntului, inclusiv cu ceea ce aflam despre dinamica \u201evatra culturala\u201c a Scornicestilor ori cum se joaca rinocerii \u00een parcul de cultura si odihna \u201eEugen Ionescu\u201c din Slatina. Cum vedem, poezia a luat-o razna si-si face de cap, de la Osica de Sus si Caracal, p\u00e2na la Slatina si Corabia: splendid!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u201eE unul dintre cei mai seriosi si plini de duh scriitori pe care \u00eei cunosc\u201c, scrie Liviu Ioan Stoiciu despre Paul Aretzu (\u201eContemporanul\u201c, iulie 2013): poet, critic, eseist \u201einclusiv \u00een regim religios\u201c, redactor sef la revista \u201eRamuri\u201c din Craiova si profesor la Caracal, Paul Aretzu e, mai presus de toate, fericita \u201evictima\u201c a invidiei colegiale… Cite\u0219te mai mult »Cand poezia o ia razna…<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[12,9136],"class_list":["post-16295","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-liviu-ioan-stoiciu","tag-paul-aretzu"],"views":1896,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16295","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16295"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16295\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16295"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16295"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16295"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}